406 matches
-
repetate. V’aș crede uituci, pe Cristi În primul rând, dacă n’aș vedea și altele. De pildă, și de-a dreptul trist, uitați chiar palmele la fund pe care vi le administrează când și când mama Natură pentru multele pozne: o secetă, o inundație, o alunecare de teren, un sat Înghițit de terenul scufundat peste vechea salină... Ceva totuși relativ căci, dacă omul obișnuit uită, n’o fac multele inginerii, care Înregistrează, concluzionează și preconizează măsuri. Întru protecția voastră, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la sânul ei suge, chiar dacă Îi mai mușcă sfârcul -, un copil deci, dar unul ascultător, specia vă va dăinui, căci care mamă Își sfătuiește de rău copilul, cât de poznaș n’ar fi? Chiar așa este: un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și, pentru că țin la codița mea, mi-o iau acum, părăsind microfonul. Miau „Meridian“, 25 octombrie 2002, ora 12,41 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate Totul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
indiferență, primul lucru prin care am catadicsi s’o ajutăm, căci asta o fac toate celelalte ființe, care Însă nici n’o agresează. Ce-i oferim Însă, altceva decât o continuă agresiune? În care copilul obraznic care e omul face poznă după poznă: mânzgâlește casa, Îi sparge geamurile și cojește pereții, Îi dă foc acoperișului, Îi spurcă fântâna și-i astupă șanțul de la drum, Își schilodește ba chiar omoară frații. Ce Înseamnă fiecare poznă? Nici măcar nu le-am amintit pe toate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lucru prin care am catadicsi s’o ajutăm, căci asta o fac toate celelalte ființe, care Însă nici n’o agresează. Ce-i oferim Însă, altceva decât o continuă agresiune? În care copilul obraznic care e omul face poznă după poznă: mânzgâlește casa, Îi sparge geamurile și cojește pereții, Îi dă foc acoperișului, Îi spurcă fântâna și-i astupă șanțul de la drum, Își schilodește ba chiar omoară frații. Ce Înseamnă fiecare poznă? Nici măcar nu le-am amintit pe toate... Ce Înseamnă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care copilul obraznic care e omul face poznă după poznă: mânzgâlește casa, Îi sparge geamurile și cojește pereții, Îi dă foc acoperișului, Îi spurcă fântâna și-i astupă șanțul de la drum, Își schilodește ba chiar omoară frații. Ce Înseamnă fiecare poznă? Nici măcar nu le-am amintit pe toate... Ce Înseamnă gunoaiele lăsate În urmă, decât mânzgâlire? Dar defrișarea decât că odaia devine răscrucea vânturilor, de-a valma arzătoarele deșertului și Înghețatele Siberiei? Dar Îndărătnica răscolire după minereu și cărbune, care dislocă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bine. Ce surpriză să vă văd pe amândoi aici! — Bună, scumpul meu Charles? exclamă Gilbert apropiindu-se de mine. Fața lui frumoasă, stingherită, foarte ridată avea expresia de iminentă desfătare, nervoasă și vinovată, a unui câine care a făcut o poznă. Dacă l-ai fi atins ușor cu mâna, ar fi sărit și ar fi lătrat. — Charles arată foarte rău. — Sper că nu-i ceva molipsitor? — Nu, nu. Noi stăteam afară, mă informă Lizzie. E destul de cald la soare. Ce plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
faptelor." Fuga de-acasă Vasile Dănilă s-a născut în satul Barcea, situat la 12 kilometri de Tecuci. "Am fost trei frați și patru suori, din două mâini. Tata avea copii și din prima căsătorie. Eram mulți și pentru toate poznele, numai eu eram vinovat și toate cadourile numai eu le luam! Oaia neagră a familiei! Mă trăgeau la răspundere, chiar dacă eram mai mic. Aveam frați vitregi, care proveneau din prima căsătorie a tatei. Mama, ca să nu strice atmosfera cu tata
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
două Tiruri. Un Tir l-am luat cu acte în regulă, altul - cu japca, fără acte și le-am dus tocmai la Cluj. Acolo am făcut peste 500 000 de lei." După cum se vede, Pazvante câștiga enorm pe timpul comuniștilor, dar pozne făcea mereu. "Mie mi-a plăcut să mă verific ca bărbat, dar n-am avut nicio condamnare. Dosare mi-au făcut o mie, dar am avut noroc și cu decrete multe. Mi-am apărat pielea singur. Le făceam la limita
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
protejezi. Cu alte cuvinte, trebuie să faci genul de modificări pe care le faci și acasă când ai copii mici. Plimbă-te prin magazin cu ochii până la aproximativ un metru înălțime, ca să încerci să-ți imaginezi cam ce fel de pozne ar putea face un copil energic de patru ani. Pericolele evidente, cum ar fi prizele și rafturile cu colțuri, ar trebui să fie ușor de observat și de înlăturat. Dar trebuie să mai ai grijă ca obiectele mari și grele
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
și rangul celui avut În vedere: Nichita Calicevski (de la calic- sarac) este baron. Alte nume sunt sugestive prin atitudinea personajelor, un ispravnic neputând avea decât un nume ca Mână-Lungă. Denumirile personajelor au uneori semnificații profunde. Astfel, numai un Boroboață (gafă, poznă) putea să rostească un discurs Încărcat de forța acuzării ca acela spus la petrecerea organizată de Dinu Paturică. Cadrul În care-și spune gândurile, sinceritatea si degajarea cu care cinstește În sănătatea celor oprimati, urarea lui Boroboață este egală cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viteazului războinic, strateg și conducator grec de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un copil, care a făcut o mare poznă, imediat după lectură, își lua ochelarii de pe nas și cu „ochi iscoditori ca de viezure”, își privea asistența, căutând să citească în ei părerea celor care îl înconjurau... V. Voiculescu era și un iubitor al teatrului, a muzicii, manifestări organizate
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-ai prevenit în glumă că îl
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
repede un chibrit ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi tot târgul cunoștea pozna dumitale. Numai că, vezi dumneata, nu toate merg cum vrea omul. Chiar în vara asta, la 3 iunie 1876, Eminescu este destituit din postul de revizor școlar și este nevoit să se mute la dumneata, unde va rămânea până în toamnă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare, săriți și deschideți ușa, că vine mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părul, cu barba și mustețile pline de promoroacă, de nu-i cunoșteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte arătări. Și așa tremurau de tare, de le dârdâiau dinții în gură. Iară mai ales pe Gerilă parcă-l zghihuiau toți dracii; pozne făcea cu buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
condensării, combinat cu derivarea și eventual cu compunerea, de vreme ce noul cuvânt preia fidel sensul întregului grup verbal originar. Un exemplu de acest fel se găsește și printre împrumuturile maghiare dialectale din limba română: verbul regent al etimonului rom. a face pozne a fost omis, iar complementul substantival s-a verbalizat cu ajutorul unui sufix verbal maghiar, devenind magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" (cu o evoluție semantică situațională). Un soi de condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
om cu] hărțag "idem"; magh. patrár ~ pëtrár "sfert de pâine" < rom. pătrar [de pâine]; magh. pisztrica "rasă de găini cu penele sure, cânepii, pestrițe" < rom. [găină] pestriță; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal -ál; magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; magh. szuflet
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri, terminația etimologică este extinsă cu un sufix al limbii receptoare, ca măsură de adaptare morfologică: magh. dial. szkimbál< rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.]; magh. poznáz< rom. [a face] pozne + suf. -áz; rom. vindereu < magh. vándor[sólyom]. Totuși, așa cum se vede din exemplul danaidă de mai sus, este de presupus că uneori intervine nu numai forma terminației, ci și genul sau numărul elementului reținut sau al întregului compus etimologic. Acești
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne), dar și de cele petrecute în unele limbi, mai ales în engleză, care constau în dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix, inclusiv a lui -o sau -i (-y, -ie): engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aes "aramă, cupru, bronz", Cyprius,-a,-um "din Cipru, cipriot", Cyprus "Cipru"); engl. polo "bluză, maiou, tricou care se trage peste cap" < polo [shirt] "cămașă pentru polo"; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne; engl. schizo "(ceașcă de) cafea preparată dintr-un amestec în părți egale de cafea veritabilă și cafea decofeinizată" < schizo[phrenic] "schizofrenic", schizo[phrenia] "schizofrenie"; rom. shop "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop "magazin pentru turiști
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
păstrează cumpătul, evită răspunsurile negative extreme, reacționează rapid și nu se sfiește să ceară ajutor colegilor. Cele mai frecvente probleme de comportament într-o clasă sunt cele minore: lipsa de atenție și de concentrare, distragerea de la subiectul lecției, comiterea de pozne etc. Confruntat cu astfel de probleme minore, profesorul trebuie să găsească modalități rapide de rezolvare pentru a împiedica răspândirea și acutizarea lor, pe cât posibil fără întreruperea fluxului lecției și fără perturbarea celorlalți. Kasambira (în Lesson Planning and Class Management) amintește
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
De-a lungul celor 18 capitole, trece prin nenumărate peripeții, care ne arată mersul absurd al lucrurilor într-o societate închisă, din perspectiva omului obișnuit. Dzsáta încearcă să ducă o viață normală de copil, să meargă la școală, să facă pozne, să se îndrăgostească, să se bată cu găștile, să caute comori - dar, de asemenea, încearcă să-și afle noul rol în familie, ajutându-și mama și împăcându-se cu tăcutul bunic, neîncetând să spere că-și va revedea tatăl într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
la aghioase, iar nevastă-sa îl tot înghiontea. Atunci, recunosc, m-am concentrat mult pe ei, așa, din amuzament. Era ca și când i-aș fi cântat distinsului somnoros... În concerte mă mai jucam. S-a întâmplat să vă pierdeți concentrarea? — Nu. Pozne au fost cu nemiluita. De multe ori, intram în spectacole fără repetiții de scenă. Cântam Don Carlo. În actul al II-lea, Tebaldo anunță: La Regina! Eu, foarte frumos, mă plec până în pământ, când aud în spate pssssttt! Regina intrase
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]