298 matches
-
Rădulescu 45, arhitect, om excepțional, liniștit și cult de îți făcea plăcere să stai de vorbă cu acești oameni. Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a zis: "Vezi firul ăla de iarbă?" "Vă rog să mă iertați, îl culeg imediat!" Nu, nu, nu îl scoți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
firimituri". Versurile aparțin lui Nichifor Crainic. Eeee, dar nu numai foamea! Mi-aduc aminte că odată am fost luați cu brigăzile de intelectuali, că erau două, și duși pe un bac și de acolo pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aminte că odată am fost luați cu brigăzile de intelectuali, că erau două, și duși pe un bac și de acolo pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
200 adică două sute de lei bani, care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-sale, și în ce ceas ne va porunci d-lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-sale, și în ce ceas ne va porunci d-lui îndată să avem a veni și a ne apuca de prășit dupre cum mai sus glăsuește, iar când n-am fi noi următori de a plini dupre cum mai sus arătăm, atunce ori ce fel de păgubire s-ar pricinui din pricina noastă, să avem a răspunde noi. Cât și pentru banii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules, i-au cărat în Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă singur moșiile, senator care a votat toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la prașila întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839? În volumul III din colecția domnului Sturdzașcheianu, găsim aceste prețuri. În județul Bacău, ziua de prășit, socotindu-se câte 1/5 pogon pe zi - ceea ce face tocmai 6 prăjini - se plătea cu 1 leu 30 parale, și ziua de cărat cu 4 boi se plătea 18 lei. Acuma să facem răfuiala, admițând că s-a făcut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de șase jandarmi, au plecat În zorii zilei cu al doilea camion la câmp, În căutare de gropari și a unui loc de Îngropare. Pe drum l-au găsit pe țăranul Ioji Rediu, XE "Rediu, Ioji" care ieșise să-și prășească parcela de porumb - „Ei m’au oprit din drum și mi-au spus să iau un hârleț căci trebuie să sap o groapă.” Comandantul postului de jandarmi și-a continuat drumul, a mobilizat alți țărani, le-a ordonat să sape
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
4 avioane inamice, făcând 8 victime. Posturile A.A. au deschis focul. Rezultatul nu se cunoaște. 3. În ziua de 26 Iunie a.c., ora 830, un avion sovietic, în zona Comunei Băznăceni, a tras cu cartușe explozive asupra oamenilor ce prășeau la porumb. Au fost răniți ușor la picior copilul Ștefan Ciobotaru 153 în etate de 10 ani și fetița Virginia Ciobotaru 154, în etate de 8 ani. II. SUBSECTORUL PAZA BAIA, raportează: În ziua de 24 Iunie a.c., poliția Pașcani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
631. SR EN 13675:2004 EN 13675:2004 Securitatea mașinilor. Cerințe de securitate pentru mașinile de format țevi și laminoare și echipamentul liniei de finisare a lor ────┼──────────���──────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 632. SR EN 13684:2004 EN 13684:2004 Mașini pentru grădinărit. Mașini de prășit și scarificatoare. Securitate ────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 633. SR EN 13732:2003 EN 13732:2002 Mașini pentru industria alimentară. Răcitoare pentru lapte vrac pentru ferme. Cerințe constructive, performanțe, aptitudine de utilizare, securitate și igienă ────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────── 634. SR EN 13732:2003/A1:2006 EN 13732:2002
ORDIN nr. 164 din 7 martie 2008 privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standarde europene armonizate referitoare la maşini industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196249_a_197578]
-
prăfuit - combatere boli și dăunători, erbicidat 8. Tratarea semințelor utilizate la înființarea culturilor agricole, cu produse de protecție a plantelor 9. Recoltat sau dislocat culturi 10. Colectarea și balotarea materialului vegetal, prin presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în
ORDIN nr. 1.155 din 25 iulie 2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273859_a_275188]
-
prăfuit - combatere boli și dăunători, erbicidat 8. Tratarea semințelor utilizate la înființarea culturilor agricole, cu produse de protecție a plantelor 9. Recoltat sau dislocat culturi 10. Colectarea și balotarea materialului vegetal, prin presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în
ORDIN nr. 868 din 25 iulie 2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273864_a_275193]
-
de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din care se știe "Portretul Anei Băncilă" (soția sa) în grădină
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în care se va semăna sau planta ceva, lăsând acoperit solul din jur. Astfel, buruienile nedorite întârzie în creștere, în timp ce plantele cultivate pot să crească liber. Dacă există un strat suficient cu mulci, aproape că nu mai este nevoie de prășit. Nu trebuie folosite în fiecare an aceleași materiale pentru mulci, spre a permite o hrănire diversificată a solului. Sub mulci trăiește o mare varietate de ființe vii, cele mai importante dintre ele fiind râmele. Mulcirea permanentă va avea ca rezultat
Mulci () [Corola-website/Science/304244_a_305573]
-
-l vadă, c-a murit când ne pregăteam să venim în țară. De-asta îmi pare tare rău. C-atâta ce și-a dorit să-l vadă! În România munceați? Munceam la noi în sat, lângă Suceava, la câmp, la prășit, la porumb, la struguri. Dar în sat acolo și pe lângă, mai toată lumea a plecat să muncească în străinătate. Și-au rămas numai bătrâni și copii, și zău dacă le mai ardea de ceva! Am vrut să ne mutăm la Suceava
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara în localul școlii ori acasă la Răceanu, fie probabil mai ales în locuința lui Creangă, "„pentru că diaconul lucra în sudori și voia să se simtă la largul său. Țăranul, când prășește, stă cu piciorul gol și cu pieptul desfăcut și scuipă-ntâi în palme.”" Lucrarea a fost finalizată în 1867 și propusă inițial spre publicare societății Junimea, care a acceptat-o. Totuși, tipografia acesteia nu dispunea încă de un corp de
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]