1,102 matches
-
oblonul la o parte și la adăpostul întunericului care aproape că se lăsase, ieși pe fereastră și coborî pe o prăjină de lemn pe care doi oameni o așezaseră cu câteva clipe înainte pe perete. Imediat ce coborî, cei doi luară prăjina și dispărură în noapte. Baraba privi în toate direcțiile prin întuneric căutând să deslușească ceva, după care înaintă încet și observă că lângă el își făcură apariția doi bărbați care mergeau în urma lui. Tânărul care mergea înainte sa se opri
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Elisa, dar acela avusese o reacție neașteptată „Fugi de-aci că nu se uită o fată ca ea la tine, tu nu vezi ce frumoasă e și cum rotesc băieții pe lângă ea ? La nasul ei nu ajungi tu nici cu prăjina !„ Dar iată că Elisa se uită, își luară o locuință în chirie și se mutară împreună. Părinții Elisei se împăcară greu cu gândul că fata lor rămâne la Severin, dar, dacă ăsta e norocul fetei, asta e... Băiatul era bun
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
Strujacul este o saltea umplută cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
cumințenia și înțelepciunea”. Făcuse Nicu în deal, unde-și avea proprietatea, un adevărat rai, o grădină cu de toate, mai ales cu pomi fructiferi, de diferite soiuri, pomi altoiți de mâinile lui, cu care învârtea greutatea, discul, cu care ținea prăjina sau cu care arunca sulița, aceleași mâini care făceau să răsune clarinetul, instrumentul său preferat. În campaniile agricole, fie la căpșunărie, în legumicultură sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
poveste, poveste, Dumnezeu la noi sosește, că-nainte mult mai este. Era odat un vânătoriu ș-avea trei copii și era sarac-sarac, că numai cu-atâta se ținea...”) și cele finale, de încheiere a acțiunii: ”Ș-am încălicat pe-o prăjină și ți-am spus o minciună, ș-am încălicat pe-o poartă și ți-am spus-o toată”. În cuprinsul descrierii acțiunii basmelor culese de Eminescu, se constată o deosebită apreciere a valorii estetice, dar și a faptului moralizator care
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
sus, ca o ploaie, ca roiul să se așeze pe un pom. Apoi trebuia să luăm roinița, o cutie de scânduri cu o ramă de fagure înăuntru, unsă cu miere și polen, pe care trebuia s-o puneam pe o prăjină în dreptul roiului din copac. Albinele, ademenite de miros de miere, urmau să intre în roiniță împreună cu matca lor. Apoi trebuia pus capacul, roinița se punea la umbră, iar seara urma să fie turnat roiul într-un stup nou de albine
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar galben de borangic. Tot lângă vătaf era și mutul
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
lac, în vremuri trecute, se făceau mici plimbări cu pluta. Da, aici veneau persoane din „lumea bună” de la Cernăuți, de la Iași, de la București și chiar de la Viena. Am rămas total surprins. Mă imaginam pe o mică plută împingând cu o prăjină lungă în fundul lacului pentru a o deplasa și, pentru că nu o puteam întoarce la mal, schimbam poziția pe mica „ambarcațiune” și o răsuceam în loc pentru schimbarea sensului. Hm! Cred că era un mijloc de relaxare benefic sub mai multe aspecte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
acolo copiii, femeile și bătrânii când cei care se vânturau prin lume după pradă veneau peste ei! Se ascundeau până când erau aruncați în praful drumurilor pe care veniseră de către luptătorii viteji ai neamului. Hestia poruncise să se facă tărgi din prăjini de lemn legate de cai pe care să se pună proviziile, copiii, bătrânii și bolnavii. Tinerii și bărbații în putere, înfășurați în blănuri de oaie, conduc turmele de oi, boi, vaci și cai. Din Cetate pornește spre munte o lungă
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
nucul ăsta! Trist zâmbește și-și ascunde trăirea. Un fior îi crestează durerea pe față. Și-aruncă pe dată-nlăcrimatul azur al privirii deoparte. Îi mângâi cu ochii părul și cimpii albi și pufoși din barbă, luxuriantă invazie de colilie... Dibuiesc prăjina printre ierburi arse de toamnă și, neostoit, dau în crengi. Nucile cad speriate de băț sau de gândurile mele?! -Cum e cu școala? mă văd iscodit, prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi medic! Sigur
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
în picioare, plus cockerul, începe să se încline lateral, ca să poată citi reclama pusă vertical. Se aude vocea: aveți o înclinație specială... Ei bine, omul meu vine la stadion din vremea cînd Dialog nu era nici măcar în embrion. E aceeași prăjină lungă, subțire, mută. Care se înclină stînga-dreapta, cum merge atacul lui Poli. Alaltăieri, în tensiunea jocului, mă lipesc ușor de el și facem împreună mișcarea: stînga-dreapta. De-abia după minute bune, mi se adresează: aveți o înclinație specială. Tribuna dă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or, tocmai această firavă breșă, ca și cele 120 de prăjini, au constituit motivele pentru care proprietarii au refuzat să acorde ceea ce Sfatul Administrativ hotărâse. Marii proprietari au refuzat de la început orice concesie în această materie. În 1857 se discuta încă și se adresau rugăminți către proprietari în acest scop. Isprăvnicia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprietate cu embatic perpetuu a mănăstirii Neamț, pe care se aflau două vaduri, iar cea de-a doua „pe care sînt clădite două pive, este proprietatea absolută a d-lui Kogălniceanu și are o întindere de patru fălci și 71 prăjini”. Clădirile erau făcute din piatră și cărămidă. Ele erau mari, „vaste și luminoase”. M. Kogălniceanu arăta că a cheltuit pentru construcția fabricii peste 20.000 galbeni, adăugând că „să nu se uite că el atunci era arendașul moșiei Târgul Neamț
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
actorilor principali ai nunții (imagini consonante cu cele din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai p-un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-o șa/ Și o spusei așa,/ Șaua a fost cam ruginoasă/Și povestea mincinoasă”. În conformitate cu teoria sa în legătură cu originea b. în vis, B. P. Hasdeu consideră că
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de neconceput. Și vidul acela, brusc, dădea într-o îmbulzeală sălbatică de țărani care frământau malul clisos al unui fluviu umflat de ploile de toamnă. Da, Charlotte a văzut și asta. I-a văzut pe țăranii mânioși care, cu niște prăjini lungi, împingeau o barjă de unde urca o tânguire interminabilă. Se vedeau niște siluete care, de pe marginea ei, își întindeau spre mal mâinile descărnate. Erau bolnavii de tifos, părăsiți, pe care îi ducea apa, în cimitirul lor plutitor, de mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ar șede... 2285 Mulți m-imputară mie că n-am mutră regală Și că a mea mustață prea caută a oală. 2259 Dar cine vine-acolo?... -i duioasa mea regină Și-n urma [ei] se ține un om cu o prăjină! Acel om crud vrea doară un atentat să facă... Și dac-a mea regină nu-i proastă ca o vacă Se va feri din cale... Câte primejdii, sfinte!, Primejduiesc viața unui rege putințe... Este o carieră foarte primejdioasă, În scurt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi [-a] arătat-o chiar dascălul Tănasă. Dar iată și regina... apare ca și steaua, Să o primesc pe mare și să-mi aprind luleaua. R[EGINA] (speriată) Și nu vezi ce pericol... ce mizerii adînci! Un om cu o prăjină, cu palide bocînci Peric... periclisește, peric... periclisează Regala-mi inocență, de care nici că-mi pasă. R[EGELE] Dacă nu-ți pasă ție, da' mie încă, leică. [REGINA] Ia dă să trag o dată din proasta ta ciubeică. [REGELE] Aud? o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă scoți tu [oare] [ - - - ] din sărită, 40 Să umblu-n lume tragic, ca gâsca opărită? O! O! acuși mă supăr! Și îți blănesc giubeaua În furia mea sfîntă! Vezi, mi s-a stins luleaua! (Un OM DIN POPOR, cel cu prăjină, intră: ) [OMUL DIN POPOR] Aicea-i satu-n care șade împăratul? [REGELE] (cu dispreț) Aicea, om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL] D[IN] P[OPOR] Și-mpărate, să ierți vorba proastă, da' auzirăm că te făcuși un om de nimică și, fiindcă tot trebuie să te ții [de] ceva, ți-am adus hastă - prăjină. R[EGELE] O, tu popor iubite! cu câtă îngrijire Tu cauți de regala a noastră sprijinire. [OMUL DIN POPOR] Mi-am împlinit datoria, deci mă retrag, stăpâne. [REGELE] Da' cum, mai stai oleacă, de! nu fi porc de cîne! Mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jumătate trupul mi-l simții paralizat; eram pe spate; deodată mă întorsei pe pântece ca să ajung mai curând la vas; însă văzui că nu poci de nu mi-or da ajutor. Jumătate râzând, jumătate bând la apă fără voie, ceream prăjina, întinzînd brațul drept afară din apă și cercând să mă sprijin în apă cu brațul stâng; cât pentru piciorul stâng, nu-l mai simțeam nicidecum, nu puteam să-l mai mișc. Din norocire Mohamed, pilotul nostru, prevăzuse ceea ce mi se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să ia măsuri similare împotriva magicienilor cu puteri meteorologice (tempestarii). Într-o lege cuprinsă în Capitulaires (I, 83), Carol cel Mare îi proscrie pe cei care pretindeau că pot să alunge norii de grindină și de furtună, îndreptând către cer prăjini lungi, în vârful cărora erau prinse benzi de hârtie cuprinzând înscrisuri magice. Legile promulgate de Carol cel Mare nu au avut însă efectul scontat. Tempestarii, „purtători ai norilor” de furtună (les meneurs de nuées), erau semnalați și în secolul al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e o apucătură cunoscută a tuturor șarlatanilor călări și pe jos, dar își ajunge pururea scopul față cu capete slabe. Distins, fastidios, desprețuitor... Arată mândri și nemulțumiți: Îmi par de bun neam și din bună familie. Nu-i ajungi cu prăjina la nas. ["PRIMI INTER PARES... 2257 primi inter pares - coordinate cu supraordinate - precum temperatura cată a se echilibra și tocmai din aceasta se naște mișcare, tot astfel un popor se cultivă, caută a ieși la suprafață și dintr' aceasta se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]