KorAP: Find »[drukola/base=prăvălie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...102 >

2,533 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

am căzut efectiv pe spate și am pornit de-a berbeleacul. După mai mult de o săptămînă de nopți petrecute bîjbîind Într-un Întuneric precum tușul, În fața mea au apărut brusc raze de lumină ce se strecurau prin podea, dinspre prăvălia de dedesubt. Cu multă vreme În urmă, cineva - nu un șobolan - tăiase o gaură mare și rotundă În tavanul prăvăliei pentru a fixa o lampă, care fusese apoi instalată un pic descentrat, lăsînd de-a lungul marginii acesteia o fantă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
bîjbîind Într-un Întuneric precum tușul, În fața mea au apărut brusc raze de lumină ce se strecurau prin podea, dinspre prăvălia de dedesubt. Cu multă vreme În urmă, cineva - nu un șobolan - tăiase o gaură mare și rotundă În tavanul prăvăliei pentru a fixa o lampă, care fusese apoi instalată un pic descentrat, lăsînd de-a lungul marginii acesteia o fantă Îngustă, ca o semilună. M-am apropiat cu mare grijă de crăpătură și m-am uitat În jos, la Încăperea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
improvizat se Întîlnea cu tavanul. Mă puteam lăsa În jos pe această gaură și coborî pe unul dintre dulapurile Înalte cu vitrină, unde Norman ținea cărțile rare, și de unde puteam avea parte de o priveliște magnifică asupra principalei Încăperi a prăvăliei, inclusiv asupra ușii de la intrare și a biroului și scaunului lui Norman. I-am spus Balconul. (Azi, cuvintele balcon și balon, dactil și iamb, au fuzionat, devenind un soi de leagăn, sau o bărcuță tristă. Uneori, mă sui În barcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
la vremea respectivă mi s-a părut de o vastitate oceanică, nu era de fapt decît o mică părticică din Întreaga operație. Norman avea odăi deasupra altor odăi. La un moment dat, Înainte de apariția mea pe lume, cumpărase cele două prăvălii aflate lîngă librăria inițială și făcuse găuri În pereții ce le uneau. Trecînd prin uși Înguste, atît de Înguste Încît oamenii trebuiau să iasă pe rînd sau să se dea Într-o parte ori să se strecoare lateral și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
seama că această dezordine incredibilă e unul dintre motivele pentru care erau Înnebuniți după Pembroke Books. Nu veneau aici doar ca să cumpere o carte, să trîntească niște bani pe tejghea și să-și ia rapid tălpășița. Nu, se plimbau prin prăvălie cu orele, pînă-i uita Dumnezeu. Ei numeau asta uitat prin cărți, dar era ceva care aducea mai degrabă cu excavarea sau mineritul. Am fost surprins că nu veneau cu lopeți. Săpau după comori cu mîinile goale, uneori se Înfundau În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
strigat după ei „Adio, scursuri ordinare ce sînteți, jigodiilor de ultimă speță”. I-am făcut cum mi-a venit la gură, după care m-am simțit mai bine. M-am mutat Într-un locșor pe care mi-l aranjasem deasupra prăvăliei, la mijlocul distanței dintre Balon și Balcon, unde puteam supraveghea totul, iar noaptea Îmi continuam educația În subsol, devorînd carte după carte, chiar dacă acum nu o mai făceam la modul propriu. Mă rog, asta nu e În totalitate adevărat. Zăbovind, așa cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
a fost nevoie de mult timp și efort pentru a-mi croi drum prin el și a descoperi, ascunsă În spatele lor, o nouă gaură. Aceasta era o deschizătură frumoasă, aproape circulară, care ducea, prin planșeu, drept În Încăperea principală a prăvăliei. Plini de șiretenie, ori poate doar norocoși, harnicii mei Înaintași o săpaseră chiar pînă În spatele unui vechi seif de fier, Într-un loc practic invizibil oricui ar fi fost În prăvălie. Balconul și Balonul, oricît de prețioase erau, nu reușeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
care ducea, prin planșeu, drept În Încăperea principală a prăvăliei. Plini de șiretenie, ori poate doar norocoși, harnicii mei Înaintași o săpaseră chiar pînă În spatele unui vechi seif de fier, Într-un loc practic invizibil oricui ar fi fost În prăvălie. Balconul și Balonul, oricît de prețioase erau, nu reușeau să fie decît simple foișoare, posturi de observație suspendate asemeni unor cuiburi de vultur deasupra vacarmului și foielii de dedesubt, și nu-mi oferiseră o intrare efectivă În magazin și În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
tras. În ziua În care s-a pogorît brusc liniștea, mai asurzitoare decît orice clic, dintre apa trasă și pași, mă aflam În colțul din spatele boilerului. Am știut imediat ce s-a Întîmplat și, În noaptea aia, după ce s-a Închis prăvălia, m-am strecurat afară din adăpost. Ușa de la TOALETĂ a rămas deschisă și În cămăruța din spate era o lumină, mai puternică decît oricare alta pe care o văzusem vreodată. La Început, am fost orbit de lumină și uluit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
În lume ca să scormonesc după mîncare, mi-am folosit cea mai mare parte a orelor nopții citind și plimbîndu-mă prin librărie și mi-am petrecut cea mai mare parte a fiecărei zile În Balcon sau Balon, cu ochii lipiți de prăvălie, Înspăimîntat de perspectiva că aș putea pierde ceva din ce se petrece dedesubt. De două ori, am fost atît de obosit noaptea Încît am adormit pe o carte și de fiecare dată m-am trezit tresărind la auzul cheii răsucite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
aș putea pierde ceva din ce se petrece dedesubt. De două ori, am fost atît de obosit noaptea Încît am adormit pe o carte și de fiecare dată m-am trezit tresărind la auzul cheii răsucite În broască - Norman deschidea prăvălia -, și abia am avut timp să dispar, la mustață, În Gaura de șobolan. Și odată, moțăind În post, a fost cît p-aci să cad din Balon. Din Balon Îl zărisem pentru prima oară pe Norman, cu cîteva săptămîni În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
FIINȚĂ OMENEASCĂ PE CARE A IUBIT-O F. CAPITOLUL 5 Acum nu-mi mai mîncam cărțile, ci doar călătoream cu ele și hrana - folosesc termenul În sensul concret, literal - era mereu o problemă. Eram forțat să părăsesc În fiecare noapte prăvălia, să-mi adun curajul și să mă strecor pe sub ușa de la pivniță, ca să caut provizii În piață, să mă chircesc la umbră, să mă tîrăsc prin burlane, să alerg cît mă țin picioarele de la un loc Întunecos la altul. Jurnalul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
capăt”, sau altceva, la fel de precis. Cu țeasta lui cheală și tufa de păr de la ceafă În formă de potcoavă, arăta ca un călugăr bine dispus. CÎteodată, Îl confundam cu părintele Tuck. SÎmbăta după masa, mai ales cînd era frumos afară, prăvălia era Înțesată de clienți, iar Norman Își părăsea biroul de lîngă ușă și se agita, ajutînd lumea să găsească volumul pe care-l caută. Era frumos atunci, cum se mișca așa grațios printre ei. Era ca un mușchetar. Era Athos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
tristă a comerțului cu cărți. CÎnd se Întorcea de la o asemenea lichidare a proprietății celui răposat, vechea lui furgonetă Buick cu remorcă din lemn era atît de lăsată sub greutatea cărților că, atunci cînd dădea cu spatele și parca În fața prăvăliei, amortizorul se izbea de trotuar. Deschidea portiera din spate, le căra În brațe, luînd cîte putea duce, le așeza pe podea lîngă biroul lui, În stive de peste un metru și, În zilele ce urmau, le deschidea una cîte una și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
cu mine, fără librărie și fără Rialto ? Și mi-am dat seama că nici lui Norman nu i-a picat prea bine, fiindcă a vorbit mult despre asta. A vorbit despre asta cu Alvin Sweat cel Înalt și chel, proprietarul prăvăliei Sweat’s Sweets de alături, și cu rotofeiul George Vahradyan, care Încă nu chelise de tot și avea un magazin jumătate drogherie, jumătate prăvălie de covoare peste drum, numit Drugs and Rugs. Conform ziarului Globe, În unele zile demolarea era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
vorbit mult despre asta. A vorbit despre asta cu Alvin Sweat cel Înalt și chel, proprietarul prăvăliei Sweat’s Sweets de alături, și cu rotofeiul George Vahradyan, care Încă nu chelise de tot și avea un magazin jumătate drogherie, jumătate prăvălie de covoare peste drum, numit Drugs and Rugs. Conform ziarului Globe, În unele zile demolarea era iminentă, În altele era În stadiu de proiect, iar În altele era gata să Înceapă. Probabil că În zilele ploioase, cînd nu erau clienți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
dincolo de rîu, și se ducea acolo cu o bicicletă veche cu un coș mare de sîrmă În față. Avea apărătoare verzi și, Între mînerele ghidonului, un butonaș alb, care acționa claxonul. Nu știu cum funcționa acesta. Adeseori, lăsa bicicleta rezemată de vitrina prăvăliei, deși Norman Îl rugase să nu facă asta. Încă nu știam că acesta este un lucru de admirat la el, așa că la Început i-am luat partea lui Norman și nu am avut un prea mare respect pentru acest scriitor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
doarme Îmbrăcat. În afară de cravată și costum, arăta exact ca un prospector din westernurile de la Rialto și, Înainte să aflu cum Îl cheamă, Îi spuneam Prospectorul. Mai tîrziu, i-am spus Cel mai deștept om din lume. În timpul șederii mele la prăvălie, l-am văzut venind aici de multe ori. Era unul dintre clienții obișnuiți și Întotdeauna stătea cu orele, de obicei În pivniță, unde erau cărțile cele mai ieftine, scoțînd din raft volum după volum, răsfoindu-le și punîndu-le Înapoi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
afară de-asta, eu n-am crezut niciodată cu adevărat În povestea asta. În orele de lucru, cînd nu dormeam și nici nu stăteam cu picioarele atîrnate În Balon, mă puteai găsi În Balcon. Nimic din ce se petrecea În prăvălia de sub mine nu scăpa privirii mele scrutătoare. CÎnd Norman avea o zi extrem de profitabilă și făcea socotelile la mașina de marcat din alte timpuri, cu design baroc, ce se afla pe un postament de lîngă ușă și scotea clinchete la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
pitică, o tînără Îmbrăcată Într-un palton de cămilă atît de larg că atîrna pe ea ca pe un cort de indieni și Îl tîrÎia pe pămînt. Partea de jos era murdară de noroi. Se afla de ceva timp În prăvălie, aparent uitîndu-se la cărți, dar eu cred că de fapt Încerca să-și adune curajul pentru a vorbi. Imediat ce și-a rostit cererea - dacă rostit este cuvîntul potrivit pentru șoapta ei, articulată roșind -, Norman se răsucise pe călcîie și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
erau punctate de sirene și, uneori, fumul era atît de gros că era greu să respiri pe stradă. Eu continuam să lucrez la „Odă nopții”. Mă gîndeam la ea ca la „Faimoasa lui „Odă a nopții’”. Însă chiar și cu prăvălia aproape pusă pe butuci, Norman continua să cumpere cărți. Cred că și el era un fel de rechin, și-i era frică să nu se Înece. Întotdeauna am fost genul visător. Și, dată fiind situația mea, cum aș fi putut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
mînă ține strîns, Înfășurate În mușama ca să le ferească de ploaie, fragmente din superbul lui poem dement „Ode à la Nuit”. Mă aflam În pivniță și citeam În Encyclopedia Britannica despre Sarah Bernhardt, cînd am tresărit la auzul ușii de la prăvălie deschizîndu-se. Avîntîndu-mă pe gaura ancestrală, m-am cățărat prin puțurile de aerisire negre ca tușul și am ajuns În Balcon, exact În clipa În care Norman Își atîrna impermeabilul. Deci ploua și la Boston. PÎnă atunci, nu se Întorsese niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Avîntîndu-mă pe gaura ancestrală, m-am cățărat prin puțurile de aerisire negre ca tușul și am ajuns În Balcon, exact În clipa În care Norman Își atîrna impermeabilul. Deci ploua și la Boston. PÎnă atunci, nu se Întorsese niciodată la prăvălie după Închidere, așa că l-am privit Îngrijorat cum se duce de la un coridor la altul, uitîndu-se cu atenție În jur de parcă era prima dată cînd se afla acolo. Apoi s-a așezat În scaunul lui obișnuit. S-a așezat pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
am observat este felul În care extremele se contopesc. Dragostea nețărmurită devine ură nețărmurită, pacea absolută devine război zgomotos, plictiseala fără margini devine entuziasm uriaș. Așa era și cu Norman și cu mine. Aș zice că În noaptea aia din prăvălie, cînd Norman a plîns și eu am plutit deasupră-i, aproape plîngînd, a fost punctul culminant al relației noastre, clipa noastră de maximă apropiere. Din intimitate extremă se naște suprema alienare. Era sîmbătă noaptea. Prăvălia era Întotdeauna Închisă duminica, așa că a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
zice că În noaptea aia din prăvălie, cînd Norman a plîns și eu am plutit deasupră-i, aproape plîngînd, a fost punctul culminant al relației noastre, clipa noastră de maximă apropiere. Din intimitate extremă se naște suprema alienare. Era sîmbătă noaptea. Prăvălia era Întotdeauna Închisă duminica, așa că a doua zi nu l-am văzut deloc pe Norman. Duminică noaptea m-am Întors de la Rialto cu o senzație de greață. De la crenvurștul consumat, probabil. Se mai Întîmplase și altă dată, și nu eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]