636 matches
-
cei cu numele Cătălin. Sfânta Ecaterina este, în credința populară românească, sora Sfântului Nicolae. Ea îi poate apăra pe oamenii gospodari de boli și de nebunie. În această zi nu se lucrează, căci sfânta pedepsește pe cei care nu-i prăznuiesc ziua, trimițând foc asupra lor. Focul are și acțiuni benefice. Flăcăii din sat aprindeau focuri pe dealuri și săreau peste acestea; astfel ajutau Soarele pentru a începe, încă o dată, urcușul lui pe boltă în căutarea verii. Focul trebuia aprins de
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
sale. Lăcașul a fost reconstruit în același loc sub isprăvnicia fraților lui Climent - Popa Mihul și Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și cu toată cheltuiala părintelui chir Climent, Episcop al Râmnicului și Noului Severin, la curgerea anilor 7250 (1742) în luna lui Aprilie 26, ispravnic
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
ieromonah și hirotesit întru duhovnic, fiind trimis cu ascultarea de a întemeia un așezământ monahal în localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit în fiecare an la 1 octombrie), a paraclisului cu hramul Înălțarea Domnului, a blocului de chilii și a celorlalte clădiri anexe, aflate în anul 2008 în faza de construcție. În ziua de 15/28 august 2005, la praznicul Adormirii Maicii
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele Tatălui șii al Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu și cu blagoslovenia priaosfinți[i] sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
Slăvescu, însoțit de șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania din tindă, peste intrare, din care aflăm că: "„Această Sf[ântă] și D[umn]zăiască biserică ce se prăznuește cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Dămțeni, fiind aprobată spre dărâmare, a fost scoasă din ruină de către preotul Iosif Bălteanu paroh, cu toți fii săi duhovnicești din Turcești, județul Vâlcea spre veșnica pomenire, între anii 1913-1922. 30 august 1922”". Starea
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
din populația țării). Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat de obicei doar de băieți. Crăciunul (poloneză: Boże Narodzenie, Narodzenie Pańskie) în Polonia este o sărbătoare principală anuală, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-au săvârșit de Înălțatul D(o)mnului nostru Io Grigore Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase însă prin ostenelile și cheltuielile titorilor ce se numesc la vale: Preot Iordache-Ereu, Simeon Iovănescu
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
sa, a refuzat să primească noul calendar, continuând să slujească după calendarul iulian. După ce a slujit mai bine de un an după vechiul calendar, în anul 1926, odată cu adoptarea de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărârii de a prăznui Sfintele Paști cu 13 zile înainte, ieromonahul Glicherie părăsește schitul hotărât să nu slujească în nici o biserică care a adoptat schimbarea calendarului . Ieromonahul Glicherie, împreună cu cei care au refuzat primirea noului calendar, au inițiat o mișcare de rezistență cunoscută astăzi
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
că se va face pace, cerându-i însă a părăsi Transilvania, ca să nu fie prilej de tulburare. Sofronie a făcut acest sacrificiu, trecând în Muntenia unde își va sfârși zilele într-un schit din Argeș. Și el este canonizat, fiind prăznuit de ortodocși tot pe 21 octombrie, împreună cu alți apărători ai credinței. Acesta a frământat zeci de ani dearândul satele românești din Transilvania, atingându-și culmea în "răscoala fără sânge" a călugărului Sofronie din Cioara, de teama căruia tremura guvernul din
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
creștin de origine daco-romană care a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Galerius (305-311). El a fost pentru o perioadă sclavul militarului Dimitrie din Tesalonic, martirizat în anul 306 de împăratul Galerius din cauza faptului că era creștin. Sfântul Lup este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română, dar și de celelalte biserici ortodoxe, în ziua de 23 august. Este considerat unul dintre cei mai vechi sfinți de origine daco-romană. A fost contemporan cu preotul roman Montanus și cu Anastasia, martirizați aproape în același
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
și soția lui Ioan Callimachi, i se impunea lui Alecu Callimachi ca din veniturile rezultate din exploatarea moșiei să construiască o capelă "„spre pomenirea mea și a răposatului meu soț și a tot neamului nostru din satul Stâncești unde se prăznuiește hramul Adormirea Maicii Domnului și unde sunt îngropați răposații tatăl și bunicul său”". Vornicul Alexandru Callimachi a îndeplinit voința mamei sale Ruxandra și a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
împlinire Domnescul hrisov, din anul 1837 no 126 ”. Schitul a fost închinat, Mânăstirii Neamț, slujită pe atunci de călugari greci, de unde și faptul că, la schitul Orgoieștii Noi, au slujit tot calugări greci. Construirea Bisericii „unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintre sfinți Parintelui Nostru Neculai Arhiepiscopul Miralichiei făcător de minuni” a început în anul 1792 și a durat mai multi ani. Are o arhitectonică deosebită: înaltă, în formă de cruce, cu trei turle, în interior cu absidii laterale
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
este cunoscută sub denumirea de Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi. În dreapta intrării în biserică se află o pisanie în limba română cu caractere slavone, având următorul cuprins: "Cu agiutoriul lui Dumnezău ziditoriul a toate sau făcut această sfântă bisărică unde să prăznuiești hramul marilor mucenici Georgie și Ecaterina de robul său Iordachi Lozănschi pentru sufletul său (ș)i a soțiii sale Ecaterina și fiii săi (ș)i a tot niiamul și a tuturor pravoslavnicilor creștini amin: 7308 1800 Calfa Canilii". La începutul
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
Askio din Prefectura Kozani din nordul Greciei). În pridvorul deschis, deasupra ușii de intrare, se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice pe o placă de marmură. Aceasta conține următorul text: ""Acestu sfăntu lacaș a Bărboiului unde să prăznuește soborul Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i S[fântul] Nicolae, S[fântul] Ioan B[o]t[ezătorul] sau făcut din temelie de lemn la anul 1814, de robi lui Dumnezeu Bodia Cojoacă, Stan Parniia, Ianco Vărzaru și cu ajutorul de la mai mulți, iar
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. Antim Ivireanul a fost proslăvit ca sfânt (canonizat) de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 (prin actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 ca „an omagial al Sfântului Antim Ivireanul, tipograf și om de cultură din secolul al XVIII-lea”, cu ocazia comemorării a 300 de ani
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
pe lemn, în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
În tradiția populară din România există un obicei asemănător, Noaptea Sfântului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate „afla” dacă anul următor va fi roditor. Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie. Ortodocșii consideră că în timpul vieții trebuie să dobândească asemănare cu Iisus Hristos și nu să se îmbrace în vampiri și fantome. Mulți se uită la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomandă sau nu, o anumită poziție
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
de „7”. Sabatul era și este celebrat o dată la fiecare șapte zile; luna nouă a celei de-a șaptea luni era celebrată cu solemnitatea cea mai mare (cf. Levitic 23,24u.; Numeri 29,1-6; Nehemia 8,2-9); Anul sabatic era prăznuit la fiecare șapte ani iar Anul jubiliar la fiecare 50 de ani (7x7). Sărbătoarea Pentecoste cădea 7 săptămâni după Paști; Sărbătoarea Paștelui unită cu cea a Azimilor dura 7 zile. Același lucru se întâmpla și cu Sărbătoarea Corturilor. Marea zi
Sărbători evreiești () [Corola-website/Science/304416_a_305745]
-
frunte cu protopopul Gheorghe Joghiu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în fața bisericii. Cu acest prilej, lăcașul de cult a primit un nou hram - Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, care este prăznuit la 28 octombrie. În semn de apreciere a efortului depus în restaurarea acestei biserici, arhiepiscopul Casian Crăciun al Dunării de Jos i-a decernat pr. paroh Vasile Ramfu distincția eparhială „Vrednicia andreiană” și pr. coslujitor Mihai Roșu a primit rangul
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
acela care, cel dintâi, a dat Mironosițelor vestea Învierii. Și, ca să zicem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toată iconomia Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, din început și până la sfârșit. Pentru aceasta și Biserica lui Hristos a hotărât să-l prăznuiască pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, și să cheme darul și ajutorul amândurora, rugându-i ca, prin mijlocirea și rugăciunile lor, în veacul de acum, să aflăm izbăvire de rele, iar în cel ce va să fie, să ne învrednicim bucuriei
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusicon) din Muntele Athos l-au înscris sub numele de Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul - fără un act oficial de canonizare - în Mineiul rusesc de pe luna ianuarie, la pagina 46, sub numele Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul. El este prăznuit de atunci la data de 10 ianuarie. Cultul său a fost extins și în celelalte biserici ortodoxe, dar este venerat mai ales în mănăstirile de la muntele Athos. Ieromonahul Makarios Simonopetritul l-a introdus în "Sinaxarul athonit", publicat în 1988, la
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
în anul 435 d.Hr. Este canonizat la Marsilia, în secolul al V-lea, fiind pomenit în ziua de 23 iulie. La data de 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, hotărăște canonizarea Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman, fiind prăznuiți în ziua de 29 februarie (în anii bisecți), sau 28 februarie. S-au păstrat de la Ioan Casian trei mari lucrări: Ioan Casian a fost un mare propovăduitor al credinței creștine și al traiului monahal. În literatura bisericească, Ioan Casian a
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]