349 matches
-
rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud. Printre speciile ocrotite trebuie amintite: Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști: Teritoriul Parcului Național Bucegi include trei etaje de vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
minute în cele trei meciuri susținute de România la Mexico '70 (cu Anglia, Cehoslovacia și Brazilia). În meciul cu Brazilia a avut sarcina de a-l anihila pe atacantul brazilian Jairzinho. După retragerea sa din activitate, a antrenat diverse echipe prahovene, inclusiv Petrolul Ploiești, atât la seniori, cât și în special la Centrul de Copii și Juniori, iar din anul 1991 pe Conpet Ploiești, de unde s-a pensionat în anul 2005. În anul 2000 a fost declarat cel mai bun fundaș
Mihai Mocanu () [Corola-website/Science/307872_a_309201]
-
Mihai l-a îndepărtat de la putere și arestat pe mareșalul Ion Antonescu. Trupele germane au intervenit, însă au fost împiedicate de riposta armatei române, precum și de atacurile sovieticilor pe front. Soldații germani care apărau câmpurile petrolifere de la Ploiești și rafinăriile prahovene au fost alungați de armata română, iar în momentul în care au încercat să se retragă în Ungaria au suferit pierderi grele. S-a spus adesea că prăbușirea rapidă și totală a liniilor germane ar fi fost cauzată de trădarea
Operațiunea Iași-Chișinău () [Corola-website/Science/307428_a_308757]
-
mai deplasat la Ploiești, începutul războiului fiind aproape. Flacăra Ploiești nu a câștigat titlul în 1955, acesta plecând pentru prima dată spre clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare, dar echipa ploieșteană începea să fie formată tot mai mult din jucători prahoveni. Pentru titlu ar fi fost suficient ca Flacăra să mai câștige cele două meciuri în deplasare în ultimele două etape, cu Locomotiva Timișoara și Progresul București, dar nu a fost așa. Totuși, a fost pentru prima dată "campioană a provinciei
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
În schimb, Petrolul are un tur de excepție, cu 15 victorii și 2 egaluri în 17 meciuri și termină pe locul 1B în 1977, la mare distanță de locul 2 ocupat de Metalul Plopeni. Numai că jucătorii născuți pe meleagurile prahovene nu au avut suficientă experiență, iar sfârșitul campionatului 1977-78 i-a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de Viitorul Scornicești, promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce Flacăra Moreni
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
format, Europa League. În paralel cu parcursul bun din campionat, Petrolul reușește un sezon excelent de cupă, reușind să cucerească trofeul după ce a învins-o în finală pe CFR Cluj cu scorul de 1-0, în fața a aproximativ 33000 de fani prahoveni, stabilind un nou record pentru deplasările efectuate vreodată de fanii vreunei echipe de fotbal din România. În sezonul imediat următor (2013/2014), Petrolul ajunge în Europa League până în pllay-off unde pierde cu Swansea. În 2014 ajunge până în semifinalele Cupei României
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
bine primit în cercurile liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni. Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
președinte al României, Emil Constantinescu, pentru care sărbătoarea are o semnificație cu totul aparte: cel omagiat a fost fratele bunicii sale. Peste 100 de persoane au luat parte la eveniment: oameni de știință, oameni de cultură, directori ai unor instituții prahovene, precum Aurelian Gogulescu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Prahova, deputatul Marian Săniuță, profesorul Napoleon Antonescu, fostul rector al UPG Ploiești, Constantin Trestioreanu, președintele Societății Culturale "Ploiești Mileniul III", profesorul Alexandru Bădulescu și alții. La eveniment au participat și ambasadori
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
de bulgari și, plecând spre București, a lăsat la Ploiești, până către sfârșitul lunii mai, o unitate condusă de Ducaș. Oștirea lui Tudor Vladimirescu nu a ajuns până la Ploiești, dar din câteva însemnări pe marginea unor cărți bisericești, reiese că prahovenii erau de acord cu programul revoluției. Vechile tradiții de luptă, noile idei democratice, conștiința națională tot mai puternică pregătiseră pe ploieșteni pentru revoluție. Chiar în ziua de 11 iunie 1848, în Ploiești se citeau circulara Ministerului din Lăuntru, semnată de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
război. Corul de băieți al Liceului Sf. Petru și Pavel din Ploiești a fost invitat la radio de trei ori, succesiv. Emil Vasilescu a fost și un pasionat culegător de folclor muzical, toate culegerile fiind incluse în cărțile lui. "Personalități prahovene, dicționar bio-bibliografic", de Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian (în colaborare cu Mihai Apostol și Maria Necula); Editura Premier, Ploiești, 2002.
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
ci va lucra ca muncitor necalificat până în 1990, când este titularizat ca profesor de limbă română la Școala Generală din Dridu,județul Ialomița. În 1998, s-a pensionat și, apoi, în același an,s-a mutat din București în comuna prahoveană Poiana-Câmpina. În două rânduri,pe trotuare, Mihai Stere Derdena a fost grav rănit de mașini ale Securității comuniste (va șchiopăta în toți anii dintre 1983 și 1992) fiindcă spunea mereu că sigla „P.C.R” înseamnă „Partidul Criminalilor Români” și pentru că
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Anca Manole, (n. 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, județul Prahova — d. 14 iulie 2010, Otopeni, județul Ilfov) a fost o solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română. Magdalena-Anca Manole s-a născut la data de 14 iulie 1967 în orașul prahovean Vălenii de Munte, fiind primul copil al cuplului format din Ion și Eugenia Manole; la un an distanță se naște Marian, singurul frate al Mădălinei.Interpreta a moștenit pasiunea pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie, fiind dornică să cunoască tainele chitarei, tânăra artistă ia lecții de la Ana Tetelea Ionescu, o cântăreață de muzică folk din Ploiești. La vârsta de cincisprezece ani devine membră a Cenaclului Tineretului prahovean, condus la vremea respectivă de poetul Lucian Avramescu. Concomitent, și-a continuat studiile frecventând cursurile Liceului de Chimie din Ploiești, pe care l-a absolvit ulterior. De asemenea, Mădălina Manole a terminat Școala de controlori trafic aerian Băneasa și a
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
au realizat lucrări de consolidare a exteriorului bisericii și o nouă restaurare a picturii și au fost placate cu marmură Sfânta Masă și Proscomidiarul, iar geamurile au fost înlocuite cu vitralii. Biserica a fost sfințită de către I.P.S. Episcopul Vicar Varsanufie Prahoveanul la data de 18 septembrie 2006 Biserica Prelungirea Ferentari - Str. Drumul Sânpaul nr. 8 / Strada Prelungirea Ferentari. Alte biserici Biserica Creștină Baptistă Providența - Str. Talazului nr. 16. Începutul propriu-zis al lucrării baptiste din cartierul Ferentari s-a făcut în primăvara
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Muzică și ulterior director,la Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de amatori din jud.Prahova. 1970-1974-dirijor al Ansamblului de cîntece și dansuri al Casei de Cul- tură din Câmpina (prezent în numeroase spectacole în localitățile prahovene.5 emisiuni radio și Tv.București). 1972 turneu artistic înPolonia,cu Teatrul de păpuși Ciufulici din Ploiești cu spectacolul „Punguța cu doi bani”(în calitate de compozitor al muzicii). 1972-Delegat al Romîniei la Festivalul Internațional al teatrelor de păpuși ,la Opole-Polonia,împreună cu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
populare și a mișcării artistice de masă,Prahova,în calitate de instructor metodist cu probleme de muzică. 1974-ales secretar al Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu. 1976 -iulie,Turneu,artistic că dirijor al Ansamblului folcloric
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
profesor de etnomuzicolo- logie la Universitatea din Seattle-statul Washinton, pu- blicată în revistă „Ethnomusicology în 1981, editata de Societatea de Etnomuzicologie,de pe lângă Universi- tatea din Arn Arbor-Michigan,privind ultimele apariții editoriale: cărți de folklor din Romania-referindu-se la culegerea „De pe plaiuri prahovene” realizată de Costel Manolache-literatură și Leonida Brezeanu-muzică. SMARANDA OȚEANU -muzicolog, ” O poveste spusă cu talent de artiștii amatori”-în „Scînteia”, 6 august 1980 București. „Drumu-i lung ,povestea-i scurtă” un spectacol de succes.Sute de copii au dăruit aplauze ,minute
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Ploiești , dirijor maior Constantin Iuga-, a prezentat într-o manieră specific ostășeasca,cateva lucrări...” Să împlinim al țării program cutezător.” muzică: Leonida Brezeanu,versuri:N.Dumitrescu. O inițiativă lăudabila ce își propune să valorifice bogatul fond componistic al fiilor meleagurilor prahovene...” DORU POPOVICI- recenzia colecției „Oamenilor,cântecele noastre” realizată de Leonida Brezeanu și Al.I.Bădulescu., publicată în „Îndrumătorul Cultural” nr.12/1979. București. „O frumoasă culegere de cântece patriotice și mun- citorești,sugestiv intitulată „Oamenilor cântecele noastre,editata de Centrul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
pa) și”Suita în stil clasic,pentru orchestră de coarde,de Florin Comișel (p.a) AL.I. BĂDULESCU și NICOLAE DUMITRESCU-în Rev. Îndrumătorul Cultural,nr.12 din 1978, menționează că..” Înființarea în anul 1976 a primului Cenaclu Muzical al compozitorilor prahoveni „Paul Constantinescu”...consfințea prezența unor talente reale în domeniul componistic,din rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Cenaclu Muzical al compozitorilor prahoveni „Paul Constantinescu”...consfințea prezența unor talente reale în domeniul componistic,din rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]