289 matches
-
de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Alteori, durerea iradiază în mandibulă, la nivelul regiunilor cervicale, spațiului interscapulovertebral, boltei palatine, conductului auditiv extern, epigastrului. Atipice sunt durerile în ambele regiuni ale umărului sau în regiunea posterioară a toracelui. Se descriu și dureri amputate, în care lipsește durerea precordială, dar apar algii la nivelul zonelor de iradiere, adică numai la nivelul degetelor de la mâna stângă sau numai în mandibulă. Într-un număr foarte mic de cazuri se descrie iradierea durerii cardiace în zona lombară sau chiar absența iradierii; * caracterul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
adică numai la nivelul degetelor de la mâna stângă sau numai în mandibulă. Într-un număr foarte mic de cazuri se descrie iradierea durerii cardiace în zona lombară sau chiar absența iradierii; * caracterul durerii este de obicei constrictiv, ca o gheară precordială sau uneori descris ca o apăsare sau arsură. Durerea cu caracter de înțepătură, care se modifică în funcție de timpii respirației, compresia toracelui sau rotația brațului, are durată de 1-2 minute sau mai mult de 30 de minute și dispare la efort
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
obiectiv în afecțiunile cardiace Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular presupune inspecție, palpare, percuție și ascultație. * Inspecția Inspecția este o manevră de ansamblu care are drept obiectiv cuantificarea stării de nutriție, aspectul bolnavului, atitudinea adoptată, faciesul, etc., cu accent pe regiunea precordială. Starea de nutriție și colorația tegumentelor aduce un plus de informații în stabilirea unei afecțiuni cardiace. Pentru a stabili starea de nutriție este necesar a se calcula indicele de masă corporală (IMC) ca raport între greutate și pătratul taliei. IMC
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
indică posibila prezență a unei hipertensiuni intraoculare; xantelasma (depozite de grăsime) atenția asupra posibilei existențe a unui sindrom dislipidemic, factor de risc important în apariția și dezvoltarea unei boli cardiovasculare; gerontoxomul (arcul senil cornean) ridică problema existenței aterosclerozei. Inspecția regiunii precordiale. Pentru a se realiza o examinare corespunzătoare a regiunii precordiale trebuie îndeplinite câteva condiții de mediu cum ar fi: temperatura mediului ambiant trebuie să fie optimă; examinarea să se efectueze de preferat în lumină naturală, ce vine din partea stângă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
grăsime) atenția asupra posibilei existențe a unui sindrom dislipidemic, factor de risc important în apariția și dezvoltarea unei boli cardiovasculare; gerontoxomul (arcul senil cornean) ridică problema existenței aterosclerozei. Inspecția regiunii precordiale. Pentru a se realiza o examinare corespunzătoare a regiunii precordiale trebuie îndeplinite câteva condiții de mediu cum ar fi: temperatura mediului ambiant trebuie să fie optimă; examinarea să se efectueze de preferat în lumină naturală, ce vine din partea stângă a pacientului (examinatorul stă întotdeauna în dreapta pacientului), într-o cameră izolată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lângă corp; se inspectează forma toracelui, eventualele asimetrii, deformări, mișcarea toracelui raporatată la timpii respiratori, etc. se observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]