1,102 matches
-
cu nevoile concrete și în continuă schimbare ale beneficiarilor pe parcursul procesului de digitalizare al României. Având în vedere analiza de piață efectuată, s-a constatat o nevoie de coparticipare la finanțare din surse sigure și prin mecanisme facile și predictibile. Prin SNDCIDR se urmărește crearea unui echilibru în modul de funcționare al CID-urilor, asigurarea resurselor financiare și trasabilitatea investițiilor din bani publici în digitalizare și inovare, relevant la nivelul obiectivului specific 3. (8) Pentru a promova și susține digitalizarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288984]
-
de legiferare“ (Decizia nr. 106/2014). Curtea a precizat că, în baza art. 1 alin. (5) din Constituție, respectarea legilor este obligatorie, dar nu se poate pretinde subiectelor de drept să respecte acte normative care nu ar fi „clare, precise și predictibile“, întrucât subiectele de drept nu și-ar putea adapta conduita la astfel de ipoteze normative (a se vedea deciziile nr. 903/2010 și nr. 1/2014). ... 13. Predictibilitatea este direct dependentă de stabilitatea legii, iar în materie electorală stabilitatea și predictibilitatea au
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
instanței care a sesizat Curtea. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate au un conținut clar, predictibil, sub aspectul consecințelor pe care le antrenează rezultând neîndoielnic că în situația medicului care la data pensionării se află în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate și dorește să își continue activitatea acest lucru poate fi făcut cu
DECIZIA nr. 117 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289038]
-
și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale. Este această amenințare iminentă din moment ce durează de un an și jumătate, evoluția a devenit predictibilă, iar Guvernul României și Comitetul Național pentru Situații de Urgență înțeleg să adopte numai și numai aceleași măsuri, de restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale? Apreciază că amenințarea nu este iminentă și, pe cale de consecință, hotărârea de prelungire a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
VI. Previzibilitatea legii Hotărârile contestate nu respectă criteriul previzibilității din moment ce aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale, devenind obligatorii de pe o zi pe alta, iar această situație persistă de un an și jumătate. Legislația în discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității să fie nesocotit de către pârâți. Prin Cererea din data de 24.12.2021, reclamantul a transformat cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale într-o acțiune de drept comun și a completat acțiunea, solicitând: 1
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alta“ nu a fost în măsură să ducă la o modificare bruscă și neașteptată a situației juridice a reclamantului, din moment ce, după cum chiar acesta afirmă, starea de alertă dura deja de peste un an și jumătate, evoluția era predictibilă, iar hotărârile Guvernului de prelungire succesivă a acestei stări aveau în esență același conținut cu cele precedente, fiind de altfel și dezbătute public. În ceea ce privește inițiatorul hotărârii Guvernului, se constată următoarele: Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alertă Acestei critici reclamantul i-a subsumat mai multe argumente, respectiv faptul că presupusul pericol (și chiar starea de alertă) durează de peste un an și jumătate, astfel încât măsura nu mai are caracter temporar, că evoluția situației epidemiologice este predictibilă, astfel încât amenințarea nu mai este iminentă, iar măsura nu mai este oportună, precum și faptul că numărul cazurilor active și rata medie de incidență nu justificau prelungirea acestei stări. Cu privire la primele două argumente, instanța reține că potrivit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și monitorizarea constantă a sistemului de distribuție și administrare a vaccinurilor. AP 3.1.1. Achiziția centralizată de vaccinuri incluse în programul național de vaccinare pentru menținerea unui raport favorabil cost-eficacitate cu asigurarea continuității în disponibilul de vaccinuri 3.1.1.1. Implementarea unui mecanism predictibil de achiziție centralizată a vaccinurilor incluse în programul național de vaccinare, cu asigurarea continuității în disponibilul de vaccinuri MS, ANAP, ANMDMR Mecanism funcțional NA Zero discontinuități de stoc Din 2024 NA NA AP 3.1.2. Asigurarea unui lanț de aprovizionare și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275714]
-
Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) stabilește prioritățile de investiții finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în sprijinul implementării în România a politicii publice eGov (Catalogul serviciilor publice). Obiectivele generale ale programului sunt: ● Dezvoltarea unui ecosistem CDI durabil, predictibil și stabil care să conducă la creșterea/menținerea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu motivant/atractiv pentru tinerii cercetători, creșterea abilităților acestora pentru transferul de cunoștințe dobândite către piață și, totodată, transferul tehnologic, precum și sprijinirea IMM-urilor în vederea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă și produce consecințe pentru viitor, autorul excepției consideră că este necesar ca stabilirea calității de „lucrător al Securității“ să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și predictibil, atât pentru persoana supusă acestei proceduri, cât și pentru Colegiul CNSAS și pentru instanța de judecată. ... 7. Se susține că, prin modul general de reglementare, se ajunge la încălcarea unor drepturi fundamentale, esențiale într-un stat de drept. În acest
DECIZIA nr. 348 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291379]
-
redactării textului legal. ... 102. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că scopul mecanismului procedural reglementat de art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă este de a contribui la transformarea practicii judiciare în una predictibilă (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragrafele 34 și 36), iar premisele declanșării acestei proceduri constau în iminenta apariție a unei practici judiciare neunitare (Decizia
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]
-
cheltuielile publice, cuantumul acestor impozite și taxe fiind stabilit la nivel maxim prin dispozițiile legale criticate. ... 11. Se consideră că dispozițiile legale criticate încalcă principiul încrederii legitime, consacrat de legislația Uniunii Europene, potrivit căreia legislația trebuie să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată, astfel cum se desprinde din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, de exemplu, Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunțată în Cauza C-91/92 - Paola Faccini Dori împotriva Recreb
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284175]
-
Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza C-314/85 - Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost. ... 12. Se mai susține că art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu are un caracter predictibil, impunând la data de 29 decembrie 2018 îndeplinirea unei obligații până cel mai târziu la data de 20 decembrie 2018. ... 13. În final se menționează că prin deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și nr. 494 din 10 mai
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284175]
-
stabilirea nivelurilor maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate cu rata inflației, aplicate de drept de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului. Dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au fost adoptate din necesitatea creării unei politici fiscale predictibile, în vederea creșterii încrederii cetățenilor și mediului de afaceri, aspect ce impune autorităților deliberative locale adoptarea în cursul anului curent, cu aplicabilitate în anul fiscal următor, a impozitelor și taxelor locale. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284175]
-
a Guvernului nr. 34/2006, în interpretarea dată prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin aceasta fiind încălcate normele constituționale referitoare la caracterul predictibil al legii, la principiul neretroactivității legii civile, la dreptul la un proces echitabil, la competența Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, precum și art. 126 alin. (3), care se referă la interpretarea unitară a legii, fără însă a conferi drept de
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
securității juridice sunt certitudinea și predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare pentru a menține încrederea legitimă a cetățenilor în activitatea instanțelor. De multe ori, principiul securității juridice este asociat cu principiul încrederii legitime, care impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă (Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunțată în Cauza C-91/92 - Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza C-314/85 - Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost). ... 15. Se mai menționează, în esență, încălcarea principiului
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrarului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, mai sus citată, paragrafele 49 și 61). ... 46. În fine, Curtea a mai precizat că dispozițiile de lege criticate trebuie analizate în ansamblul normativ din care fac parte, pentru a decide
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
participarea la educație și formare profesională a adulților, respectiv recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării și a competențelor dobândite. Echitate, performanță, investiții, respect și siguranță sunt câteva dintre elementele cheie pe care pachetul legislativ le-a transpus în măsuri coerente și predictibile. Se propun soluții coerente, în acord cu cerințele beneficiarilor educației, având în vedere o reglementare unitară și sistematică a domeniului, pentru rezolvarea problemelor identificate la nivelul sistemului național de învățământ. Totodată, cele două legi sunt conceptualizate astfel încât România să
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
în dreptul comunitar, și anume principiul încrederii legitime. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene (de exemplu, cauzele Facini Dori c. Recre, 1994, Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987), principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă; de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. În studiul noțiunii de previzibilitate a fost avută în vedere și întinderea acesteia. Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
De asemenea, vom continua să ne îndeplinim toate obligațiile în ceea ce privește dezvoltarea propriei noastre capacități de apărare, ca parte integrală a angajamentelor asumate prin Tratatul de la Washington. România va continua să acționeze, de o manieră coerentă și predictibilă, pe baza celor trei elemente definitorii ale politicii sale externe și de securitate: apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. România își va intensifica, totodată, eforturile pentru consolidarea cooperării NATO cu Uniunea
DECLARAȚIA nr. 1 din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280681]
-
cu celelalte organisme de supraveghere din statele membre, în cadrul Comitetului Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului, în vederea obținerii convergenței cerințelor privind stagiul de adaptare și testul de aptitudini. (2) Prin activitățile sale ASPAAS se asigură că cerințele sunt predictibile și transparente. Articolul 8 Condiții de autorizare În vederea autorizării în România a unui auditor financiar autorizat în alt stat membru, acesta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să aibă drept de practică a profesiei de auditor financiar în
ORDIN nr. 76 din 16 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279385]
-
a inițiativelor UE în domeniul apărării. România susține consolidarea Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) într-o manieră echilibrată geografic, la nivelul întregii UE, ținând cont de noile realități ce determină nevoia unor fluxuri de aprovizionare rapide și predictibile în caz de război. Efortul vizează dezvoltarea unor capacități de producție suficiente, reziliente și avansate din punct de vedere tehnologic pentru a susține eficient acțiunile forțelor armate. România participă printr-un institut de cercetare (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie
HOTĂRÂRE nr. 37 din 12 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279983]
-
asistență oficială pentru dezvoltare. Acest statut presupune, pe lângă alocarea unei finanțări constante, și instituirea unui cadru legal și strategic adaptat la realitățile internaționale astfel încât țara noastră să poată promova o politică de cooperare internațională pentru dezvoltare coerentă și predictibilă. Temeiul legal pentru angajamentul asumat de România în calitate de donator este Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care prevede rolul Ministerului Afacerilor Externe de coordonator în acest domeniu. Pornind de la acest cadru legislativ
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]
-
de actorii internaționali privind susținerea statelor în curs de dezvoltare. Programul reprezintă un demers necesar, deoarece România, în calitate de donator care respectă standardele internaționale în materie, trebuie să aplice o politică de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară predictibilă, coerentă și fundamentată pe o serie de obiective realizabile într-un interval de timp bine definit. De asemenea, este necesară actualizarea periodică a cadrului strategic aferent, având în vedere evoluțiile pe plan internațional, caracterizate prin existența unor crize multiple care
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]
-
pe termen scurt, mediu și lung. În același timp, activitățile României în materie de cooperare internațională pentru dezvoltare trebuie să asigure un răspuns ferm și concret la provocările globale și regionale și, de asemenea, să fie concepute de o manieră predictibilă pentru a putea contribui constant la ameliorarea efectelor crizelor cu care se confruntă statele partenere. ... 2.2. Avantajele comparative ale României În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România poate contribui la susținerea eforturilor de integrare europeană ale statelor din
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]