450 matches
-
acestuia de la post100, cerere pe care regele și-a însușit-o101. Așadar, decizia regelui Suediei, Gustav al IV-lea Adolf, de a-l rechema din post pe ministrul său plenipotențiar pe lângă Poartă Otomană, Ignatius Mouradgea d'Ohsson, a fost determinată de prefigurarea unei noi faze în care avea să se agraveze criză orientala, provocată de amintită invadare de către francezi a Egiptului. Cercurile conducătoare suedeze au considerat că, în pofida incontestabilelor sale calități de diplomat și a mării sale 98 Cf., loc. cît., Vol
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război al neatârnării" din 1877-1878. Deloc întâmplător, bătălia de la Posada este numit "Războiul din 1330: Țara Românească independentă" (Giurescu, 1942, p. 112). Avem de-a face, astfel, cu Războiul de Independență din 1878 privit în oglinda istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de M. Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale Bucureștiului, ca prefigurări ale marii eliberări de la 23 august 1944, devenit momentul fondator al noii rânduieli politice comuniste și piatra unghiulară a ordinii mnemonice construită în perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
peste cazul României cu atâta ferocitate încât dictatura carlistă este elogiată ca tentativă (damnată totuși eșecului) de salvare a europenismului românesc. Însă în ce Europă ar fi rămas România carlistă? Ne temem că este vorba despre "Europa germană" a cărui prefigurare din ce în ce mai clară îl teroriza pe Thomas Mann care visa în schimb la o "Germanie europeană". Pe fondul acestei distincții asupra căruia a stăruit Th. Mann, încercarea lui Carol al II-lea nu poate fi văzută decât ca un efort de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postmodernism după sau dincolo, în "Familia", nr. 1/1988. 228 Ion Bogdan Lefter, op. cit., p. 54. 229 Ion Popescu-Brădiceni, Lazare, veni foras!, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, pp. 25-26. 230 Studiile de pionerat sociologic ale lui Paul H, Ray în prefigurarea transmodernismului sunt American Lives, 1970, și The Rise of Integral Culture, cel din urmă de găsit și pe internet. 231 John Zerzan, Future primitive and other essays, Automedia, New Autonomy Series, Brooklyn N.Y., 1994. 232 Christian Tămaș, Crize contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea analizei pe interdependența puternică Între performanța individuală, eficiența organizațională și cerințele societății globale. Organizațiile nu sunt entități statice, ele sunt supuse permanent unor surse de presiune internă și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de probleme pe care organizația le Întâmpină. Acestea sunt: a) diagnosticarea, acumularea de informații relevante cu rol de a contribui la „dezgheț”. Această achiziționare de informații este necesară pentru clarificarea problemei, a sistemului de metode și tehnici de intervenție, pentru prefigurarea schimbării. Firmele pot apela În această situație la agenți ai schimbării, experți În psihologie organizațională, care să Îndrume și să gestioneze resursele informaționale, relaționale, manageriale etc. Într-o manieră strategică; b) rezistența reprezintă un alt factor perturbator al schimbării și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator, după cum precizează D. A. Statt (1997). Cumpărătorul este persoana sau firma care achiziționează marfă, În cursul uriei tranzacții curente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că stăpânirea de 144 de ani a habsburgilor austrieci asupra părții nordice a Moldovei a fost, sub toate aspectele, necesară și benefică, conducând la formarea unui model de conlucrare și armonizare a tuturor etniilor, ceea ce, în opinia lor, înseamnă o prefigurare a Europei actuale; secunzii, ucrainienii din Cernăuți, dirijați de Kiev, vor să-și justifice stăpânirea asupra părții de nord a Bucovinei prin susținerea tezei autohtoniei ucrainienilor și colonizarea zonei cu români după descălecatul lui Dragoș-Vodă <footnote Vezi: Mărturii despre Bucovina
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acestor ani această instituție și au întocmit ordine de zi pe unitate și registre istorice. Cele două capitole ale lucrării ,,Pagini de istorie” și ,,Prezent și perspective”, evidențiază preocupările autorilor pentru continuitate și dezvoltare, cunoașterea trecutului, urmărind consolidarea prezentului și prefigurarea activității viitoare, pe coordonate locale, regionale, naționale și în cadrul unor misiuni în afara granițelor. Autorii și-au dorit ca cititorii acestei lucrări să înțeleagă și să reunească, în plan instituțional, local, rolul centrelor militare și necesitatea existenței acestor instituții în organizarea
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
un cartesian ar putea ridica întrebarea: de unde și-a primit această materie care se poate organiza atât de complex și regla atât de fin în structurile ei pînă la a genera conștiința, de unde a primit ea această capacitate ? V.2 Prefigurările medievale ale “percepției ca judecată” Meditatia a-II-a conține două dintre exemplele cele mai importante în economia metafizicii cartesiene: cel al bucății de ceară și imaginea trecătorilor de pe stradă din care se văd doar pălăriile. Ambele au ca scop ilustrarea superiorității
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
marele preot al bunurilor viitoare și mijlocitorul unui nou așezământ. Ca urmare, simbolurile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Explicarea rezultatelor calculând costurile produselor ( bunuri și servicii), pentru a determina marja brută a unității patrimoniale; *Urmărirea și controlul sistematic al realizărilor, previziunilor și programelor stabilite concomitent cu declanșarea acțiunii ce permite riposta la abaterile constatate; *Furnizarea portofoliului informațional pentru prefigurarea dezvoltării viitoare a unității patrimoniale. Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 stabilește pentru perimetrul contabil din țara noastră următoarele obiective ale contabilității de gestiune: *Calcularea costurilor; *Stabilirea rezultatelor și a rentabilității produselor, lucrărilor și serviciilor executate; *întocmirea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
chemați ca să luăm parte: Jertfa de Sine a lui Dumnezeu pentru dragostea sa de oameni. Aceste Paști sunt temelia și taina însăși a Bisericii", în timp ce "Paștele anual nu este numai săvârșirea jertfei, ci și vedenia mai dinainte ca într-o prefigurare a roadelor acesteia pentru universul întreg; el este deci vedenia simbolică a jertfei și a rostului ei pentru soarta lumii, în cadrul unui șir întreg de semne care se urmează în vreme (calendarul)"13. Între sărbătorirea anuală și simbolică a Învierii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
modernă a limbajului științei. Hume, în opinia lui Mircea Flonta, este considerat drept filosoful clasic care a dat formularea cea mai clară punctului de vedere empirist asupra cunoașterii. Distincția lui între relații între idei și fapte este privită ca o prefigurare a distincției între adevăruri analitice și cele sintetice și ca o respingere anticipată a conceptului sintezei a priori, pe care se sprijină filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Franceze, îi dă comunismului o substanță politică, înserând marea idee într-un proiect revoluționar. Societatea n-are decât o finalitate, scrie el în 1791, aceea de a le „procura membrilor săi cea mai mare sumă de fericire posibilă”. „Marii educatori” - prefigurare a avangărzii revoluționare de tip leninist - nu-și vor putea atinge acest țel decât opunând virtutea sărăciei viciului banilor, sprijinindu-se pe partea sănătoasă a societății, pe muncitori și pe țărani. Dacă punerea în comun a bunurilor și obligarea celor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Spania*, lupta armată în forma războiului propriu-zis, puternic încurajată de PC spaniol în fața milițiilor anarhiste. Cel mai adesea însă, luptele de gherilă - veche tactică militară constând în refuzul luptei deschise, în hărțuiri și lovituri date prin surpriză - sunt preferate ca prefigurare a unui război în toată regula. Această formă a reținut doar puțin atenția lui Marx* și a lui Lenin, chiar dacă luptele de partizani au jucat un rol deloc neglijabil în războiul civil din Rusia. și ea este practicată în timpul Rezistenței
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comuniste Obiectivul revoluționar necesită implementarea unor structuri paralele, uneori clandestine, menite să mobilizeze forțele care vor ataca ordinea existentă și vor construi un sistem internațional paralel și concurent, o adevărată contra-societate la scară mondială, cu codurile, regulile și riturile sale, prefigurare a viitoarei societății comuniste. înființarea Internaționalei Comuniste*, apoi a Kominform*, dar și a unor organizații de masă* transnaționale - FSM, Mișcarea Păcii -, a unor rețele de influență sau instituții proprii lagărului comunist în domeniul comercial sau militar (CAEM*, Tratatul de la Varșovia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anabaptiști, „partizani ai comunității bunurilor”. în epoca modernă, precursorii comunismului se înscriu și ei în linia creștină. Wilhelm Weitling, lider al Ligii drepților, publică în 1838 Umanitatea așa cum e și cum ar trebui să fie, văzând în învățătura lui Hristos prefigurarea comunității bunurilor. Iar francezul Étienne Cabet, care publică în 1939 o mare povestire utopică comunistă - Călătoria în Icaria - mai scrie în 1842 Cum sunt eu comunist și credoul meu comuist și mai ales, în 1846, Adevăratul creștinism după Iisus Hristos
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un compromis. Succesorul patriarhului Tihon, mitropolitul Serghei Stragarodski, se obligă la supunere față de regim în iulie 1927, iar Biserica obține dreptul de a exista, de a publica, de a forma viitori preoți, însă nu evită persecuțiile. în 1929, ca o prefigurare a colectivizării* care va lovi cu violență țărănimea, Stalin relansează persecuția antireligioasă. La 8 aprilie 1929, un decret pedepsește cu trei ani de închisoare „folosirea prejudecăților religioase ale maselor în scopul slăbirii statului”; și, la 26 august, este instaurată săptămâna
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
charismatictc "3.4. Leadership‑ul carismatic" Reprezintă un tip superior de conducere care a început să fie tot mai mult abordat, teoretizat și explicat. Nu este vorba doar despre o revenire la vechea teorie charismatică a conducerii, ci despre o prefigurare a unor noi explicații ca urmare a rezultatelor cercetărilor empirice și, mai ales, a extensiei conducerii la nivelul comportamentului organizațional. Chiar dacă unele dintre postulatele lui Weber despre conducerea charismatică (liderul de excepție, situația de criză, misiunea salvatoare a liderului, atracția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de Vries, 2001, 2003). După opinia noastră, deși noțiunile lansate au fost multe și variate, ele pot fi grupate în două categorii: unele care gravitează în jurul muncii - a condițiilor și constrângerilor ei - ca posibile surse patogene, ceea ce a dus la prefigurarea psihopatologiei muncii; altele, în jurul organizațiilor, a factorilor și condițiilor mediului organizațional în calitate de sursă generatoare a unor dereglări psihocomportamentale, fapt care a contribuit la apariția patologiei/psihopatologiei organizaționale. Chiar dacă diferențierile dintre cele două direcții de cercetare sunt greu de operat, ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]