582 matches
-
în zbor un flutur culorile-i de ambră sub sumbrul gri se scutur în strâmta-i crisalidă visa la ziua-n care pe aripa-i splendidă va găzdui un soare ursit de curcubeie și alintat de-o boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând înaltul un șturlubatic vânt i-a risipit cobaltul strivindu-l de pământ se trece vântul famen și-n urma lui tresare pătată fin de galben o prea gingașă floare *** Referință Bibliografică
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379777_a_381106]
-
neam. E adevărat că mulți nemulțumiți sunt în țară dar foarte puțini au curajul de a striga adevărul, așa cum o face Virgil Ciucă. Acest lucru i-a atras, nu o dată consecințe și necazuri. Dar, fiind o fire revoluționară, n-a pregetat să-și susțină punctul de vedere în fața lumii. De aceea spune cu năduf: „În neagra adversitate / Înfrunt capete de hidră”. (Gând de primăvară). De multe ori, poetul își acordă un răgaz din revolta de care este cuprins și atunci e
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
despre moralitate! Adesea mă întreb în statutul meu umil, cu ce și unde a greșit poporul? Povara vieții să-și ducă în destin ostil, când tranziția curmă viitorul?! De-aș ști că-i merge bine, iubitei mele țări, n-aș pregeta să scriu și osanale! Veste bună să duc pe îndepărtate zări, când n-oi mai simți vântu-n buzunare! Decembrie 2014 COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
de fum, scânteia din inima ta, te văd un olimpic nebun, privindu-ți viața - un scrum... Lasă fumatul, există speranță, trăiește-ți viața ca ultimă șansă! Oferă-te jertfă pe altarul iubirii, cât simți că trăiești - și ești viu, nu pregeta, timpul trece, regretul când vine-i târziu... Citește mai mult Zăresc prin norul albastru de fum,scânteia din inima ta,te văd un olimpic nebun,privindu-ți viața - un scrum... Lasă fumatul, există speranță,trăiește-ți viața ca ultimă șansă
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de fum,scânteia din inima ta,te văd un olimpic nebun,privindu-ți viața - un scrum... Lasă fumatul, există speranță,trăiește-ți viața ca ultimă șansă!Oferă-te jertfă pe altarul iubirii,cât simți că trăiești - și ești viu,nu pregeta, timpul trece,regretul când vine-i târziu...... XIV. SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 853 din 02 mai 2013. După noaptea Învierii, dis-de-dimineață, copilașii s-au trezit, soarele-i răsfață. Din grădina înflorită, scăldată de rouă, pe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Când vă va fii mai greu, gândiți-vă la străbunii voștri; cereți-le ajutorul, iar ei vor scoborî din înaltul cerului, pentru a vă apăra, pe voi și pe pământul sfânt străbun. Mai aveți și cele trei daruri neprețuite, nu pregetați să le folosiți. Acestea fiind spuse, Getic- Copilul cu Inimă de Aur, le-a cerut fraților săi, din neam sfânt străbun, să vină fiecare pentru a-și primi bucățica de inimă din aur, pecetluind astfel cu Pecetea Sfântă, salvarea lor
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
în zbor un flutur culorile-i de ambră sub sumbrul gri se scutur în strâmta-i crisalidă visa la ziua-n care pe aripa-i splendidă va găzdui un soare ursit de curcubeie și alintat de-o boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând înaltul un șturlubatic vânt i-a risipit cobaltul strivindu-l de pământ se trece vântul famen și-n urma lui tresare pătată fin de galben o prea gingașă floare *** Volumul "Pasteluri
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374279_a_375608]
-
astfel și în cazul nostru: oricâte lucruri luminate am face, oricât de bine am vorbi ori am scrie, fără credința și conștiința Învierii totul este zadarnic, totul este praf și cenușă. De aceea, în această Duminică a Floriilor, să nu pregetăm a ne duce la Biserică - Ierusalimul nostru restaurat - ca să întâmpinăm intrarea Domnului nostru Iisus Hristos așa cum se cuvine; pentru că Iisus Hristos - contemplându-ne inimile - să nu poată zice cu întristare și jale, ca odinioară, când a plâns la porțile cetății
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Poarta atât față cu Austro-Ungaria cât și față cu compania drumurilor de fier ale Turciei europene în privința isprăvirii, a joncțiunilor și a esploatării liniilor ce sânt a se construi pe teritoriul câștigat din nou de cătră Principat. Austria n-a pregetat de a trage folos din avantajele cari i se asiguraseră în mod atât de abil prin acele articole. De la 8 iulie 1878 începînd, așadar câteva zile înainte de-a se-nchide Congresul, contele Andrassy iscăli cu d. Ristici un proiect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a constituit una din dimensiunile sale umane constante, de care au profitat uneori și cei ce meritau mai puțin, cu toate că lui Leonid Boicu nu i-a lipsit acuitatea de a discerne între valoarea autentică și diletantism sau impostură și nu pregeta să șfichiuiască cu ironii penetrante arivismul sau amatorismul profesional. În egală măsură recurgea la autoironie și se amuza când însuși devenea ținta sarcasmului prietenilor, fără să le poarte urmă de resentimente”.Un alt episod biografic ilustrativ, în acest sens, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
carieră științifică, dominată până atunci de preocupările de istorie economică și socială, noua direcție de cercetare, transformată deîndată într-un riguros și statornic program, reclama însă și resurse umane pregătite corespunzător, pe măsura ambițioaselor proiecții tematice. Pentru aceasta, n-a pregetat a-și consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie pigmentate sau devansate prin dezamăgiri. Sub aripa-i ocrotitoare i-a luat astfel, spre a-i forma, pe câțiva tineri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
precizat că documentele nesemnate nu sunt luate în evidență, la forurile competente dar nu numai au sosit 683 denunțuri semnate, denunțuri indicând cu precizie identitatea vecinului sub care se ascunde odiosul criminal. Vișinienii albi sunt cunoscuți ca oameni din topor, nepregetând să-și apere onoarea chiar și cu securea, dacă e nevoie. (Probabil că de aceea și sunt cunoscuți drept "oameni din topor".) Așa că nimeni nu prea mai are curajul să iasă pe uliță, de frica răzbunării celor denunțați. Iar denunțați
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în folosul societății fără să fi fost obligat de o sentință judecătorească s-o facă? Cum trebuie procedat când culpa incriminată se dovedește a fi o trăsătură general umană? Secțiunea a VIII-a În timp ce noi vom continua să căutăm fără preget amănuntele atât de educative din celebrul caz Rom J. Rominger, vă recomandăm insistent să studiați BIBLIOGRAFIA MINIMALĂ OBLIGATORIE Ca orice lucrare științifică ce se respectă, pentru a înțelege cum se cuvine Adevăratul Tratat de Drept Procedural, pentru a putea aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul unor episoade (Peneș Curcanul). În simplitatea și curățenia lor sufletească, acești luptători plecați de la coarnele plugului sunt niște viteji (Sergentul) și A. nu pregetă să le înalțe o odă (Odă ostașilor români). Printre ultimele poezii, apărute postum, trebuie menționate Plugul blăstemat, care, cu surprinzătoare vehemență, osândește inechitatea socială, și Unor critici, profesiune de credință, de o impresionantă modestie și demnitate, a poetului în amurgul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
ce se referă la Italia, de pildă). În fine, cucerit de valoarea didactică a cărții, A.H. „tâlcuiește” Aritmetica lui Alessandro Conti (din 1730), în Elementi aritmetice arătate firești, cu stăruința de-a o adapta cerințelor școlare de la noi. Nu pregetă a se documenta din varii surse pentru a introduce noțiuni de geometrie cu caracter aplicativ, e ispitit a reflecta la știința numerelor și raportează la tradiția romană „al nostru obicei de numărare” și unitățile autohtone de măsură. I se atribuie
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
fie al celui universal uman). Dandysmul ar fi, după Barbey d’Aurevilly și Baudelaire, o „instituție vagă, eternă”, un stil „atemporal”, un fel de genotip occidental, un ideal de umanitate. O utopie, decretează dandylogia contemporană. Iar dandy-i Înșiși nu pregetă să Își găsească rădăcini mitice, genealogii ilustre, „certificate de noblețe”. Alcibiade sau coada tăiatătc "Alcibiade sau coada tăiată" Întortocheata poveste a dandysmului ar putea Începe, după unii, cu Alcibiade, frumosul discipol al lui Socrate, și cu acea coadă tăiată a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de serie, „casta” În care se proiectează marii dandy Îi mai numără pe Cezar, Catilina, Petroniu și, mai târziu, pe Lauzun sau Pascal. (Pe cei dintâi Îi pomenește Baudelaire, iar pe francezi - Barbey d’Aurevilly.) Acesta din urmă nu va pregeta să le dedice chiar un capitol În cartea despre Brummell, rescriind ca un adevărat prozator povestea lui Lauzun. Stil și programtc "Stil și program" Între primii care definesc dandysmul ca „stil”, ba chiar ca „un fel de religie”, se află
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Cuvinte câtuși de puțin mai blânde pentru ce se Întâmplă În Înalta, dar găunoasa și cinica lume așterne pe hârtie William Hazlitt (1778-1830), eseist strălucit, spirit rebel, apologet al idealurilor Revoluției, adorator al lui Rousseau, intransigent și radical, care nu pregetă să blameze egoismul micii elite, pentru care mizeria celor mulți nu e nici măcar un subiect de conversație 1. Lui i se datorează numele de „Silver Fork Society”, găsit cum nu se poate mai bine pentru high life din perioada regenței
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
N. Dimitrescu, în 1901, an fast și pentru umorist, care ieșea la rampă cu primele Catrene (grafia din original reda Quatrene, în nota prețios latinizantă vizibil agreată de poet). Cu ambele volume ale seriei (al doilea apare în 1903), nu pregetă să candideze la un premiu academic, gest dezinvolt, ce pune în vizibil dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la ape am Învățat să alerg În luptă fără șovăire ; iar oamenii, supușii Măriei tale, m-au Învățat să prețuiesc libertatea și să nu preget a-mi da viața pentru neatârnarea acestu-i pământ. Într-o zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor pulberea. Voinicul a fost dus Înaintea pașei de la Vidin. Aflând câți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fi știind de acel lucru neiertat. Asan se hotărî în fine să se răzbune în persoană asupra lui Ivanco și trimise acestuia vorbă cu mânie ca să vie la el târziu după miezul nopții și-i repetă chemarea când cel chemat pregeta de sfială, promițând a veni a doua zi. Ivanco se sfătui îndată cu rudele și cu prietenii lui despre cum trebuie să se poarte într-un moment ca acela de serios, luă cu sine pe ascuns o sabie, pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tîrnova, când plecau cu scopul de-a frământa lumea, mânia Mariei crescu și mai mult contra unchiului ei împăratului, care trata cu dispreț pe muma ei și-n toate celea uita orice considerație pentru ea, din care cauză Eulogia nici un pregetă de-a îmboldi mereu pe fiică-sa și de-a o împinge cu succes la răzbunare. Maria nu făcu sfară cu intențiile ei, dar se lăsă răpită la o contraacțiune atât de puternică precum nu s-ar fi putut aștepta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu mai pot să oprească-n loc ceea ce au negles odată, momentul ce li s-a răpit deja, are și el asemenea lor dreptul de-a căpăta răsplata imediat cu fapta. Și mulțimile dispuse după voința sa neci nu vor pregeta de-a acorda emoțiunei lor interne izbucnirea nereținută. Izbucnirea e rezultatnl unei impresiuni care a atins electrice sufletul. Ar fi după cele ce-am zis a necunoaște absolut natura reprezintațiunei dramatice când am lua-o-n rău actorului că pune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-l aleseră împărat pe Maximin, care însă nu domni mult. Două lucruri îl făceau urât și desprețuit. Întâi originea sa obscură, căci păscuse vite în Tracia (ceea ce era știut de toți și-l degrada în ochii tuturor); apoi că pregetă de-a merge la Roma în chiar începutul domniei lui și de-a lua în posesiune demnitatea imperială; pe lângă acestea îi ieși nume rău pentru că guvernatorii săi comiseseră multe cruzimi în Roma și aiurea. Toată lumea plină fiind de aversiune și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învoit atunci de-a se mulțumi cu o comedie, vană cu onoarea esterioară a prezidiului în loc de a-și mănținea cu energie pretențiile lui primitive și de a-și păstra influența pe marea cale de comunicație a Austriei spre Orient. Am pregetat dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]