11,263 matches
-
asa de legitimă în cazul românului, ca și în acela al poeziei. În linii mari, sînt de acord cu David Lodge și mi se pare că am fi fost scutiți de multe decepții dacă am fi adoptat din capul locului premisa că mediul romancierului este, ca și al poetului, limbajul. Vladimir Nabokov, pe care Lodge nu-l citează, decît că romancier, probabil fiindcă în 1966, cînd își scria prima versiune a cărții, analizele critice ale acestuia îi erau necunoscute, ne oferă
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se trage/ Fetus în melc/ Și rostogolește lumea/ Pînă la prăpastie./ La cel mai mărunt uruit al afundului/ Urlă în el fierea măiastra/ Și de pînzele păianjenilor
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
la rîndul lui, propria să varianta referitoare la un limbaj originar, ci e mai curînd un studiu de arheologie, în sensul foucaltian, a căutării înseși. Care sînt reflexele mentalitare ale unei investigații aplecate asupra unei asemenea probleme, ce fel de premise teoretice sau ideologice presupune ea, precum și care e mecanismul de gîndire ce articulează eventualele obiecții - acestea sînt direcțiile în care avansează analiza autorului. Chestiunea pare a fi transabilă, simplificat firește, în felul următor: cei care căutau să stabilească existența unei
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
nu sînt concluziile lui Simmel la diversele chestiuni pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu-mă nu la toate eseurile din carte, ci doar la trei dintre ele, poate marginale în contextul mai larg al operei simmeliene, dar centrale din perspectiva unei vogi actuale
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu-mă nu la toate eseurile din carte, ci doar la trei dintre ele, poate marginale în contextul mai larg al operei simmeliene, dar centrale din perspectiva unei vogi actuale în reflecția teoretică, si anume cea a concentrării
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
și îi nedumiresc pe ceilalți. Iar ceilalți, soția, servitorul, vărul se lasă contaminați de logică bizară a celor doi și participă cu antren și determinare la acțiuni de autoapărare în împrejurări de neînțeles. Elegantă rezolvării regizorale derivă din limpezimea stabilirii premiselor și din urmărirea încîlcirii lor, în pofida accelerației, pas cu pas, pînă la clarificarea concluziei. Aproape toți actorii se conformează acestui tip de convenție. "Noi știm că așa ceva nu se poate întîmpla, dar dacă s-ar putea, uite ce-ar ieși
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
galbenă al iasomiei/ învăluie melancolia" ("Lira meditativa"). Melancolia "și moartea incomensurabila/ povară mai grea decît toate/ te fac să înveți să trăiești/ fără cîntec/ și începi să iubești neantul/ și farmecul indiferentei? ("Ușor și greu"). Iubirea neantului, farmecul indiferentei sînt premisele construirii abstracțiunilor, ale legăturii dintre tristețe și metafizica; ele duc, în finalul volumului la geometrizarea spațiului poetic: "Din toate florile încep să iasă peste tot/ cercuri și numere/ în care se înscriu petale/ Și reapare întrebarea curioaselor urme de galaxii
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
în marea lor majoritate, seamănă cu cărțile de joc, în sensul că au valoare și luate separat, si incluse într-o combinație. Fiecare dintre ele este, în mod inconfundabil, un text de Matei Visniec. Autorul pleacă de obicei de la o premisă stupefianta pentru noi, dar pe care el o dezvolta logic, cu un calm imperturbabil și cu un fel de grație științifică, până la epuizarea tuturor semnificațiilor posibile. Procedează că un conferențiar care ar vorbi mereu reverențios și distant, indiferent dacă sala
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că și în cazul corporalității, un demers bazat pe asemenea premise poate friza absurdul, propunînd analogii neconvingătoare sau inutile, ori dimpotrivă, poate dezvălui legături interesante constituite în interiorul regulilor mentale și acceptate ale unei culturi. Ca să reiau același exemplu de mai sus: în istoria științei o analiză a retoricii comportamentului dintr-o
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
și Mircea Cărtărescu, poeti-prozatori pentru care "scrisul că și visul" sînt la persoana întîi singular) și cei care tratează tema în subtile eseuri de interes mai... general (Ioana Pârvulescu, Alex Leo Șerban, Z. Ornea, Anca Manolescu). Rasism, grațieri și o premisă Plecat din PNL, Viorel Cataramă face declarații bizare în calitate de președinte interimar al partidului lui Virgil Măgureanu: Există o atitudine rasistă a Bucureștiului față de mineri" spune senatorul, citat de ADEVĂRUL, într-o știre al carei supratitlu sună astfel: Cataramă își închipuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
asupra atacurilor antisemite din săptămînalul ATAC LA PERSOANĂ, de astă dată în nr. 10 curent al acestei publicații, în care citim: Ministrul Andrei Marga falsifică manualele de istorie, cu supratitlul Afirmînd participarea noastră la Holocaust și cu subtitlul: Se creează premisele anatemizării veșnice a României. N-ar fi mai simplu să se creeze premisele dispariției săptămînalului Atac la persoană?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
10 curent al acestei publicații, în care citim: Ministrul Andrei Marga falsifică manualele de istorie, cu supratitlul Afirmînd participarea noastră la Holocaust și cu subtitlul: Se creează premisele anatemizării veșnice a României. N-ar fi mai simplu să se creeze premisele dispariției săptămînalului Atac la persoană?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
pur și simplu constatativa, derivată nemijlocit din chiar configurația materialului de referință. Dacă prima atitudine, romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica în esență caracteristicile
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
s-a constituit că un dialog, ca o suită de confruntări, după formularea organizatorilor, chiar dacă această relație nu era una imperativ necesară. Dacă exact pentru aceeași perioadă s-ar fi organizat o expoziție de pictură româno-franceză, română-germană sau chiar româno-italiană, premisele ar fi cu totul altele și întreaga problematică a expoziției se modifică radical. Cunoscut fiind faptul că întreaga noastră școală modernă de pictură s-a format prin contact direct cu cele trei spații artistice, oricare varianta de expoziție ar avea
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
ale acestuia, făcute publice cu o zi înainte de comunicarea sentinței, sugerează că ceea ce am văzut noi e doar vârful aisbergului. Dar un aisberg semănând al naibii cu o cioară vopsita. Dacă declarațiile unora dintre inculpați se dovedesc adevărate, există toate premisele că și sentințele din "Țigareta ÎI" să fie puternic influențate politic. Neadmiterea unor martori, trucarea probelor, reducerea întregii afaceri strict la perimetrul aeroportului Otopeni, ignorarea posibilelor grave complicități ale unor ofițeri superiori, precum și a unor personaje din anturajul președinției nu
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise care seaca izvorul inspirației (Un atest, printre altele, decupat dintr-un poem: "Și sînt străină dacă trec hotarele/ Pletelor tale obosite/ Eu numai limba ta/ O știu vorbi în vis" - Țara). Că delegata a aspirațiilor mulțimii, parte a unui întreg
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
existență îi prescrie să se consume instantaneu. Din acest statut paradoxal provin toate manifestările ei literare că iubire nefericită, disperată, pierdută etc. Rezolvarea morală a unui asemenea impas estetic se află în căsătorie, dar numai în căsătoria definită pe baza premiselor ontologice ale iubirii romantice. Că exercițiu filozofic, o asemenea re-statuare a căsătoriei e spectaculoasă: condiția ei fundamentală este să presupună iubire (deci sînt excluse de la bun început, ca inestetice, căsătoriile din interes, sau strict bazate pe raționament, indiferent ce va
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Andreea Deciu TOȚI filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
substanță ei intelectuală e departe de a se fi epuizat. Sau, volumele lui Lovejoy, desi evident datate, trebuie citite și astăzi de oricine e interesat de istoria ideilor. Că structuralismul e o întreprindere sabotata intelectual de multe din propriile ei premise, si eșuată în cele din urmă în ambițiile ei de proiect globalizant o dovedesc mulți teoreticieni lucizi, între care Toma Pavel în Mirajul lingvistic (pe care studenții convertiți la jakobsonism îl descoperă, ușor stupefiați, abia la sfîrșitul facultății, cînd li
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
de Univers, se achită, pînă la un punct, magistral de această dificilă sarcina. Intenția lui în Poetica occidentală este de a elabora o istorie a gîndirii teoretice literare, pe care o echivalează nemijlocit cu o istorie a poeticii că disciplină. Premisa e dubioasă, si astfel demersul devine suspect de la bun început. Doar pentru că autorul pornește de la Poetica lui Aristotel și ajunge la Școala de poetica de la Praga nu înseamnă neapărat că gîndirea teoretică literară este, într-o durată nu lungă, ci
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
facile), în cele istorice ele sînt mai curînd naive și totodată manipulative. Dolezel identifica două presupoziții fundamentale în gîndirea poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica. Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă, guvernată de cerințele generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la formaliștii moderni, între care Jakobson, Mukarovsky și Iuri Lotman, pentru ca, în realitate, de acolo le-a luat
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica. Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă, guvernată de cerințele generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la formaliștii moderni, între care Jakobson, Mukarovsky și Iuri Lotman, pentru ca, în realitate, de acolo le-a luat. Intenția lui, de a stabili o legatura logică între cele două premise, mi se pare a fi centrul de
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la formaliștii moderni, între care Jakobson, Mukarovsky și Iuri Lotman, pentru ca, în realitate, de acolo le-a luat. Intenția lui, de a stabili o legatura logică între cele două premise, mi se pare a fi centrul de greutate al cărții, măsură care îi decide calibrul teoretic. Din păcate, nu mi se pare ca Dolezel ar fi stabilit într-adevăr o asemenea legătură decît în cercetarea aplicată la poetica aristoteliana și
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
nu pentru că n-ar exista, ci pentru că se pot numără la noi încă extrem de puțini). În aceste împrejurări, un demers precum cel prezentat aici pare să întregească imaginea unei - pentru a rămâne în zona conotațiilor dragi magistrului păltinisan - adevărate descălecări. Premisa cărții stă într-o anume opunere a filosofiei inconștientului filosofiei tradiționale, căci dacă aceasta din urmă se referă la problemele pe care le pune spiritul din punctul de vedere al conștientului, cealaltă descoperă "impuritatea spiritului", accesul în geneză unor produse
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
mînă, cum ne-o spune de cel puțin două ori, însă nu are multe de observat pe marginea lui. Analiza sa stă pe propriile-i picioare, bine întemeiată, chiar dacă nu și neapărat memorabilă ori relevantă în chip special prin concluzii. Premisa de la care pornește, stabilită pe baza unei cercetări atente și ingenioase a definițiilor de dicționar ale termenului, e demnă de reținut: trădarea este căderea dintr-o stare de iubire. Multe se pot face cu această idee. Arta de a seduce
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]