466 matches
-
locale etc.) aproape nu există. Din perspectiva mea, diagnosticul de țară arată astfel: În România există cel puțin patru tipuri de societăți de naturi diferite, care trăiesc în lumi paralele, nu comunică între ele sau comunică foarte puțin: O societate premodernă cu două componente: 1. țărănească aproape de economia naturală închisă, neindustrială, nemonetară, necontractuală și nespecializată, în care influența principală este cea a Bisericii. Este o societate ruptă de relații cu celelalte, cu un statut foarte redus de contribuabil și cu grad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pentru modernizare. Are propriile sale cutume, o populație cu educație precară, practici feudale de căsătorie și familie, participare foarte redusă la bunurile publice și un grad mare de excludere civico-politică. Este o societate de supraviețuire. Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul demagogic, de campanie, axat pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de gen nu conduce la dispariția discriminărilor, sursa acestora regăsindu-se în variile forme de sexismxe "„sexism" și în minoratul contraofensivei feministexe "„feminist". Deși încastrat într-o lungă tradiție culturală, sexismxe "„sexism"ul a fost mai puțin evident în perioada premodernă, cu excepția vieții religioase. Femeile și bărbații aveau roluri complementare în gospodărie. O dată cu industrializarea, cu separarea sferei publice de cea privată în sensul muncii producătoare de venit, femeile au fost date la o parte în calitate de complementare ca producători, în sensul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
puțin teoretic. Popular, ea pare să aibă mai mult succes prin coerența cu conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (vezi Miroiu, 1999). Peste toate acestea, societatea însăși are particularități care trebuie și teoretic, și politic substanțial contextualizate. Multe dintre aspectele ei sunt premoderne. Modernitatea societății, inclusiv cea politică, este limitată la o parte a populației, prin excelență din orașe mari, universitare, cu acces dezvoltat la informație și este redusă până la foarte redusă în orașele mici, adesea dezindustrializate, în mahalalele marilor orașe, în sate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
alte cuvinte, libertățile și drepturile depline au o barieră de sex: sunt accesibile doar unuia, și anume celui care coincide cu imaginea despre omul deplin - bărbatul. În această privință, multe ideologiixe "„ideologie" și doctrine își dau mâna. Față de tradițiaxe "„tradiție" premodernă nu este nimic nou sub soare. Atâta doar că o ideologie a egalității în drepturi, în baza apartenenței la o umanitate comună, este un cadru de referință foarte bun pentru o agendă care include extinderea drepturilor la toate persoanele, indiferent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
adică, pe scurt, le așază în categoria „incompetenților legali”. Constituția consacră „infantilismul legal” al femeilor (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003, p. 2). Adică, pe scurt, pentru femei, modernizarea a însemnat o condiție legală mai proastă față de cea a bărbaților decât cea premodernă. Cetățenia republicanăxe "„cetățenie republicană" invocată de Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" drept crez al militantismului feminist al acelor vremuri este acea formă de cetățeniexe "„cetățenie" în care individul este în slujba polisului, el este (și folosirea masculinuluixe "„masculinitate" aici e corectă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
deci indicații de parcurs greșite? În Europa și America, se acuză imediat Islamul ca fiind lipsit de o tradiție iluministă. Pentru noi ar fi mult mai folositor să privim la curentele fundamentaliste prezente în protestantism și în special la caracterul premodern al magisterului Curiei romane. Și aici au fost timpuri pline de speranță: cât de încântător era în 1963, când traversasem Statele Unite ținând conferințe despre reînnoirea și deschiderea Bisericii catolice către ecumenismul creștin și al lumii laice, cu susținerea Papei Ioan
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
apără cu îndârjire uniunea cu divinul ar trebui să aibă mereu în fața ochilor și latura ascunsă a misticii. În tradiția creștină explicația ingenuă a fenomenelor conștiinței paranormale ca pe un rezultat al influențelor divine sau demonice, larg răspândită în epoca premodernă, a cedat de ceva timp locul diagnosticului psihologic. Viziuni, voci, inspirații sunt situații bine cunoscute psihiatrului care se confruntă cu pacienți schizofrenici, maniaci sau exaltați, iar astăzi nu mai sunt interpretate ca experiențe religioase. Ceea ce un timp era interpretat ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele, în special femeile, se bucură de drepturi inferioare, se vor dizolva. Autoritățile ecleziastice arogante, care în decursul secolelor și-au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bucură de drepturi inferioare, se vor dizolva. Autoritățile ecleziastice arogante, care în decursul secolelor și-au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-o bună zi, toate privilegiile și pretențiile, medievale și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile și serviciile religioase. Infailibilitatea papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria a „transferat” temele și structuralismul metodologic aplicat de Lévi-Strauss și elevii săi comunităților arhaice la societățile premoderne, care au Început să fie examinate, cum procedau antropologii, atât din unghiul cadrelor materiale de viață care le erau proprii, cât și al reprezentării lor sociale, ca imagini construite ale realității. În acest fel, istoria a pierdut, desigur, mult din
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
metafora corpului uman”, am În vedere analogia pe care numeroși teologi ai Evului Mediu o stabilesc Între modul de alcătuire a corpului omenesc și organizarea politico-religioasă a epocii. Spun „politico-religioasă” și nu pur și simplu „politică”, pentru că În toate societățile premoderne, inclusiv În aceea medievală, sfera politicului nu se bucura de autonomia pe care și-a cucerit-o mai târziu. El se Întrepătrundea cu religiosul și se definea prin finalitatea escatologică a credinței. De aceea, nici expresia „gândire politică”, aplicată Evului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
pentru toți „cititorii” epocii. Această constatare nu ne face, totuși, să Înaintăm prea mult pe drumul aflării unei lămuriri satisfăcătoare a popularității unui asemenea tip de metaforă. Firește că, Într-o cultură ca aceea a Evului Mediu (ca toate cele premoderne, de fapt), tradiția are, invariabil, o forță covârșitoare de sugestie. Dar, acest lucru nu explică Îndeajuns faptul esențial, care ne interesează aici: de ce tocmai corpul a ajuns să se obiectiveze ca o tradiție? De ce tocmai el și nu orice altceva
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Pentru alți autori, care scriu În spiritul aceleiași interpretări, trupul „reprezintă un parametru universal natural, invariabil și istoric al societăților omenești”, putând fi conceptualizat Într-o varietate de dimensiuni. O altă explicație, de aceeași natură, invocă o carență conceptuală. Societățile premoderne ar tinde să facă din trup principalul mediator social, Întrucât vocabularul lor ar fi prea sărac pentru o interpretare complexă a realității Înconjurătoare. În aceste societăți, corpul este ridicat la rangul celui mai răspândit model analogic, devenind un mijloc universal
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
anumite stereotipuri despre Balcani au fost nu numai implicite, ci, în multe cazuri, explicite, constituind substanța discursurilor politice justificatoare. Mai precis, se vorbea despre necesitatea și obligația morală a Occidentului "civilizat"(Europa Apuseană și Statele Unite) de a salva Balcanii tribali, premoderni și violenți de ei înșiși, exploatându-se astfel clișee cu o veche tradiție ce ne conduce la Iluminism și chiar mai demult. Se urmărește de asemenea cum s-a definit pe sine Apusul prin opoziție cu spațiul răsăritean al Celuilalt
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
asemui pe Ceaușescu modelului neo-patrimonial, Siani-Davies îi citează pe Kenneth Jowitt, Ronald Linden și Mary Ellen Fischer 310. H. E. Chehabi și Juan J. Linz consideră însă că regimul lui Ceaușescu a fost "sultanistic". Deși aceste definiții ale modelului despotic premodern, de tip oriental, au unele caracteristici comune cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu, totuși, sunt ne-cesare nuanțări legate de contextele istorice și politice diferite, nu atât influența despotismului oriental fiind la baza instaurării regimului totalitar în Europa de Est, deci și în
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
oarecum vehementă, a absenței în literatura română veche a textelor din Antichitatea clasică și din umanismul bizantin îl apropie pe Ș. de orientarea din slavistică (reprezentată de Francis J. Thomson și Victor M. Zivov), potrivit căreia materialul literar slav ortodox premodern reflectă nu cultura bizantină, ci universul monasticismului bizantin - un fel de elenism vulgarizat -, refractar la cultura laică. Două dintre studiile sale dinainte de cel de-al doilea război mondial se referă la originea și circulația unui fragment din Leviticul românesc de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
al lui homo consumericustc "Fabulosul destin al lui homo consumericus" Consumul de masă n-a apărut pe un teren virgin. El s-a impus, iar mai apoi s-a răspândit în pofida existenței unui întreg ansamblu de tradiții, moravuri și mentalități premoderne. Această perioadă de modernizare-raționalizare care operează pe fundalul contrariului ei s-a încheiat, antagonismul dintre normele moderne de consum și „tradiții” dispărând. Începuturile fazei III coincid cu momentul când comercializarea modurilor de viață nu mai întâmpină rezistențe culturale și ideologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vârsta de 10 ani. Opțiunea sa pedagogică este meritorie în special prin susținerea tezei dezvoltării unui învățământ bazat pe contactul nemijlocit cu natura în procesul instructiv educativ, iar mai apoi pentru stimularea permanentă a gândirii și intelectului ființelor educogene. TEORII PREMODERNE ASUPRA EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI Demersurile științifice și culturale din această epocă încep să se focalizeze tot mai mult pe problemele investigării naturii și societății timpului, căutând noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stânga și de dreapta, au dezvoltat propriul lor concept asupra Europei. Astfel, stânga vede esența Europei în proiectul luminilor și al unor valori precum modernizarea și secularizarea. Pe de altă parte, dreapta identifică fundamentul identitații europene în moștenirea sa creștină premodernă. Utilizarea diferitelor concepte asupra Europei, în același timp de stânga și de dreapta (și în mod special de elitele lor), și care sunt într-o anumită masură, contradictorii, permite fiecăruia din cele două câmpuri să pretindă accederea la statutul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
faptul de a scrie într-o țară socialistă unde literatura era luată în serios și unde fiecare rând scris era citit de către cei mai înalți responsabili ai statului cu o atenție infinită. Suntem deci în prezența unui spațiu de factură premodernă, unde fiecare are locul său, însă nu i se poate refuza acest loc73. În modernitate ne putem permite să ignorăm, să ne prefacem că nu vedem, să nu luăm în seamă pe cineva, să acționăm ca și cum cineva nu ar exista
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
sistemul clivajelor și cu modernizarea. În contextul dezbaterii politice al tranziției, a afirma o legătură între comunism și modernizare ar putea să pară de neconceput: comunismul era deja perceput ca retrograd, antimodern, ca un regim parazit agățat de restul societăților premoderne. Percepția comunismului antimodern este dezvoltată în textele lui Hayek, care devine repede o referintă majoră în Europa Centrală și Orientală: partizan al înlăturării oricărei intervenții a statului în viața economică, el critică socialismul, organizarea publică, sistemele costisitoare de protecție socială
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
la problema evreiască”, prin ucidere în masă. ANTISEMITISMUL MODERN În absența unei definiții complexe, antisemitismul ar putea fi calificat ca fiind „cea mai lungă ură din lume”. Sub raport temporal, antisemitismul poate fi împărțit în două perioade: cea a antisemitismul premodern - înainte de revoluția franceză, a fost dominat de aspectul religios al problemei evreiești. Evreii erau condamnați pentru a fi fost ucigașii lui Hristos și necreștini. La vremea respectivă aveau o cale de scăpare - convertirea. A doua perioadă este a antisemitismul modern
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
elaborate o serie de clasificări care au luat ca punct de referință raportarea statelor la principiile westfalice și, cel mai important în ierarhia acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne. În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera haotică (premodernă), modernă și cea neomedievală (2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne. În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera haotică (premodernă), modernă și cea neomedievală (2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată de state moderne, și periferia westfalică, ce include statele preși postwestfalice 1. Considerăm că această clasificare ne permite să înțelegem mai bine natura
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]