464 matches
-
să ne privim noi, acești „răsăriteni ai occidentalilor”. Stereotipii românești despre maghiari În prima jumătate a secolului al XIX-lea Imaginea românilor cu privire la maghiari reprezintă o temă care lipsește aproape cu desăvârșire din literatura de specialitate. Dacă pentru perioada medievală, premodernă, raritatea surselor referitoare la această chestiune poate constitui o motivație justificată a carenței respective, În schimb, pentru intervalul ultimelor două secole de istorie românească, izvoarele sunt, evident, mult mai numeroase. Cu toate acestea, nici În acest caz situația producției istoriografice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rditura Minerva, București, 1982. Benkő, Samu, Permanență și devenire, Editura Kriterion, București, 1984. Bérenger, Jean, Istoria Imperiului Habsburgilor. 1273-1918, Editura Teora, București, 2000. Berindei, Dan, Cultura națională română modernă, Editura Eminescu, București, 1986. Berindei, Dan, Românii și Europa În perioadele premodernă și modernă, Editura Enciclopedică, București, 1997. Bernath, Mathias, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. Beu, Octavian, Răscoala lui Horia În arta epocei, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Blaga" (Alexandru Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa, Institutul European, Iași, 1993); culegerea de articole semnată de Dan Berindei, care abordează diferite aspecte particulare ale relațiilor dintre români și restul Europei (Dan Berindei, Românii și Europa În perioadele premodernă și modernă, Editura Enciclopedică, București, 1997). Vlad Georgescu, op. cit., p. 38; Adrian Marino, Pentru Europa..., ed. cit., p. 158; Alexandru Duțu, op. cit., p. 143. Pentru orizontul geografic al epocii (inclusiv o bogată bibliografie), vezi Doru Radosav, „Imaginea Africii În cultura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 20-21, 24, 38-39. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 521-522. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 182-183. Pentru imaginea negativă a francezului În mentalitatea românească populară, medievală și premodernă, vezi capitolul anterior, „Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală”. Din bibliografia extrem de vastă a problemei, trebuie reținută contribuția monografică a lui Szabó Nicolae, Influența Revoluției Franceze de la 1789 asupra luptelor politice, sociale și naționale din Transilvania (1789-1815), Teză de doctorat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și-i explică, în fond, vitalitatea milenară. Desigur, aceste polarizări n-au fost preluate tale-quale de către regimul turco-cratic și, în consecință, nici de către imaginar. Dar ele au configurat un orizont de așteptare, prelungit apoi în medievalitatea întârziată și în epoca premodernă. Schematizând și mai mult, am spune că radicalul istoric (Bizanțul dual), puternic instituționalizat - și sunt, aici, de reluat chestiunile privitoare la cezaropapismul răsăritean! - girează pana târziu și structura și funcționalitatea lui homo duplex. Ultimul determinant, dedus și acesta din înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri, credințe și mitologii ale Magnei Mater. Toate erau centrate în jurul Pământului ca temei ontologic primordial, ca unitate cosmică a hierofaniilor și a formelor difuze ale sacrului. Una dintre aceste ipostaze magico-religioase
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Cred că problema este și de altă natură. Ea a fost exemplar surprinsă la timpul său de Mircea Eliade. Despre ce este vorba? Tehnica (post)modernă nu mai are justificarea mitologică și religioasă pe care o avea tehnica arhaică și premodernă. Atunci simplul act al cultivării pământului, de exemplu, era dublat de subtila simbolistică mitico-religioasă a acestei hierogamii cosmice. Altă mentalitate, ale interpretării, alte forme de asumare a tehnicii. Or, comunitățile electronice, Internetul sunt departe de a fi justificate mitic și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dezvoltat-o în cărțile sale Ioan Petru Culianu. Savantul român a studiat în original textele lui Marsilio Ficino și Giordano Bruno despre magie, eros și practici mnemotehnice. În trecut, practicile magice se predau și se exersau foarte bine în mânăstirile premoderne. Diferența majoră este aceea că astăzi ,,jocul magic" are loc în spațiul virtual al calculatorului, Internetului, Facebook-ului și în cel al rețelelor de socializare. Operatorul este în esență unul și același: magicianul. În timpurile premoderne, până la Reforma protestantă, el era
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
exersau foarte bine în mânăstirile premoderne. Diferența majoră este aceea că astăzi ,,jocul magic" are loc în spațiul virtual al calculatorului, Internetului, Facebook-ului și în cel al rețelelor de socializare. Operatorul este în esență unul și același: magicianul. În timpurile premoderne, până la Reforma protestantă, el era un manipulator relativ discret al erosului și al fantasmelor produse de corpul subtil al omului. Astăzi, în plină postmodernitate, magicianul nu a dispărut. S-a camuflat discret într-un respectat expert al relațiilor interumane. ,,Magicianul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
occident și orientul ortodox, în afara celor care pot fi evidențiate în texte filosofice sau teologice, în iconografie sau în tratate de istorie sau politică, apar și la nivelul atitudinilor colective și (poate) mai ales al viziunilor - numitori comuni ai epocilor "premoderne", dar post-medievale. Johhanes Eckhart e doar un exemplu de gândire care refuză să urmeze traseul descensional al "acreditării" umanului, de la divin, prin imagine, către sinele penitent, și care propune în schimb o filosofie propedeutică a aceleiași imagini, prin care ființa
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apariția ideilor iluministe-, vestul recurge la o altă imagine a ei, "laicizată" treptat, până când va descoperi, prin demers propriu, conceptele de cetățenie și de ordine socială. Începutul secolului XIV este considerat în occident ca fiind pragul dintre medievalitate și lumea premodernă. Orientul ortodox mai trăiește - dacă este să ne raportăm în principal la imaginarul său colectiv - încă patru secole sub semnul aceleiași "ordini" medievale. O dovedesc lucrările de analiză a gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar și a textelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lui Tommaso d'Aquino − care caută să formuleze o summa theologicae cumulând gândirea pre-creștină și "adevărul" credinței −, va provoca adaptarea scolasticii, pentru următoarele două secole, la dinamica socio-economică de la sfârșitul evului mediu, până când renașterea italiană va genera imaginarul civic premodern. Următorul moment major al iconoclasmului este semnat de Galileo Galilei și mai apoi de René Descartes; ei pun pe rând bazele fizicii moderne și aduc importante corecții la numeroasele erori de interpretare a discursului aristotelic, fără a contrazice intenția filosofică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
divină. Așa cum reflectă și ierarhia "politogramelor" locale (astfel pot fi numite, după istoricul Vlad Georgescu, structurile textuale ce redau idei politice), rolul și funcțiile "unsului lui Dumnezeu" dominau în mod autoritar întregul tablou al societății. Viziunea istoriei mentalităților asupra lumii premoderne a integrat într-un mod propriu și acest fapt. În general, cercetătorul nu s-a mai poziționat frontal și imobil față de obiectul său de studiu, ca în istoriografia factuală, citind relativ comod cronologiile, ci l-a studiat, precum un biolog
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decât orice, am putea aștepta abordări structurale solide, mai ales de ordin teoretic, prin raportare inclusiv la performanțele sau la performările locale. Gros-plan Din nefericire, o parte a culturii literare românești rămâne acum în culise: perioada veche, sau medievală, sau premodernă (deși termenul e căzut în desuetudine). O "literatură" nu se poate afirma inter-național doar prin vârsta modernității sale și nu-și poate declina un trecut, chiar dacă ea crede că nu se (mai) regăsește în el spiritual, în niciun chip. Ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de-a doua aspirație, ele pot fi considerate în mod justificat drept sinteza abordărilor empiriste caracteristice realismului tradițional. Realismul tradițional: logica dominației, primatul indivizilor, inductivismul auster Tradiția realismului politic analizată până acum prin abordările a trei practicieni - unul antic, celălalt premodern și al treilea modern - sugerează că programul realist de cercetare poate fi rezumat după cum urmează. La nivelul afirmațiilor substanțiale, toți trei se ocupă de problema ordinii și explică realitatea conflictului și a rivalităților în termenii logicii dominației, cauzată de necesitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
capitalului social în Europa Centrală și de Est o reprezintă un nivel mult mai scăzut al încrederii instituționale și interumane comparativ cu statele vestice. Analizând cazul Poloniei, Kochanowicz (2004) arată că paternurile de încredere sunt rezultatul întăririi reciproce dintre tradițiile premoderne și practicile comuniste. În timp ce primele au pus accentul pe relații strânse în cadrul familiei și pe lipsa credibilității statului și a pieței (instituții slab dezvoltate și cu impact slab în societățile formate predominant din țărani), practicile comuniste au distrus și atomizat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
stânga și de dreapta, au dezvoltat propriul lor concept asupra Europei. Astfel, stânga vede esența Europei în proiectul luminilor și al unor valori precum modernizarea și secularizarea. Pe de altă parte, dreapta identifică fundamentul identitații europene în moștenirea sa creștină premodernă. Utilizarea diferitelor concepte asupra Europei, în același timp de stânga și de dreapta (și în mod special de elitele lor), și care sunt într-o anumită masură, contradictorii, permite fiecăruia din cele două câmpuri să pretindă accederea la statutul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
faptul de a scrie într-o țară socialistă unde literatura era luată în serios și unde fiecare rând scris era citit de către cei mai înalți responsabili ai statului cu o atenție infinită. Suntem deci în prezența unui spațiu de factură premodernă, unde fiecare are locul său, însă nu i se poate refuza acest loc73. În modernitate ne putem permite să ignorăm, să ne prefacem că nu vedem, să nu luăm în seamă pe cineva, să acționăm ca și cum cineva nu ar exista
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sistemul clivajelor și cu modernizarea. În contextul dezbaterii politice al tranziției, a afirma o legătură între comunism și modernizare ar putea să pară de neconceput: comunismul era deja perceput ca retrograd, antimodern, ca un regim parazit agățat de restul societăților premoderne. Percepția comunismului antimodern este dezvoltată în textele lui Hayek, care devine repede o referintă majoră în Europa Centrală și Orientală: partizan al înlăturării oricărei intervenții a statului în viața economică, el critică socialismul, organizarea publică, sistemele costisitoare de protecție socială
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prima lucrare de istoriografie literară, care unește erudiția documentară cu o interpretare estetică, este, de fapt, Literatura română modernă, București, 2 vol., 1921, a lui Ovid Densușianu. (Utilă, prin caracterul estetic mult mai pronunțat, este, pentru aceeași perioadă, Literatura română premodernă de Al. Piru, București, 1964). Tot aici ar trebui menționate lucrările lui D. Popovici (v. supra, nota (b) la cap. 10). Pentru literatura veche, cele mai importante cercetări sînt Sextil Pușcariu, Istoria literaturii române, epoca veche, Sibiu, 1936, N. Cartojan
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lumina relativismului care însoțește orice schimbare de paradigmă culturală". Demonstrația lui Theodor Codreanu curge convingător, firesc, precum o curățire a grădinii de buruieni și plante uscate în vederea unei noi însămânțări. Autorul amendează fără complexe "un caz de inadecvare terminologică: postmodernismul premodern" în care este surprins Constantin Virgil Negoiță ("un remarcabil precursor al transmodernismului"), român din exilul american, autor de romane non-ficționale. El "reprezintă cazul singular al unui "postmodernist" care luptă strălucitor și răpune tocmai postmodernismul", performanță ce "merită cu asupra de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Unde poate fi situat, în acest caz, postmodernismul? Codreanu face o trimitere (care îmi ajunsese la cunoștință încă de anul trecut, prin intermediul unui articol din revista "Argeș") la Constantin Virgil Negoiță. Se poate vorbi, astfel, despre un postmodernism modern și premodern, respectiv despre unul extramodern (postmodernismul). Postmodernismul modern nu reprezintă altceva decât procesul tranzitoriu în care, înainte de a se face saltul spre altceva, agonizează modernitatea. Este ceea ce a pozat pentru generații, grupări și secte literare în eliberarea prin post-. Și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
provocarea islamică, și analizează în profunzime relația dintre creștinism și transmodernism, apelând la considerațiile unei autorități europene cum este părintele D. Stăniloae. Mai există, printre diversele etape și niveluri aflate între modernism postmodernism și transmodernism și un soi de postmodernism premodern, prefigurat încă de la Nietzsche. În capitolul al XI-lea, istoricul literar situează mai precis temeliile transmodernismului, un termen destul de inefabil de altfel, atrăgând atenția asupra faptului că, parafrazăm, transmodernismul se prefigurează nu atât ca o doctrină, cât mai ales ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoașterii." În sprijinul curentului teoretizat de Theodor Codreanu (curent care se afirmă și în Occident) se înscrie și cartea lui Constantin Virgil Negoiță Împotriva lui mango (Ed. Paralela 45). Acesta, consideră că epoca premodernă începe în anul 325 prin Conciliul de la Niceea când a fost recunoscută ca dogmă fundamentală a creștinismului trinitatea divină (Theodor Codreanu consideră că acesta a fost momentul nașterii transmodernismului prin care logica trivalentă a pus capăt logicii aristotelice bivalente). Transmodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc. Necesar de subliniat este faptul că pe tot parcursul secolului al XVIII-lea s-a derulat procesul de constituire a unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]