1,908 matches
-
am văzut la masă. A mîncat fasole, iahnie de fasole! Iahnia nu provoacă balonări! Ba provoacă! Poate în partidul vostru, PRSTLC. Domnilor, să revenim la subiect... Era tuse măgărească! Măgar ești dumneata! Domnilor, vă rog. Reclama, vă rog! Mă culc, preocupat, îngrijorat, speriat chiar. Oare numai a tușit, sau chiar s-a și... (iar mi-i rușine CNA etc.). Malaxorul românilor Trăiesc cu impresia că societatea românească este incapabilă să mai discearnă valorile autentice, pe care totuși poporul român continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să fie singura funcție unde viciul să facă legea? Trebuie să fii așa precum am zis mai înainte pentru a putea cîștiga inimile celorlalți, și nu cum ne învață Machiavelli de-a lungul acestei lucrări, adică nedrept, crud, ambițios și preocupat doar de grija măririi tale. Astfel putem să-l vedem demascat pe acest politician, pe care secolul lui l-a făcut să treacă drept un mare om, pe care mulți miniștri l-au recunoscut drept primejdios, însă pe care l-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
va da singur de gol”. Abia a deschis ușa camerei de gardă și pașii profesorului s-au auzit În capătul culoarului. Gruia și-a lăsat mapa și i-a ieșit În Întâmpinare. ― Să trăiți, domnule profesor. ― Bună dimineața. Te văd preocupat. Ce s-a Întâmplat? Poftește În cabinet, ca să putem vorbi În liniște. După ce au luat loc, profesorul l-a Întrebat: ― Ce fac cei de acasă? În mod deosebit, Tudorel. ― Sunt bine cu toții. După ce și-a făcut de lucru cu niște
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să dea Dumnezeu să vă faceți sănătoși, fiindcă familiile voastre vă așteaptă!” Din camion a răzbătut până la noi un „Mulțumim” și „Să trăiți, domnule doctor!” pornit de pe durerile răniților... Profesorul Zenit s-a Întors către mine și, cu un aer preocupat, m-a Întrebat: „Va rezista sergentul până la destinație? Tare aș vrea să trăiască!”... Începuse să ningă din nou. Ne-am retras În dormitorul nostru, ca să ne odihnim. Nu cred că au trecut douăzeci de minute și un vuiet de motoare
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
e bine cum spun eu, cuscre?... sfârși omul și rămase nemișcat pe laviță, roșu la față și nerăbdător să audă răspunsul. Stelian se ridică încet de la masă și ieși afară din chioșc, privindu-și ceasul de buzunar cu un aer preocupat. Țăranul se văzu silit să se ridice și el de la masa din chioșc și împreună o apucară spre poarta de la drum. Ce pot să zic, Grigore, îi vorbi Stelian netulburat, uitându-i-se pe deasupra capului și cercetând ulița, să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dați-i zor! le arunca prin ușa întredeschisă câte un funcționar de prin birourile vecine, venit să-i vadă. De altfel, truda lor era atent urmărită de șeful cel mare, Vlădulescu, care îi călca de câteva ori pe zi, foarte preocupat ca cei de la serviciul buget să-și încheie la timp și cu bine toate lucrările. Șeful găsea cuvinte de apreciere pentru sârguința funcționarilor și pentru modul în care Virgil se achita de responsabilitățile sale de șef de birou, continuând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de adolescent, și nici nu dădu de cineva care să-i spună cum și unde ar fi putut să dea de urma ei. Avu, în schimb, ocazia să-l zărească odată pe profesorul Călinescu plecând de la universitate cu un aer preocupat și academic, de maestru ajuns la apogeul carierei, și cu păru-i albit căzându-i în șuvițe rebele peste frunte. Și tot în timp ce adăsta pe holul de la intrarea în facultate, întorcând capul spre ușă de câte ori se deschidea pentru a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a doua, din celălalt capăt al clădirii universității, de la facultatea de geologie-geografie, probabil pentru ca riscul ca cele două fete să dea ochi una cu alta să fie minim! Pe acest motiv era, bineînțeles, mereu tachinat de colegi, care se prefăceau preocupați să determine, pe baza teoriei probabilităților matematice, cam care erau șansele ca cele două Juliete să afle vreodată că își împărțeau inima aceluiași Romeo. Dimpotrivă, Mircea Cartojan, care se fălea că ar fi fost, nici mai mult nici mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ar fi părut un mit sau o legendă, dacă nu ar fi fost desprinsă din realitatea acelor timpuri. "Familia ei" și "la ea acasă" nu erau decât niște cuvinte, erau un fel de a spune. Cu un glas calm și preocupată să nu omită nimic important, Felicia îi destăinui mai întâi faptul că pe ea nu o chema, în realitate, Măgureanu, așa cum, cu îndreptățită ezitare, îi spusese atunci când se cunoscuseră și așa cum figura în actele cu care se înscrisese la universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
gândul la soarta celui plecat ne-a apropiat mult. Îi sorbeam din ochi dorințele ca să i le îndeplinesc, o mângâiam, o adoram. Iar ea, mama, era blândețea și bunătatea întruchipate. La un moment dat, tata a devenit foarte trist și preocupat și parcă nici nu mai avea timp pentru mine. Iar mama... Mi se părea că se dedică numai lui : "Simion este slăbit de prizonierat. Simion are de lucru. Simion are griji." Aveam senzația că eu nu mai exist pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cum am mai zis, tot ninetistă. Știa că venisem la ea ca să-mi deslușească visul. Îmi întinde al doilea pahar de ceai îndulcit cu miere de albine, întoarce clepsidra de pe masă și răsfoiește, tot răsfoiește cărțoiul cu vise. Este foarte preocupată. Neîndoielnic trebuie să descopere misterele celui mai încifrat vis pe care l-a avut cineva vreodată. N-am văzut-o niciodată atât de concentrată. Răsfoiește, răsfoiește și iar răsfoiește cărțoiul, după care, oftând de parcă i s-ar fi înecat toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Și-a ascuțit iataganul, a șters de praf buzduganul, și-a pregătit arcul cu câteva săgeți otrăvite, apoi și-a pus la punct platoșa cea veche pe care o avea de zestre de la tat-bătrân. Cum toți își vedeau de treabă preocupați fiecare cu ale lui, din pomăt au auzit zgomot de luptă din partea lui Stup. Căiță a lăsat totul baltă și a plecat până acolo să vadă despre ce este vorba, dar mare lucru nu a putut să vadă și de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
este întotdeauna astfel și în mod indistinct altceva, mai precis viața însăși, adică în exemplul nostru auto-afectarea originară a acestei atribuiri de sens creatoare a idealităților fizicii matematice. Privirea pe care, în cadrul reducției, am aruncat-o asupra științei, noi, fenomenologii preocupați a construi o fenomenologie radicală a subiectivității ca subiectivitate vie, adică a păstra ființa a ceea ce suntem în realitate, dincolo de aparență, această privire, așadar, nu trebuie oare să se modifice de acum în mod considerabil? Căci știința nu doar face
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
autoritățiitc "3. Tatăl absent - problema autorității" Sintagma „tată absent”17 a fost generată de situația din timpul celui de-al doilea război mondial, când cei mai mulți dintre bărbați erau înrolați în serviciul militar 18. Aceeași sintagmă a desemnat apoi pe tatăl preocupat toată ziua de serviciu, tată care își vedea copiii doar seara și la sfârșit de săptămână. Tot astfel sunt numiți și acei părinți care, în urma separării sau divorțului, își văd rar sau deloc copiii. Sociologii arată că, în multe familii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care mergeau mână-n mână, și contribuia să-i creeze noi probleme. — Patientia lenietur Princeps, Îl consolă Dómine Pérez. Răbdarea Îl domolește pe suveran. — Păi pe mine mă face să turbez, reverende părinte. Iezuitul se uita Împrejur cu un aer preocupat. Ori de câte ori vreun comesean de-al lui avea probleme, Dómine Pérez trebuia să se pună chezaș pentru el Înaintea autorității, ca om al Bisericii ce era. Ba Îi mai și absolvea de păcate din când În când pe amicii lui, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
picioare, Într-o mică săliță Împodobită cu covoare flamande și avea la Îndemână, pe o masă acoperită cu catifea verde, un pahar cu rachiu din care nu băuse. Guadalmedina, Într-un superb halat de noapte și cu papuci de atlaz, preocupat și Încruntat, se plimba de colo-colo prin fața șemineului aprins, cugetând la cele povestite chiar atunci de Alatriste: istoria adevărată, pas cu pas, a celor petrecute, cu doar câteva omisiuni, de la episodul cu mascații până la deznodământul ambuscadei de pe drumeag. Contele era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
i-l puseseră În mâini În noaptea aceea. Un slujitor se opri respectuos În prag. Contele se Îndreptă spre el, și Diego Alatriste Îi auzi schimbând câteva cuvinte cu voce joasă. Când servitorul se retrase, Guadalmedina se Întoarse către căpitan, preocupat. — Mă gândisem să-l anunț pe ambasadorul englez, dar acești cavaleri spun că nu se cuvine ca Întâlnirea să aibă loc aici, la mine... Așa că, Întrucât și-au revenit și se simt mai bine, Îi voi escorta eu Însumi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai deschiși la culoare ca niciodată În lumina lunii, mă observau cu o fixitate ciudată, de parcă atunci mă vedeau prima oară. Muribundul gemu din nou, cerând spovedire și Împărtășanie. Căpitanul se Întoarse spre el un moment și l-am văzut preocupat. — Dă o fugă până la San Andrés, zise În sfârsșit, și caută un preot pentru nenorocitul ăsta. L-am privit nehotărât, părându-mi-se că deslușesc pe chipul lui un rictus sever și amar. — Îl cheamă Ordóñez, adăugă. Îl știu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pic de voință: ca prizonierul unui filtru hipnotic. Și numai o clipă, precum un fulger de luciditate În bezna Înstrăinării mele, pe când coboram de la San Felipe spre Strada Mare, am simțit că mă urmăreau, de la mii de leghe distanță, ochii preocupați ai căpitanului Alatriste. Teatrul „El Corral del Príncipe“ Am căzut În capcană. Sau, ca să fiu mai precis, cinci minute de conversație le-au fost de ajuns ca să Întindă cursa. Chiar și acum, după atâta timp, vreau să cred că Angélica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
un soldat care În mod normal dă colțul strigând Trăiască Spania și alte chestii de-astea, poposind printre Îngerașii din cer sau unde o fi Încartiruit. Numai că n-avea de ales. I-o spusese Încet un Martín Saldaña foarte preocupat, când venise să-l trezească la vechea temniță municipală ca să-l conducă devreme la Palat: — Pe legea mea că de data asta ți s-a Înfundat, Diego. — Am trecut eu prin chestii și mai rele. Nu. Mai rele ca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
făcut?! Doar Dumnezeu e iubire și iertare, nu?... De ce ni s-ar cere să fim buni, dacă asta n-ar conta decât pentru o singură viață, după care urmează să stai veșnic undeva?!... Hm, hm, mormăi Bart cu o figură preocupată, și cum înțelegi tu, până la urmă, karma asta? Că tot n-am înțeles bine. Se făcu tăcere. Arm respiră adânc, privind peste apele lacului care, în lumina amurgului, căpătase nuanțe de aur și de purpură, apoi își întoarse din nou
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
deosebită de a o înțelege pe femeia aceasta atât de frumoasă și totuși atât de preocupată de cele sfinte îl îndemnă să ducă mai departe dialogul. Desigur, simțea și o plăcere deosebită să o contrazică, Arm devenea întotdeauna foarte serioasă, preocupată să convingă, să vină cu argumente, și cum să nu-i placă să vadă fața aceea frumoasă îmbujorându-se de emoție și concentrare. Ce meserie mai ai și tu, remarcă el. Vezi, Biblia spune să nu te închini la nimic
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o întreagă teorie a birocrației. Niskanen susține că utilitatea birocratică maximă va avea în vedere, mai întîi, mărimea bugetului propriei organigrame. Cea mai dezvoltată doctrină a birocrației aparține Școlii Public Choice, din Virginia. Aparatul funcționăresc este văzut ca o castă, preocupată per-manent să-și maximizeze privilegiile, deciziile publice fiind luate, în primul rînd, în favoarea sa. Birocrația produce, în general, prea multe output-uri și poate fi, din punct de vedere tehnic, ineficientă prin costurile prea mari pe unita-te de produs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
chiar pe terenul artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare, dar și printr-un transfer de scopuri, arta lui Baba a fost integrată idealului umanist de tip proletar. Realismul socialist, atît prin opoziție față de așa-zisa estetică burgheză, preocupată constant de înnoirea limbajelor și de reconstrucția simbolică și plastică a imaginii, cît și prin faptul că înțelegea arta ca pe un produs denotativ, simplă componentă a unei propagande în continuă ofensivă, și-a fixat anumite cadre pentru idealul său
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
în FINALA CM 2014, după ce s-au impus cu 4-2 la penalty-uri. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. SEMIFINALA OLANDA - ARGENTINA a ajuns la penalty-uri după 120 de minute urâte, de fotbal tacticizat, în care ambele echipe au fost mult mai preocupate să nu primească gol decât să marcheze. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Singurul șut pe poartă din prima repriză a fost expediat de Messi, din lovitură liberă, însă portarul olandez a prins fără prea mari emoții. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL
GERMANIA - ARGENTINA, FINALA de la CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014, după OLANDA - ARGENTINA 0-0 (2-4 la penalty-uri). BRAZILIA - OLANDA, FINALA MICĂ by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73772_a_75097]