1,810 matches
-
știi că nu așa arăt și eu? Pentru că mă uit la tine și văd că nu-i așa. Ești tu amabil. Nu, chiar acesta este adevărul. Ești tânără și foarte fru moasă. Mulțumesc. Uite cum văd eu lucrurile: tu ești preoteasa sau, mă rog, domnița tăcerii iar Calistrat e paznicul. Corect? Corect, îl aprobă Ileana. E firesc să știți unul despre celălalt și tot la fel de normal mi se pare să colaborați în acțiunile voastre secrete. Eu însă, ce caut aici? Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Fruntești din secolul al XVI-lea trebuie să fi fost o comunitate întemeiată temeinic din moment ce avea biseric proprie și preoți care, și în alte documente, apar ca fruntași ai satului, sunt martori în zapisele de vânzare-cumpărare sau vând, cumpără alături de preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care știau carte, scriau singuri acte de vânzare-cumpărare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scriau singuri acte de vânzare-cumpărare, de danie și diatele (testamente), semnau în scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale, pentru cumpărăturile făcute în satul Hilipeni de pe pârâul Dunavăț, de la Arsenie, fiul Cristinei, nepot Moldei și de la Alexa Răspop („bătrânul lui Necoară al Moldei”) și de la unchiul acestuia, Grigore Roico. Textul documentului: 101 „Io Vasile Voevod din mila lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldei din Hilipeni, de a lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Nicoară al Molnei, drept 9 lei bătuți. Care această parte i-a fost lui de cumpărătură de la Tudosie, fiul lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ștefan, Nicoară și Marina, iar în secolul al XVII-lea, atât în documentele datate, cât și în cele fără dată, apar tot mai mulți împricinați și martori. Așa, de exemplu, întrun zapisă din 1648, apare popa Andronică din Fruntești, cu preoteasa lui, Maria, și, din Filipeni apar cu numele mică Gherasim și Ionașcu, Andronic, Ion Platon, Iosep bătrânul, Gavril Arsenie, fiul Crâstinei și nepotul Moldei. Aceșștia se adaugă celor menționați în 1641: Gavril Hurdubeiu, Ion Ciubotarul, fiul lui Trif din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
războiul din 1941-1945. Monumentul a fost făcut de Savin Ion și Oprișan V. Ion, donator fiind Jenică Oprișan. Lângă monumentul eroilor se află o placă comemorativă dedicată preoților Gheorghe Antohi (1906-1987) care a slujit 46 de ani în Fruntești și preotesei sale, datorată copiilor. Eroii din Fruntești 1916-1918 1. Nil Davidescu - ofițer 2. Bocăneală I. Vasile 3. Ambrosie M. Vasile 4. Perju Gh. Vasile 5. Tătaru Gheorghe 6. Tătaru Constantin 7. Rebegea V. Gheorghe 8. Cozma I. Ion 9. Lăcătușu I.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor, afirmă Epicur. De altfel, mulțimea se înșală atunci când și-i imaginează pe zei accesibili pentru rugăciunile oamenilor. în mod evident, filosoful își aduce aminte de vizitele făcute pe când era copil alături de mama sa, care recita incantațiile sacre ca o preoteasă... Dvinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mâna stângă grea de-un ort, Deci să-l întorc cum voi putea Cântând prohodul pentru ea. Să plângă fetele și Mama! Tu, Mire-al-Inimii, plângi Dama Plângeți pentru Adonis - El a murit (engl.). - Din caldul cuib s-a dus unica Preoteasă blondă, Răsturnica. Căci astăzi, zi de harți, la toacă O vom purta prin smârc, băltoacă Spre un pământ de hopuri plin Mai vag ca vagul ei vagin. Să plângem toți. O toți în cor Să croncănim un Nevermore. Dar duhul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se rotește în jurul bisericii. Dar la fel de adevărat este și faptul că familia preotului de sat trebuie să iradieze lumină. Să fie un reper la care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza - Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
turism. Botiza este un punct de atracție. Aici am început turismul încă înainte de Revoluție. Am avut prieteni de peste hotare care au venit aici și apoi și-au trimis la rându-le prietenii. Așa am devenit cunoscută", a mai spus doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa colaborează cu mai multe femei din sat, care au devenit și ele cunoscute în lume. Apoi cu fetele dânsei, care au reprezentat-o peste tot: Ana Maria Narcisa, fiica cea mare, la expoziții din țară și din
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri ale adevăratei arte. Informații despre preoteasă apar și în volumele "Îndrumătorul bisericesc" din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România liberă" din 31 decembrie scria că sunt "Ciorapi de la Botiza
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
Elena Reileanu, ajutați de un grup de studenți aflați în practică. "Enoriașii m-au socotit, încă de la început, Părintele lor. Ne-am făcut aici 60 de perechi de fini, 40 în Botiza și 20 în alte localități din România, iar preoteasa a botezat 85 de copii. La toate aceste evenimente mergeam în costume populare. Credincioșii văzând că preotul și preoteasa se îmbracă așa, au început și ei să reîmbrace vechile costume, continuând tradiția și portul ancestral în Botiza", mărturisește Părintele Isidor
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
lor. Ne-am făcut aici 60 de perechi de fini, 40 în Botiza și 20 în alte localități din România, iar preoteasa a botezat 85 de copii. La toate aceste evenimente mergeam în costume populare. Credincioșii văzând că preotul și preoteasa se îmbracă așa, au început și ei să reîmbrace vechile costume, continuând tradiția și portul ancestral în Botiza", mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
fost avem date și înregistrări, despre cele ce vor veni nu avem nimic. Poate și de aceea finalul de an este sezonul prognozelor. În Grecia antică, lumea obișnuia să se deplaseze la Delphi și să întrebe oracolul. Întruchipat de o preoteasă care intra în transă odată ce apuca să respire aburii emanați dintr-o falie a scoarței terestre, turuia cuvinte cuvinte greu de descifrat, pe care fiecare le interpreta în felul său. Preamăritului rege Cresus i-a prognozat că va distruge un
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
le interpreta în felul său. Preamăritului rege Cresus i-a prognozat că va distruge un mare Imperiu, dacă se va încumeta să treacă granița spre Persiei. Cresus a purces imediat la luptă, mobilizându-și toate trupele ... și a fost învins. Preoteasa Phytia uitase să-i comunice al cui era Imperiul care urma să se destrame. În zilele noastre, sarcina și plăcerea întocmirii previziunilor revine oamenilor de știință. Nu înseamnă că nu greșesc și ei; chiar dacă nu lucrează sub narcoză precum ursitoarele
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
filozofie orală primordială care a supraviețuit de la Zamolse pînă astăzi, aceasta se află în folclorul unic dacoromânesc - arhiva de suflet a neamului nostru atît de încercat prin vremuri de răstriște. Doamna cîntecului drag românesc, Mărioara Murărescu a fost o adevărată preoteasă a folclorului de sorginte zamolsiană dacoromânească. De-a lungul carierei sale a organizat numeroase festivaluri de folclor, concerte de colinde, emisiuni duplex cu Televiziunea Moldova, la București și Chișinău. De asemenea, a realizat primul disc de aur "Tezaur folcloric" (1992
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
regimuri politice, națiunea dacoromână a suferit o grea pierdere. Spiritul ei ocrotitor, felul ei de a fi și de a evalua și de a prezenta pe micul ecran stele nepieritoare ale frumosului autentic românesc, într-un cuvînt zestrea ei de preoteasă, a călăuzit drumul spre afirmare deplină a sute și mii de creatori și creatoare de folclor în spiritul nemuritor zamolsian. Prin zâmbetul ei ocrotitor care ascundea durerea unei boli necruțătoare pe care a înfruntat-o cu stoicism, a reușit să
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
să o ajute la treburile gospodăriei, strecurându-se ca o nălucă după colțul străzii. Lângă bisericuța din lemn, se ridica, mândră, casa preotului, împodobită cu ghirlande luminoase roșii și albastre, arzând din plin și în miezul zilei. O fi uitat preoteasa să stingă lumina de atâtea treburi avute în Ajun. Păși prin poarta larg deschisă, cu ochii după Vasilică sau mama lui. - E cineva acasă? Stratul de zăpadă se așternea curat peste mărăcinii uscați care împânzeau curtea. Dădu din cap. Preotul
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]