290 matches
-
pasaje care, desprinse din context, nu par să aparțină lui Creangă: „Nu trecu mult și ziua se călători. Ceriul era limpede și luceferii sclipitori râdeau la stele, iar luna scoțând capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminând pământul.”. (Dănilă Prepeleac, p.185) Fragmente ca acesta trec însă neobservate, în prim plan rămânând intenția autorului de a stârni râsul și de a crea, prin umor, o legătură mai directă cu cititorul. Impresia de oralitate, despre care s-a discutat, este susținută
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
-mi gogomănie. În cele peste trei decenii și jumătate de cînd văd și fac teatru, m-am mai întîlnit cu animale vii, prin zonă: tot cu cai în Chirița de la Iași, Hamlet-ul de la Tîrgu-Mureș și o montare băcăuană; în Dănilă Prepeleac, tot la Iași, apăreau o gîscă și o capră care erau hrănite din bugetul instituției. Au sfîrșit banal, adică la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedoviană, că mașiniștii creșteau, în alt teatru, în subsol, iepuri (îi mai și vindeau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a făcut o criză de nervi și-a început să înjure în limba lui Goethe. Iată o situație fără ieșire. Cînd lucram la Teatrul "Luceafărul", situații asemănătoare s-au întîmplat cu o capră și o gîscă, care jucau în Dănilă Prepeleac. Greu cu animalele, în teatru! Morala: pe viitor, folosiți de-alea din butaforie... că-s nemuritoare. * 1984. Tot la Teatrul German din Timișoara (unde am avut cea mai bună perioadă regizorală din carieră) am montat piesa lui D. Solomon Erasmus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Soacra cu trei nurori. Aceasta va fi publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, apoi, cu o relativă constanță, va continua publicarea la 1 decembrie a Caprei cu trei iezi, la 1 ianuarie 1876 apare Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac la 1 martie și Povestea porcului la 1 iunie 1876. Ion Bălu este sceptic în ceea ce privește datele acestea, sau mai bine zis în ceea ce privește timpul scurt: „Toate evocările contemporanilor vorbesc despre greutatea cu care Ion Creangă își definitiva textele. De aceea este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
4 6 : „pe babă, de milă, a pus-o găinăriță, iară pe cucoș îl purta în toate părțile după dânsul” bunătatea omului dovedește alesele calități creștine ale sufletului său, mila față de aproapele și recunoștința pentru făcătorul său de bine.* DĂNILĂ PREPELEAC ( Poveste ) p. 27, r. 7 : „De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii din traistă” critica atitudinii delăsătoare, indiferente a unor persoane; simplitatea nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa îndeletnicirilor gospodărești) prin intermediul poreclelor, apelativelor, devenite în multe cazuri chiar nume; r. 25 26 : „Nici
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
avându-l între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu doi bani (1 ian.), Dănilă Prepeleac (1 mart.), Povestea porcului (1 iun.). M. Eminescu, redactor la Curierul de Iași, retipărește în iunie Povestea porcului. 1877. Publică în Convorbiri literare : Moș Nichifor Coțcariul (1 ian.), Povestea lui Stan Pățitul (1 apr.), Povestea lui Harap-Alb (1 aug. reprodusă în Timpul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
tine sunt străin ” .................................................27 „De-acu nu-i mult pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Aron Cotruș, Cincinat Pavelescu. T.p. a mai găzduit versuri de Maria Cunțan, Maria Cioban, Natalia Negru, I. U. Soricu, N. G. Rădulescu-Niger, Raul Stavri, Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari iar cumanii au migrat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor, nu se pierd cu firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată, o sottie, până când intervine un deznodământ tragic, nepregătit, discordant, artificios. Piesa aduce în scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o nouă iradiație de sensuri fosforescente ce depășesc realitatea". Interesant e că, în dialogurile dintre Eminescu și Mite, femeia (spirit raționalist, îngust) nu sesizează "inefabilul" artei humuleșteanului, elementul "liric", de sugestie, dar observă lipsa de unitate a "caracterului" lui Dănilă Prepeleac, spre indignarea poetului, pentru care "unitatea" cu pricina nu-i decât o "născocire a domnilor franțuzi", o banală și inutilă convenție numită "clasicism". Or, dacă pentru un scriitor "clasic" sufletul e "un cristal primar și ireductibil", pentru creatorul "romantic", dimpotrivă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]