5,945 matches
-
Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2004, supleantul preia toate prerogativele acestuia. Articolul 4 (1) Se numește doamna Adriana Petcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de președinte al părții române în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii
ORDIN nr. 1.465 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271158]
-
hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării, semnat la Chișinău la 28 iunie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2010, supleantul preia toate prerogativele acestuia. Articolul 5 Persoanele nominalizate la art. 1-4 duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 6 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.675/2021 privind numirea reprezentanților părții române în cadrul organismelor
ORDIN nr. 1.465 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271158]
-
dezlegare se solicită în prezenta sesizare, întrucât, din perspectivă procedurală, raționamentul juridic este identic. În decizia anterior menționată, instanța supremă a statuat că: „în raport cu limitele învestirii sale prin căile de atac, instanța de control judiciar, în cadrul exercitării prerogativei de rejudecare a cauzei, este abilitată să analizeze și să dea o nouă apreciere chestiunilor de fapt și de drept numai în măsura în care ele au format obiectul unei judecăți anterioare, pe fond, pentru că altfel s-ar încălca
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
în vigoare. Prin raportare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, se arată că noile atribuții privind administrarea terenurilor din domeniul public și privat al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și exercitarea prerogativelor dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public al statului, respectiv exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată al statului asupra terenurilor cu destinație agricolă pe care se află amplasate amenajările piscicole au fost completate cu sintagma „terenurile
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
se arată că noile atribuții privind administrarea terenurilor din domeniul public și privat al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și exercitarea prerogativelor dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public al statului, respectiv exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată al statului asupra terenurilor cu destinație agricolă pe care se află amplasate amenajările piscicole au fost completate cu sintagma „terenurile aferente acestora“, respectiv cu sintagma „cele aferente acestora“, ceea ce face dispozițiile art. 4 alin. (2
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
a statului (cum ar fi Agenția Domeniilor Statului - ADS sau agenția care administrează terenurile care sunt supuse regimului ariilor protejate) în administrarea ANPA sau situația în care, la momentul intrării în vigoare a legii criticate, o altă instituție publică exercită prerogativele dreptului de proprietate asupra acelor terenuri din domeniul privat al statului. Într-o asemenea situație, neclaritatea normei generează și un paralelism legislativ, conducând la suprapunerea competențelor celor două instituții centrale cu privire la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra unor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
o altă instituție publică exercită prerogativele dreptului de proprietate asupra acelor terenuri din domeniul privat al statului. Într-o asemenea situație, neclaritatea normei generează și un paralelism legislativ, conducând la suprapunerea competențelor celor două instituții centrale cu privire la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole aflate în domeniul privat al statului, respectiv cu privire la exercitarea dreptului de administrare asupra unor terenuri agricole aflate în domeniul public al statului. În plus, norma nu prevede niciun criteriu pentru stabilirea
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
în ceea ce privește atribuțiile instituite în sarcina ANPA și atribuțiile ADS prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), c^1) și d) din Legea nr. 268/2001. Or, suprapunerea competențelor a două instituții centrale cu privire la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole aflate în domeniul privat al statului, respectiv cu privire la exercitarea dreptului de administrare asupra unor terenuri agricole aflate în domeniul public al statului, fără a prevedea un criteriu care să delimiteze sfera
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
2) lit. a) și c) din legea criticată din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție. Art. 4 alin. (2) lit. a) și c) din lege prevede că în domeniul acvaculturii ANPA are următoarele atribuții: a) exercită în numele statului, prerogativele dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public al statului și exercită prerogativele dreptului de proprietate privată al statului, pe care se află amplasate amenajările piscicole și cele aferente acestora; (...) ... c) administrează terenurile din domeniul public și
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
Art. 4 alin. (2) lit. a) și c) din lege prevede că în domeniul acvaculturii ANPA are următoarele atribuții: a) exercită în numele statului, prerogativele dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public al statului și exercită prerogativele dreptului de proprietate privată al statului, pe care se află amplasate amenajările piscicole și cele aferente acestora; (...) ... c) administrează terenurile din domeniul public și privat al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole precum și terenurile aferente acestora, în
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 400 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 9 noiembrie 2022, paragraful 27). ... 16. De
DECIZIA nr. 276 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272289]
-
că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct și ab initio dizolvarea unui partid politic sau constatarea încetării existenței acestuia nu poate reprezenta o negare a dreptului cetățeanului la justiție, deoarece, așa cum s-a arătat, această prerogativă intră în sfera de competență a Ministerului Public - reprezentant în justiție, prin Constituție, al drepturilor și libertăților cetățenilor. ... 22. Această soluție juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanței de judecată competente o solicitare de dizolvare a
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
în raport cu spiritul reglementărilor de ansamblu date prin Legea nr. 10/2001, atribuția instanței judecătorești de a soluționa calea de atac exercitată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererii de restituire a imobilului în natură nu este restrânsă doar la o prerogativă formală de a dispune emiterea unei alte decizii/dispoziții în locul celei pe care o anulează, ci impune ca, în cadrul plenitudinii sale de jurisdicție, nelimitată în această materie prin vreo dispoziție legală, să dispună ea direct restituirea în natură a
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, conferă comisiei abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR), comisiei parlamentare și instanței de contencios administrativ prerogativa de a aprecia, de la caz la caz, dacă o anumită structură avea sau nu importanță deosebită. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, „în condițiile în
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
vor fi evaluate în condiții de independență și imparțialitate de către instanțele de judecată, în acest fel creditorii beneficiind de suficiente garanții că dreptul lor de proprietate nu poate fi atins în substanța sa prin reglementarea, în favoarea debitorilor, a prerogativei prevăzute de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016. ... 40. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 în ansamblul său formulate în cauză, din perspectiva art. 45 și art. 135 din Constituție, Curtea reține că prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
în plenul acestora. Necesitatea creării acestor organe de lucru a fost impusă de asigurarea eficienței activității unui corp deliberativ numeros. Din această perspectivă, rolul comisiilor în activitatea parlamentară este unul foarte important, ele asigurând pregătirea deciziilor plenului în scopul exercitării prerogativelor ce decurg din dreptul de informare, dreptul de control sau dreptul de anchetă ale Parlamentului. Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau a avizelor adoptate de acestea este aceea a unui
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
în raportul întocmit de această comisie. Numai în aceste condiții Comisia juridică a avizat pozitiv în unanimitate toți candidații. Prin urmare, nu mai poate fi vorba de o chestiune ce ține de oportunitatea de numire, ci de exercitarea arbitrară a prerogativei de numire, ceea ce încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, sens în care se face referire și la un act al Comisiei de la Veneția [Rule of Law Checklist, adoptat la 11-12 martie 2016, CDL-AD (2016)007]. Se fac referiri
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
acestui cadru. O interpretare contrară ar însemna că, analizând condiția subiectivă a «înaltei competențe profesionale», instanțele judecătorești, învestite cu exercitarea controlului de legalitate a decretului Președintelui, sau Curtea Constituțională, învestită cu controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi un judecător la Curtea Constituțională, cu privire la o persoană despre care se apreciază că întrunește cerința înaltei competențe profesionale, în condițiile stabilite de Constituție, ci poate doar să verifice și să decidă în legătură cu
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 16. De altfel, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
din conținutul art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, și, pe de altă parte, noțiunea de „reglementare cu caracter general“. În niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deține prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca și alte autorități să aibă posibilitatea de
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
de COVID-19 se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
inteligentă pentru transportul public, care nu sunt utilizate economic/comercial și/sau la care accesul publicului larg este asigurat pe baze nediscriminatorii, nu sunt întrunite elementele constitutive ale ajutorului de stat. Aceeași situație se întâlnește și atunci când statul acționează în baza prerogativelor de autoritate publică (spre exemplu, pentru asigurarea siguranței traficului, managementul și controlul traficului). Pentru investițiile prevăzute prin contract ca fiind în sarcina operatorilor infrastructurii (de exemplu - infrastructura pentru e-ticketing), măsura de finanțare reprezintă ajutor de stat, care se va acorda
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
Codul de procedură penală rezidă în necesitatea de a se asigura deplina legalitate a sesizării instanței de judecată, date fiind importanța rechizitoriului și efectele întocmirii sale. Dreptului procurorului ierarhic superior de a efectua această verificare îi corespunde, în mod concordant, prerogativa de a dispune asupra actului verificat, fie în sensul asumării sale, fie în cel contrar, al infirmării rechizitoriului, atunci când el nu îndeplinește exigențele de legalitate sau temeinicie. O atare rațiune nu subzistă însă în cazul actului remediu, pentru a
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]