1,599 matches
-
dintîi ca să-l pot localiza. Surprinzător, era la fel de scund ca mine, nici el nu se Înălțase prea mult. Venise cu soția lui, erau de curînd căsătoriți, voia să-i arate locurile natale. O chema Edna și vorbea engleza. Mi-am presimțit și mi am adulmecat șansa: — Și... ce fel de engleză preferi, am Întrebat-o, americană sau britanică? — Nu-nțeleg, ce anume? Eram În lumea mea... M-am lansat În explicații privind diferența dintre americană și britanică, m-am lăfăit În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui Caloianu tresări și se făcu galben la față, iar Mitra începu din nou să plângă și să bocească. Mălci, ba, îi porunci el cu blândețe, pe bulgărește, nevestei sale. Taci, că te-aude lumea... Se făcu apoi liniște și, presimțind ceva neobișnuit, Stelian lăsă paharul de țuică pe masă și își ascuți urechile. Cum să se ducă la deadul Vasile de la Gostinari, Leano?! Ce tot spui tu acolo, proasto?... se răsti necăjit Mitică al lui Caloianu la fată aproape cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ca oricând, îi amintește că a citit undeva că filozofii medievali credeau că sufletul omului se naște dintr-o stea căreia îi este copil și la care se va întoarce într-o zi. Oare este în căutarea acelei stele ? Își presimte ochii închiși dar nu are senzația materială a greutății pleoapelor. Singura legătură cu corpul întins pe masa de operație, cu capul fixat pe suportul numit tetieră, este doar urechea stângă care înregistrează variațiile de intensitate ale corului de albine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care este îmbrăcată. Interdicție totală de a se mișca. Dacă se mișcă simte dureri mai ales în coapsa stângă. Are gânduri, are senzații și simțăminte, deși nu își simte capul, de parcă în locul lui s-ar afla o imensă cavitate vidă. Presimte că în patul din stânga ei, acela în care suferise tânăra care plecase în fotoliu pe rotile, nu este nimeni. Nu aude ușa deschizându-se și nici pașii ușori care se apropie. Tresare când o voce autoritară i se adresează : Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plosca curată, bătrânul nu mai era acolo... Și nici mâța." "Năzdrăvănii de astea îmi spunea zilele trecute și Mathilde, cea nouă de pe celălalt palier, că i-a spus un fel de vrăjitoare care citește în globul de cristal că pisicile presimt venirea morții." " Așa zicea și mătușa din satul bătrânilor mei. Zicea că o pisică roșcată, străină de sat, le-a vizitat casa înainte ca cei doi gemeni ai ei să se prăpădească acum mai bine de cincizeci de ani". Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
opresc aici. Operația la care a fost expusă s-a produs nu numai în cutia ei craniană, dar și în intimitatea ființei ei. Este decisă să deslușească enigmele cu care a ieșit împovărată din încercarea prin care a trecut. Știe, presimte, că nu își va putea regăsi cu adevărat locul până nu va avea răspuns la întrebări pe care nu contenește să și le pună. Scotocește cu perseverență hârtii vechi printre care caută urme ale trecutului părinților și mai ales urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Sau a fost doar delirul unui creier agresat în același timp și de intervenție și de tranchilizante ?" Dintre hârtiile care îi trec prin mână alunecă un plic mic, de culoare nedefinită. De ce o invadează o nedeslușită emoție ? Oare inima ei presimte că acest plic neînsemnat conține un "ceva" care o va ajuta la deslușirea enigmelor care o frământă ? Nu poate dezlipi plicul și mâna, de regulă îndemânatecă, tremură când sfâșie hârtia devenită sfărâmicioasă cu anii și care, odată îndepărtată, lasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tata, am aflat peste ani cum a murit bolnav și schingiuit în beciurile închisorii din Sighet, ca mai toți cei care erau bănuiți de colaborare cu "Sumanele negre" din Munții Moldovei. Și ca toți opozanții regimului. Dora nu îl întrerupe, presimte că din povestirea pe care Ciprian o continuă, ca pe o epopee dureroasă care se cere destăinuită, va afla și detalii care o interesează direct. Când eram mici, Dragoș era mai lipit de mama care era, ca și el, visătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
devenise o vietate al cărui unic țel era o strachină de terci. Și de la Simion nici un cuvânt, nici o veste. Până în noaptea aceea, spre primăvară. Dormeam cu Minodora cuibărită în brațele mele. Dormeam, dar de fapt eram în veșnică așteptare. Știam, presimțeam, că nu se poate ca el să nu revină. Un ciocănit ușor în geam m-a aruncat în picioare în mijlocul încăperii. Ca în transă am deschis ușa și trei umbre șovăielnice s-au strecurat în casă. Aparent nimic nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Pavlovna în sală și dintr-o dată am văzut-o șoptind ceva la urechea lui Gerhard, care mi-a aruncat o privire gravă pe deasupra măștii și mi-a făcut semn insistent să ies. Inima mi-a luat-o la galop, am presimțit că se întâmplase ceva foarte grav și că nu putea fi vorba decât de Minodora. Înțepenită în picioare lângă masa din holul comun mă aștepta într-adevăr ea, copilul meu adorat. Numele ei a țâșnit cu o forță tra-gică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mă ridic, să plecăm pentru a evita o primejdie. M-am amuzat, dar peste câteva momente am plecat. N-am făcut nici două sute de pași, când, deodată, marea parcă a devenit turbată. S-au pornit apoi și stihiile cerului. El-Zorab presimțise asta și voia să mă apere. Întâmplarea asta nu-i fragment de telenovelă. Atunci, pentru prima oară de când am luat-o razna prin lume, am înțeles că mi-am găsit echilibrul. Un cal oferit de un ins care mă hărțuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
știu de ce, dar simt că el și-a găsit în soția lui femeia ideală, iar cum eu îl găsesc o persoană încântătoare, dar nonsexual, desigur, fiindcă nu e nimic, și nici nu poate fi nimic între noi (iată pauză, liniște ), presimt că avem o legătură cumva. Există atracția și tandrețea și, fiind pe aceeași lungime de undă, el îmi poate spune totul. Deja începem să dialogăm, și felul în care ne înțelegem este ceva plin de plăcere, o plăcere împărtășită, pură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să se termine o relație înainte de vreme, de frica eșecului, ar rămâne sentimente chinuitoare, rămășițe aprinse ce se vor prea arse, speranțe ce se vor cere îndeplinite. Oricum nu trebuie să conteze ultima impresie mai mult decât e cazul. Dar presimt că ne vom revedea. I-am mulțumit și acum mă îndrept spre catedrala catolică. Și dacă n-am găsit nimic concret până acum e pentru că n-a fost nimic de găsit. Am reușit însă să descopăr legături între și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
se face, că chiar în acel moment, se uită și el pe fereastră. Mă vede și sare în picioare. Iar eu o rup la fugă prin pădure. Imediat adună mulți inși, câțiva câini și pornește pe urmele mele. Fug disperată, presimțind că nu mă va lăsa să plec. Mă simt deja nedreptățita lui prizonieră. Și, în câteva minute, deși trăgeam din răsputeri și eram toată transpirată, nu mai puteam fugi. Însă el nu porunci să se dea drumul la câini, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei, în încercarea lui de a se elibera, își slobozi cumplit toate forțele în acea macabră nălucă tremurândă, care încă mai era acolo, sfidându-l nesățios. Totul fu făcut țăndări imediat. Primele
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
distrusă!” Parcă șovăind, cu un dram în plus de luare-aminte, Luiza împinse ușa de tot și intră, cu pași foarte ușori, înăuntru, din ce în ce mai indispusă nervos. Până și ea, o femeie cu sufletul rece și dur, ca un sloi de gheață, presimți temătoare că ceva nelalocul lui are să se petreacă curând - deși nu știa ce -, iar starea tensionată de incertitudine crescândă o făcea să i se îngrămădească-n suflet un vălmășag întreg de simțăminte neplăcute și incerte, lăsându-i cu adevărat impresia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
produse! Văzând asta, Șerban rămase o clipă fără reacție, ca înmărmurit. Parcă îi fugea pământul de sub picioare. Un întreg iureș de emoții teribile îi trecură prin inimă atunci, ca un ghimpe înțepându-l și făcându-l să tresară puternic. Parcă presimțise, încă de la pornirea scandalului, că exact asta are să se întâmple și, totuși, nici nu se putuse îndura deloc, până atunci, să-și cruțe mama și să se străduiască să facă ceva mai mult, spre a slăbi cearta. Dimpotrivă, cu excepția momentului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în raport cu ea. Întărește încrederea mea de fond și concretizează încrederea mea în Dumnezeu. Desigur, presupune unele consecințe: să-mi conștientizez responsabilitatea față de ceilalți și de mediu, să mă dedic obligațiilor mele lumești cu intensă seriozitate, maximă speranță și realism. Dar presimt deja o obiecție: povestirile miracolelor Bibliei sunt o permanentă piatră de scandal, complet ireale și inacceptabile pentru un om de știință? Mai putem crede în miracole azi? Nu sunt om de știință. Totuși consider că ultimele descoperiri ale microbiologiei sunt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
totuși vreme de milenii fără a avea nici cea mai vagă idee despre aceasta, fără a avea habar de existența sa fără ca nici una dintre modificările vieții umane, menținerea sa, creșterea sa, cultura sa să i se datoreze în vreun fel. Presimțim astfel acest prim adevăr, asupra căruia nu este inutil să medităm la sfârșit de secol XX, și anume că cultura nu are de la origine și în sine nici o legătură cu știința și nu rezultă nicidecum din aceasta. Viața despre care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
discursul său constă în a legitima știința, mai precis foarte recenta știință matematică a naturii pe care o descoperă cu încântare în fața sa și ale cărei extraordinare progrese le observă. Geniul lui Descartes însă stă în faptul de a fi presimțit că această cunoaștere nu-și este suficientă sieși, că ea presupune o alta, de un alt fel. Îndoiala care, în prima Meditație, afectează orice formă de cunoaștere, sensibilă sau inteligibilă, orice raportare la obiect și astfel orice lume posibilă, oricare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
marelui lor soare vital." (p. 64) Firește, există o răsplată, și aceea e jocul, cu spectatori, cu emoții, cu bucurie și rînduială: "Lumea văzută estetic este numai un joc de copii. Știm și credem în acest lucru de nimic. Dar presimțim că se apropie vremea când, eliberați de disciplinele tari ale realităței, nu vom mai găsi altă scăpare din disperarea simțurilor noastre, în întregime deschise elementelor și violențelor vieței, decât în această educație elementară de a ne ridica pe un plan
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
exorbitantă a beneficiarilor de ieri și la imposibilitatea de a ieși din impas altfel decât prin pierderea locuințelor. Curiozități "științific" dovedite Mari sunt puterile științei! între alte dovezi întemeiate experimental (și statistic!) este, de pildă, aceea care arată că bărbații presimt infidelitatea partenerelor mai lesne decât femeile pe a partenerilor. Un foarte serios grup de studii de la Universitatea Richmond din Virginia a examinat problema pe două sute de voluntari. A rezultat că 94% din bărbați își dau mai devreme sau mai târziu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
asumării testamentare a fiorilor livrești: "Eu, cel care am inventat cu atâta bucurie și entuziasm floarea de menghină, lucrând cu spor în atelierul meu, eu, nefericitul inventator, vreau să mărturisesc acum suferința și umilirea mea. Așa cum de la început le-am presimțit. Căci gândul, mintea și sufletul meu nu-și mai pot găsi locul decât între petalele ei în nenumărate culori, între aripile ei mai mult zbuciumate decât îmblânzite. Din strânsoarea lor nu mă mai pot desface și mă văd stând între
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
vindecat, dar v-a și legat de ea pe vecie, într-un mod tainic. Nu pot să închei dialogul nostru înainte de a vă întreba: unde anume vă simțiți - cu adevărat - acasă, domnule Adrian Popescu? În Umbria - provincia pe care ați presimțit-o, înainte de a o vedea și al cărei nume îl poartă volumul dumneavoastră de debut (,,Umbria/ provincie a imperiului/ unde n-am fost niciodată/ depărtarea mea/ ș...ț Provincie a Umbrei, Umbria/ îți presimt străzile și terasele/ seninul și stelele
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
În Umbria - provincia pe care ați presimțit-o, înainte de a o vedea și al cărei nume îl poartă volumul dumneavoastră de debut (,,Umbria/ provincie a imperiului/ unde n-am fost niciodată/ depărtarea mea/ ș...ț Provincie a Umbrei, Umbria/ îți presimt străzile și terasele/ seninul și stelele ce stau deasupră-ți...")? În întreaga Italie, căreia i-ați închinat, la un moment dat, o emoționantă declarație de dragoste (,,Nu-s tânăr, o știu, dar iubirea mi-i tânără încă,/ nebun sunt de dorul
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]