626 matches
-
intuit brusc faptul că a proiecta un curriculum înseamnă a „predestina” și au încercat să o caute pe zeița Ananke și pe fiicele ei, moirele, printre muritori. Unde puteau fi găsiți însă, pe Pământ, aceste zeițe care să garanteze, prin prestanța și autoritatea lor, benignitatea curriculumului? În 1971, revista Teachers College Record a publicat o colecție de studii și eseuri pedagogice fundamentale alcătuită de Frank Jennings: „Curriculum: Interdisciplinary Insights”17. Majoritatea lucrărilor fuseseră elaborate la Teachers College (Columbia University) și constituiau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Institutului a nominalizat 24 de cercetători care au participat direct la întreaga acțiune, derulată timp de cinci-șase zile, câte două ore zilnic. Activitatea a constat în expuneri teoretice ale lectorului, discuții științifice, demonstrații ale aspectelor concrete. Avându-se în vedere prestanța politică a beneficiarului, la acțiune au fost convocați și specialiști din afara institutului, ca, de exemplu: acad. ștefan Milcu, prof. dr. V. Săhleanu, prof. dr. M. Golu, conf. dr. Gh. Găitan, toți contactați de Ministerul Educației și Învățământului; la acțiune au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
catedrei (1968-1973,1985-1988). A fost lector de limbă și civilizație românească la Institut des Langues et Civilisations Orientales din Paris, în 1974. Se pensionează la cerere în septembrie 1988. Ca profesor și om de cultură, s-a remarcat prin erudiție, prestanță, ținută academică, dar și printr-o extremă modestie, refuzând după 1990 funcțiile care i s-au propus pe linie universitară, politică sau culturală și preferând, pentru a-și desăvârși scrierile, liniștea bibliotecii. În 2003 îi este acordată distincția Les Palmes
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a dat În jurul operei lui Eminescu o adevărată luptă de clasă. Apariția studiului lui Gherea este un răspuns drastic dat de un exponent autorizat al clasei muncitoare, infamiilor ciocoiești debitate cu filistină prestanță În Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu. Mentorul Junimii după ce pune Întreaga activitate a poetului sub semnul unei nebunii «În germene» care ar fi hotărât atât cursul vieții cât și acela al operei sale, după ce, cu o nerușinare rar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se zicea. Am discutat cu Ion Iliescu dacă Roman și-a dat demisia sau și-a depus mandatul. Președintele a spus că este o discuție absurdă: „Eu personal prin depunerea mandatului Înțeleg demisia”. Mugur Isărescu, un om fără partid, fără prestanță oratorică, un general fără armată - cu semne de Întrebare asupra calitățiide general -, a acceptat acest lucru, În mod curios, având În spate susținerea unui președinte care șchiopăta teribil În momentul respectiv, un președinte care declarase că Îi e scârbă de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
apărare”, respectiv de descoperire a unor expresii particularizante, de accentuare a unor trăsături „secundare”, adormite (în mai toate țările mari, asistăm la o înviere a limbilor moarte - vezi cazul Angliei, în care limbile celtice, în Cornwal și Wales, câștigă în prestanță și popularitate). (Este adevărat că aceste state sunt destul de importante pentru a-și permite astfel de orientări sofisticate! Important este că, în principiu, acest lucru este posibil.) Dualitatea local-global durează de când lumea și stă la baza dezvoltării societății (culturii) umane
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
În urma investigațiilor întreprinse, C. este scos de sub orice acuzație, vinovat fiind găsit constructorul. Între 1942 și 1948 predă, ca profesor suplinitor, un curs de istoria și teoria arhitecturii la Școala Superioară de Arhitectură, lăsând studenților o amintire de neuitat prin prestanța și căldura rostirii, într-un limbaj de o aleasă plasticitate. După instalarea comuniștilor la putere, C. este condamnat, în 1949, la muncă silnică. Pus în libertate în 1953, obține un post la Direcția Monumentelor Istorice, unde își ia sarcina foarte
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Lecoeur, străin În acea clădire, Îl Întrebă: — Ai un moment liber? Bineînțeles, domnule comisar. Jucam cărți... — Vrei să stai cu domnul Pélardeau cât lipsim noi? Tânărul polițist nu știa nimic și se uita cu mirare la acel bărbat elegant cu prestanță. — Sigur că da, domnule comisar. După câteva clipe, Lecoeur și Maigret ajunseră la intrarea În clădire. Treptele erau precedate de o marchiză sub care te puteai adăposti de ploaia care forma un fel de hașuri groase În Întuneric. — Mă sufocam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
consular din comisia de supraveghere a Senatului! I-ar fi mai ușor să se înțeleagă cu trei oi trase la sorți din turmele sale. Dobitoacele au mai mult bun-simț. Oftează din nou a deznădejde. E conștient că nu are nici prestanța, nici inteligența lui Gaius Asinius Pollio. Numai o minte diabolică - sau divină! - putea veni cu ideea unui te zaur militar. Chiar dacă acest tezaur militar nu acoperă în tota litate sol dele și primele soldaților, aceștia au ajuns să creadă că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de exilarea lui Agrippa Postumus, fratele lor mai mic. Își aduce aminte unde se află și încearcă să se adune. Se forțează să fie atentă. Piso e un bun vorbitor. Seduce auditoriul nu numai prin calitatea scrisului, ci și prin prestanță. De unde o fi învățat să-și folosească cu atâta pricepere blândețea privirii și modestia accentului? Până și modulațiilor vocii le dă o dulceață cuceritoare. Uite-l cu ce măiestrie variază glasul, îl înalță, îl coboară, trece de la elocvent la familiar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simte în continuare un parvenit, deși taică-său a fost un aristocrat al spiritului. Dar pentru Gallus superioritatea înseamnă să-i surclasezi pe ceilalți printr-o îmbogățire rapidă și cantitativă. Acestea sunt elementele care în mintea lui dau demnitate și prestanță unui bărbat. Dacă se poate face în detrimentul altora, cu atât mai bine. E ca și cum, pe lângă bani, obții și plăcere ca dobândă. Se înfioară. Greu de imaginat că pentru fiul lui Asinius Pollio virtutea, filozofia și dreptatea sunt noțiuni goale de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că era masca lui vulgară. Îl invitam să mergem la karaoke la barul în care era sora mea. Făceam asta destul de des. «Dacă mergem la 17.00, ne trebuie doar două mii de yeni.» (râde) Sincer să fiu, Sakamoto nu avea prestanța unui avocat strălucit care să lupte pentru drepturile omului. Nici nu făcea parte dintr-un partid anume. Era un om normal. Ca și mine, își dorea ce-și dorește tot omul, minimul de confort. Își cunoștea foarte bine limitele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
păru mic, cu părul, din cauza căldurii, ud de transpirație și căzând în lațe sărace, fața umflată și moale, genele aproape inexistente, nasul cârn, dinții subțiri și interminabili. În fața neînsemnătății ei am fost satisfăcut ca de un câștig personal. Vioiciunea și prestanța ei de odinioară mă umilise. Și într-adevăr, la o întîlnire pe scara mare a Universității - ea urca, eu coboram - cu tot aerul ei semeț, înfoindu-mă în hainele mele noi, i-am aruncat o privire încrezătoare în acele ce
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
despărțire (poate și din cauză că, Ioana retrăia emoțiile ca la început), am reconstituit aerul ei provincial, care mă izbise la prima dată și apoi, pe rând, tot ceea ce i se întîmplase cu mine, căci se mărise, se îngrășase ușor, avea o prestanță de femeie (am reflectat: "Ce uimitor i-ar sta într-o rochie de bal!"), și eram mândru, ca și cum minunea mi se datorește numai mie. Noutatea dublă a veștii politice și a aspectului Ioanei ce simplu s-au așezat în mine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
oraș după cumpărături. Ce haine de doliu ar purta! Ce voaluri! Sunt convins că indiferent de truda ei imensă de femeie de treabă, care vrea să salveze pe Viky, a întrezărit hainele negre pe care le va purta cu toată prestanța (după cum ca fată, cosând de dimineață până seara pentru gospodăria grea întrezărea vreun prinț din poveste venind să-i ceară mîna). Moarta va fi așezată în antreul din mijlocul casei. E loc mai mare acolo, și poate încăpea cât mai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nega! - din nou mâna sa se ridică poruncitoare, pentru a preîntâmpina un previzibil protest - nu mi-e greu să citesc, îți spuneam, un reproș la adresa mea. Sebastianus îl depășea la statură cu cel puțin trei degete, însă nu și în prestanța fizicului, căci Etius, în ciuda celor cincizeci de ani ai săi, nu era doar un bărbat cu aspect plăcut și viril, cu trăsături hotărâte pe chip și cu părul încă des, chiar dacă albit în multe locuri; avea încă umerii lați, gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
după indicațiile cercetașilor, principalele repere topografice ale regiunii, delimitată la apus de cursul râului Aubis iar la răsărit, de acela mai șerpuit al Marnei. în mijlocul generalilor, al regilor și al căpeteniilor barbare, figura lui Etius se distingea nu atât prin prestanța fizică - cu siguranță prezentă, cu toată statura sa prin nimic deosebită - ori prin splendoarea armurii sau a veșmintelor - cunoștea bine cât era de important să impună respectul în raporturile cu barbarii - cât mai ales prin magnetismul său natural ce emana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
al Erjikăi așteptau să ne luăm locul pe scaune ca simpli spectatori. Lângă mine, cu fețele întunecate de supărare, două persoane ce se apropiau de pragul pensionării stăteau cu capetele plecate frământându-și mâinile de griji. După eleganța ținutelor și prestanța afișată, am dedus că sunt părinții lui Petruș. Puțin mai în față, așezat singur la marginea unui rând, un tip de vreo patruzeci de ani, cu un început de chelie, mă privea iscoditor. Hainele nu i se asortau, așa că am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
a răzbate în viață, dar și altele înălțătoare, de mari satisfacții în activitatea mea (zeci și zeci de negocieri cu interlocutori din țări ca Franța, Italia, Germania, Rusia ș.a.; participări la conferințe de specialitate codificarea dreptului internațional, având contribuții proprii; prestanța în dialogul diplomatic și în dirijarea unor procese ale României; publicarea de studii ș.a.), cât și ca ființă umană, mărturisesc, cu toată sinceritatea, că, dintre toate acestea care pot fi considerate lăudabile, una dintre cele mai mari satisfacții rămâne pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
loc să intre. Când Antonius trecu pragul, toți se întoarseră spre el. — Te așteptam, Antonius. Legatul Marcus Valerius Mucrus avea în comun cu împăratul Galba nu setea de putere, ci vârsta. Datorită vieții spartane din cadrul armatei, își păstrase vigoarea și prestanța. Doar în priviri i se citea o mare oboseală, acumulată în lungii ani de război. Se așezase la masa în jurul căreia stăteau șase tribuni. Unul dintre ei era Rubellius Glaucus, care cu două săptămâni în urmă abia reușise să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Crăcănel, amanții înșelați din D-ale carnavalului. Din „ambițiul” și „onoarea de familist” a prototipului Dumitrache - Trahanache, n-a mai rămas decât impulsul agresiv al lui Pampon și predispoziția spre iertări „lăcrămoase” a lui Crăcănel. Amândoi abordează o pretenție de prestanță. Iancu Pompon este tipul cavalerului fără teamă, a omului de onoare, toate acestea fiind subminate în piesă de caricatura gravă. Sentimentul iubirii capătă la el o aureolă mistică și se însoțește cu ideea de jertfă. În confesiunile pe care și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de când au auzit că i-ai imitat pe "balauri" în propriul lor bîrlog! Ușa clasei a VII-a reală de la liceul Sf. Sava se deschise scârțâind și intră profesorul Pompiliu Constantinescu. Un tânăr frumos, prezentabil, bine zidit și cu multa prestanță. Ochii, de o rară vioiciune! ― Bună seara, băieți! Răpăitul uniform de picioare fu răspunsul la salutul profesorului. O liniște în clasă, cum la noi, la Lazăr, numai la orele Barosanului și-ale lui Attila, profesori vechi, se pomenea! ― Băă!... m-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
încă o limba străină, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian își alesese Italiana, fiind mai ușoară și mai apropiată de limba materna. Profesor de Italiană era Napoleon Crețu, un dascăl distins, cu o aleasă cultură generală și cu multă prestanță. În afară de Italiană, el mai preda la secția reală și Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, căuta să-și ajute elevii să obțină note cât mai bune. Cu atât mai mult dorea să-i dea o notă frumoasă lui Puiu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vine știrea că a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne așteptam cel mai puțin: Andrei Georgescu, zis Jujucă, de Latină! Nu se potrivea nici cu Barbă și nici cu Tiranul, adevărate personalități didactice și oameni impozanți, cu prestanță! Jujucă era mic, tuns în cap cu mașina nr. 3, veșnic agitat și plin de el; și ne vorbea, adresîndu-se invariabil fiecăruia, indiferent dacă era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: ― Hei, băiețaș, băiețaș! Păi de la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
relația dialectică dintre cauză și efect. Trebuia să fie luați mai pe departe și să li se vorbească pe Înțelesul lor. Într-o vreme, Primarul, secretarul de partid și șeful de post (cu diagonală pe piept ca să aibă mai multă prestanță) se strângeau În fața bisericii duminică și-i așteptau pe oameni să iasă de la slujbă. Pe urmă Îi Îndrumau ușurel către Căminul cultural și-i puneau să se așeze pe băncile alea lungi de lemn pe care le cunoașteți și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]