1,767 matches
-
acestea îl pun în scenă. Am remarcat, într-adevăr, din primele pagini ale sale, publicate în Revista Cercului literar că regizează adevărate scenete în care îi face să evolueze pe eroii săi, subiecții criticilor sale, mai ales când aceștia se pretează teatralizării prin însăși natura lor de saltimbanci, precum erau cei din neamul Caragialeștilor, cărora încă tânărul critic le închina un articol memorabil. Chiar și Eminescu (remarcat și el ca mânuitor al unei "minore păpușerii romantice", în cutare poezie de la începuturile
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
repet) de eseist, tocmai aici e deficitar, în materie de intuiție a găselniței de limbaj. Să remarcăm că la el practic nu există butade sau etichete memorabile, ci numai sofisme. Cuvintele în sine nu au încărcătură ludică. Numai logica se pretează la jocuri (și încă ce jocuri!). La un moment dat, unul din eretici amintește de anecdota celebră conform căreia potcoavele aninate deasupra ușii aduc noroc și celor care nu sunt superstițioși. Ernu îi dă însă o încărcătură emblematică de metaforă
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
Matei Iliescu. Gabriela Adameșteanu nu s-a oprit nici ea la Dimineața pierdută. Poate mă-nșel, dar nu văd aici altceva decât un transparent exercițiu de flaterie. Tot în categoria ipocriziilor mărunte aș bifa excesul de corectitudine la care se pretează Paul Cernat. Într-un loc recunoaște că aproape toată seria de prozatori care constituie materia Modernismului retro a fost propusă anterior de eseistul ieșean Antonio Patraș, care însă nu a tras "concluzii suplimentare asupra unei eventuale tipologii artistice a Ťasemănărilor
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
Lucia Rog i-au achitat pe toți cei patru polițiști de frontieră în baza art. c) - faptă nu a fost comisă de inculpați, verdict care reprezintă o recunoaștere a faptului că procurorii DNA nu au avut probe, dar s-au pretat din interese numai de ei știute, să distrugă destinele a patru ofițeri și să producă daune însemnate familiilor acestora și statului român", scrie sursa citată. Derularea întregului proces, precum și reactivarea în forță, după trei ani, a unui dosar în care
De ce Papici, Bocșan și Mirancea trebuie să plece din magistratură by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65909_a_67234]
-
să reducem problemele și dilemele existenței la scene înălțătoare în care Binele înfruntă Răul. Instanța de apel împotriva acestui activism romanesc este, afirmă el, romanul: „Romanul nu este o modalitate -printre altele - a fabulei, el este fabula care nu se pretează la acest joc și care, pentru a o spune cu cuvintele lui Milan Kundera, sfâșie «cortina magică țesută din legende» atârnată în fața lumii." Peste povestea pe care o spune o carte se suprapun istoria condițiilor în care ea a fost
Un răspuns pentru Regele Solomon by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6488_a_7813]
-
pe terenurile proprietatea cooperativelor agricole de producție. Folosirea bazinelor piscicole în alte scopuri decît cele arătate la art. 1 se poate face numai pe bază de decret prezidențial. Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru producția agricolă și se pretează pentru amenajări piscicole se vor destina cu prioritate în acest scop. Capitolul 2 Dezvoltarea pisciculturii Articolul 5 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
Livius Ciocârlie acest La foc mărunt. Aceasta are reguli, are proceduri, impune opreliști. Are început și sfârșit. Într-un rând, autorul se și declară de altfel „fost critic literar”). Spiritul critic, în schimb, e de-o libertate netulburată. Nu se pretează la tactici de vreun fel, cârtește, șicanează, admite contradicții. Și încă ceva. Nu se epuizează.
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
într-un rând). Dar e clar că, în timp, această eventuală tensiune personală a ajuns să se obiectiveze. Până la urmă, explicația rezonează într-o chestiune de stil. Și Dinescu, și Sorescu sunt, structural, poeți de succes. Ale căror versuri se pretează adeseori la mecanica simplistă a poantei. (Mai metaforică în cazul unuia, mai francă în cazul celuilalt). Au, așa-zicând, certitudini de metodă. Iar asta, din punctul de vedere al lui Mircea Ivănescu, e letal pentru adevărata poezie. Pe care, deschid
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
că nici rubrica, numită Simulacrele normalității, nu era una restrictivă. La drept vorbind, titularul ei avea, în privința temei, destul de multă libertate. Mai ales în context, care era, știm bine, tulbure. Orice subiect (sau, în tot cazul, aproape orice subiect) se preta, în definitiv, unui comentariu în lumina acestei metafore. Simulacrele normalității. Și probleme de strictă teorie, imune la contingent (cum ar fi aceea, sumbră, a inerentei perimări a cărților, făcând pandant cu salutara expresivitate involuntară), și așteptata schimbare de paradigmă (în
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
cuvine să se întrupeze mai ales în imagini vizuale. Maniera de a face literatură a tânărului Leiris nu este câtuși de puțin una facilă, dimpotrivă, textul pare de multe ori neprietenos cu cititorul, ca și cum s-ar închide în propria lume, nepretându-se la chei de interpretare facile. La prima vedere, procedeul de alcătuire a textului este dicteul automat, însă ar fi o greșeală să credem că toată cartea este o simplă născocire de moment a unei minți înfierbântate și dornice de
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
a demonstra, practic, că o selecție drastică din poezia lui Ivănescu e posibilă. (Cantitativ, e cea mai redusă dintre încercările de acest gen, cuprinzând doar șaizeci și unu de texte). O antologie, așadar, severă. (Cuvântul mi se pare a se preta de minune, cu atât mai mult cu cât amintește de felul radical în care definea Vico nașterea limbajului în comunitățile primitive, ca o sumă de viziuni inerent imprecise, dar scontând precizia descripției mitice, adică de poeme severe.) Trec în carte
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
pensulei, și pe lîngă gust, ca putere de discriminare a grației din forme, pictorul mai are nevoie de ceva: de pori exacerbați în sesizarea numenului aflat dincolo de lume. Fără aceste antene de finețe ominoasă, pictorul e un fluture care se pretează la prestidigitații facile menite succesului. Și cum antenele nu i se trezesc în lipsa unei persoane care să-i întrețină tonusul sufletesc, în pictură nu ajungi nicăieri dacă nu ai un maestru pe potrivă, ideea pionieratului pe cont propriu fiind o
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
satisfacă nevoile industriei prelucrătoare; - la culturile furajere se vor crea soiuri productive și cu un conținut ridicat de principii nutritive; - la legume și cartofi se vor obține soiuri și hibrizi mai productivi, rezistenți la boli și dăunători, care să se preteze la recoltare mecanizata, la transport și depozitare și să aibă însușiri nutritive valoroase; - la flori și alte plante ornamentale, să creeze soiuri, care să corespundă cerințelor de înfrumusețare a locuințelor, a spațiilor verzi și altor scopuri; - la pomi și vită
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
Aici aș aminti 2211 al Alexandrei Burda, tandrul-maladiv Ceva mai bun al Alexandrei Mocanu, Ireversibil al lui Maghiar Cristian, Wait al Andei Pușcaș sau You Can’t Hide Love from Gipsies al Marei Trifu. O altă serie de scurtmetraje se pretează unui joc mai complicat al plonjeurilor psihanalitice, abisale, al dilatării senzațiilor, al captivităților obscure ale minții, a exprimării inexprimabilului precum în Jucăria Laurei Pünkösti, cu fixația enfantină pentru un radio vechi, în Balonul lui Stas Ciorescu cu o Lolită de
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
reabilita un teoretician? Extrăgînd, de pildă, un citat insignifiant odată, la modă astăzi (mai ales ultima frază). „«Demistificarea», ca să folosim încă un termen care începe să se uzeze, nu este o operație olimpiană. Vreau să spun că nu mă pot preta la credința tradițională care postulează un divorț natural între obiectivitatea savantului și subiectivitatea scriitorului, ca și cum unul ar fi dotat cu o «libertate», iar celălalt cu o «vocație», numai bune amândouă să escamoteze sau să sublimeze limitele reale ale situației lor
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
avansează, ca o armată invadatoare, cucerind celulă după celulă din corpul femeii, violențele și crimele din Cape Town se extind și ele, lăsând urme adânci pe trupul orașului. Cancerul metaforic este agresiunea Omului Alb, ura și fărădelegile la care acesta se pretează. „Îi împușcăm pe oamenii ăștia ca și când ar fi rebuturi dar de fapt noi suntem cei ale căror vieți nu merită trăite”, constată la un moment dat naratoarea, referindu- se la atrocitățile burilor și urmașilor acestora. Deși ar mai vrea să
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
insidioasă hărțuire, ei au reușit a da termenului de estetică o nuanță peiorativă. N-au ezitat a pune în cumpănă caracterul ca atare cu valoarea operei, ca și cum opera nu s-ar consubstanția cu propria sa morală. Marele Noica s-a pretat și el, în faza în care și-a însușit perspectiva puterii comuniste (a fost un rod izbutit al „reeducării”), la o atare operație: „Mai presus de toate stă «isprava». La judecata lumii, degeaba te prezinți cu 22 milioane de caractere
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
automat raportarea la un model unic. (Ceea ce ar fi, ca procedeu, perfect exsanguu și, în consecință, inadecvat unei cărți în care sângele țâșnește de peste tot.) De fapt, Mușina are ce are cu orice tip de discurs care s-ar putea preta oficializării. Așa se explică șarja la adresa semioticii (sunt delicioase paginile care transcriu prelegerile lui Florin Angelescu Dragolea, dedicate, fără excepție, lui Proust) sau, la celălalt capăt al spectrului, hiperbola marotelor privind insuportabila ușurătate a studenților de azi (Bubu și Lulu
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
de un deliciu colectiv. Pentru Celibidache, conștiința cu care trăiești un concert e aceeași cu cea cu care participi la un mister divin. De aceea, viața pe care o surprinde muzica are o inerentă trăsătură ominoasă, oficiul la care se pretează muzicianul neînsemnînd virtuozitate tehnică, care nu e decît forma de degradare a unui talent, ci înlesnire a unei epifanii de ordin sacru. Dirijorul e preot, un medium încărcîndu-se cu o stare și revărsînd- o apoi asupra colegilor. De exemplu, Furtwängler
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
cercetările sale făcute cu ochii minții”). Doar că, nuanțându-le, comitea o mică inadvertență, rebotezându- l pe Democrit, Demodoc. (Și acesta orb, cum știm din Odiseea lui Homer). Scăparea nu e gravă. Și oricum nu justifică ironiile la care se pretează redactorii „Săptămânii”. Ea spune însă ceva esențial despre ticurile și despre deprinderile de lectură. Critic literar, Eugen Simion era mai apropiat de epopeile antice decât de Cicero sau de Clement din Alexandria, doi dintre cei care s-au referit la
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
ale Carnavalului. Mărturisesc, încă de la început, că niciodată nu l-aș fi putut asocia pe Caragiale cu lumea dansului, dar Ioan Tugearu ne-a convins că ne-am înșelat. Maestrul ne propune o dramatizare coregrafică a unei piese care se pretează, poate, cel mai bine, la un asemenea demers. Suntem, astfel, confruntați cu o manieră nouă, aici în România, de „teatro danza”, un spectacol de balet în care dansatorii rostesc concomitent replici din textul piesei, devenind, implicit, și actori interpreți. Pornind
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
său personal, manipularea politică pe care actuala putere încearcă să o exercite prin prisma ajutoarelor sociale. Aceasta este de părere că majorarea venitului minim garantat și alocației de susținere a familiei reprezintă un joc politic, la care mulți cetățeni se pretează în necunoștință de cauză. Autor: Pancu Raluca
Elena Udrea: ajutoarele sociale sunt o manevră electorală by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/37802_a_39127]
-
Cosmin Ciotloș Fănuș Neagu, Jurnal cu fața ascunsă II, București, MNLR, 2013, 360 p. Sunt în număr de trei abordările cărora li se pretează acest Jurnal cu fața ascunsă II recent apărut la Editura MNLR. Avem, pe de-o parte, un memorial spitalicesc, întins până în ultimele zile de viață ale scriitorului. Chiar dacă pusă în paranteză încă din titlu (căci „ascunderea” are în vedere în
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
seduc. Nu am putea, desigur, previziona care ar fi fost evoluția scriitorului mort peste puține zile în capitalul său Accident; n-ar fi fost cu totul imposibil ca acesta să se alinieze pînă la urmă cedărilor la care s-au pretat personaje dintre cele mai simandicoase ale interbelicului, dar integra sa conduită nu ni se pare a îndreptăți contondenta sentință a unui Petre Pandrea, cum că „Mihail Sebastian jucase la mai multe mese (și) avusese mai multe fețe”. Jucase, firește, la
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
literară, noi am fost un grup mult mai puțin serios decât se crede. Eram un grup de oameni extrem de veseli, turbulenți, gălăgioși, ne plimbam pe străzile Sibiului întotdeauna într-o mică "turmă", care făcea uneori deliciul celorlalți trecători, și ne pretam la diverse farse. Nu e mai puțin adevărat că alături de această vioiciune, de această stare mereu zglobie a noastră, ne trezeam, într-adevăr, aproape scufundați în preocupări extrem de serioase. Am învățat încă de pe la vârsta de 21 de ani să ținem
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]