525 matches
-
odată. Lumînările de la nuntă se păstrează pînă la Paștele viitor, cînd trebuie arse în întregime la înviere, precum și [în] cele trei nopți. Cînd după cununie se arde toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu se apropie duhurile necurate de dînsul și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singurul italienist care a prefațat și tradus în italiană antologii ale unor poeți ca Eminescu, Bacovia, Ion Vinea, Gellu Naum, Daniel Corbu. Autori italieni traduși în limba română: Mimmo Morina, Italo Calvino ("Palomar", "Iubiri dificile") Monaldi & Sorti ("Imprimatur") Claudio Gatti ("Prevestirea"), Umberto Eco ("Cinci scrieri morale", "Înainte ca racul"), Giovannio Guareschi ("Don Camillo"), Marco Salvador ("Longobardul", premiul A.S.B. 2009), Tiziano Scarpa ("Stabat Mater"), Giovanni Sartori ("Ce facem cu străinii?"), Giuseppe Bonaviri, Paolo Ruffilli, Marino Piazzolla ("Antologie poetiche bilingue"). A publicat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și la forțe supranaturale să-l ajute. A dat interpretări viselor, cîntecului anumitor păsări ( bufnița moartea ) ,tăierea drumului de o pisică neagră ( nu Îți mergea bine În ziua respectivă ), ieșirea În cale cu vasele goale spre fîntînă, socotindu- le adesea prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic de a afla viitorul, a făcut apel la ghicitul În cărți, În cafea, la vrăjitoare, la magie. Elementul folcloric, altoit pe aceste practici magice și vrăjitorești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un duh al pământului, cu instincte primare, un alter-ego al meșterului, pe care-l pune în contact cu iraționalul (Anton Nicolae); este înzestrat cu forță telurică și putere vizionară, stopând zona instinctelor elementarului; pare a fi bântuit de coșmaruri și prevestiri apocaliptice". Bogumil este un spirit demonic, un confident al meșterului, un slujitor al dogmei bogumilice, opunîndu-se rațiunii, nefiind de acord cu Manole, care încerca să evite crima printr-o soluție științifică: "calculul e un joc necurat". El îl împinge pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Mihai spre Transilvania, aproape de Vălenii săi adoptivi, la marginea unei păduri care nu mai este, distrusă și ea ca și acel brad bătrân închipuit de poetul-savant, N. Iorga a fost ucis acum o jumătate de secol. Era ca o prevestire funestă pentru un neam întreg. Se spune că există o scrisoare a Marthei Bibescu de condoleanțe trimise cu acea ocazie familiei îndoliate. Scrisoarea rostea un "Dumnezeu să-l ierte", după rânduiala creștină, însă adăuga aceeași formulă (cât de potrivită!) și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altul), care se dăruia liniștit unui joc, iar eu nu izbuteam să-l pricep (...). Visul acesta m-a chinuit ani de zile, înțelegând că, aproape că toate visele, trebuia să aibă un sens ascuns și că, în orice caz, era prevestirea neîndoielnica a unui lucru ce trebuia să mi se întâmple odată și odată"121. Autorul-personaj Sábato povestește cum, într-o zi, deschizând o carte de mitologie pe care o avea mama sa, da de următorul episod: "Și eu, Tiresias, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la acea vreme de un ansamblu de semne escatologice: morminte care se deschid, pete în soare și planete cu niște cozi de foc. Nu-i vine greu să realizeze că puternicul regat al Danemarcei va traversa momente de cumpănă: "Aceleași prevestiri îngrozitoare,/Ai soartei înainte-mergători/Și crainici ai restrișei care vine,/ Au fost trimise pe pământ și cer/ Pe-aceste plaiuri, oamenilor noștri."219 Prințul, chiar dacă cinstește așa cum se cuvine memoria tatălui, este înfiorat aflând de nefireasca bântuire, aceasta înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Mesaj", precum și ca inventator a două stiluri de avangardă, paulismul și intersecționismul. Dar cine e acest Ricardo Reis, medicul-poet ce se-ntoarce din Brazilia în Lisabona natală la sfârșitul anului 1935, pentru a muri nouă luni mai târziu, o dată cu funestele prevestiri ale războiului? De ce spectrul poetului Pessoa, prea puțin apreciat în timpul vieții, îl vizitează și i se adresează ca unui alter ego, atât de firesc, cutremurător de firesc? Pelerinajul lui Reis de-a lungul și de-a latul cartierelor Lisabonei, spațiu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fi obsesia subterană care alimentează poezia lui Lucian Vasiliu și nu ceea ce Marian Popa numea "refuzul urâtului simplist", care l-ar face pe autorul Monei-Monada să convertească "negativitatea și frica de viață în realități fatale bizantinizate, astfel că până și prevestirile și semnele morții sunt coordonate prin grație și estetism transcendentalizant". Versurile selectate de autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine Nu mai este mult/ până mă veți vedea plutind/ într-o pasăre de aur/ peste burgul de aur/ prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la modo, care înseamnă chiar acum, astăzi, consecința ar fi că postmodernismul este un fel de după astăzi, că un lucru care se întâmplă acum nu este de azi, ci de "după amurg" (este evidentă pentru toți cercetătorii fenomenului postmodern, în legătură cu prevestirea acestui amurg al valorilor tradiționale cunoscute, că Nietzsche este precursorul postmodernismului filosofic, care a descris modernitatea sub semnul decadenței). Iar dacă un înțeles de bază al termenului "modern" este acela de nou, cu atât mai mult intervine confuzia lingvistică în ceea ce privește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este alta decît conștiința neputinței noastre în fața amenințării, ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă, asemenea prevestirilor Cassandrei, în loc să zguduie, sfîrșesc prin a se toci, adormind încă puțin conștiințele, pînă cînd va fi prea tîrziu. Mai mult decît atît, în anii din urmă tot ceea ce ar trebuit să ne îndemne la a ne solidariza a contribuit la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Europe. 182 Behrendt continuă: " În aceste trei lucrări, Blake își pune în mișcare forțele verbale și vizuale pentru a prezenta [...] o istorie documentara care are ca scop să dezvăluie că evenimentele ultimilor ani ai secolului al XVIII-lea sunt prevestiri ale iminentului mileniu [...]" (1992, p. 105), fiind vorba, prin urmare, despre un scenariu chiliast tipic. 183 Cu toate că ar putea să pară ca Blake devalorizează ideea de "revoluție" în sine, lucrurile nu stau așa. Artistul crede cu tărie că revoluția este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ostilitatea mediului în care trăiește acum. Drumul ales nu poate duce decât într-o fundătură. 1.8. Gherondissa Prima ieșire la rampă a bătrânei e în defavoarea ei, ca în cazul Anei. Vorbele ei sună, în mintea cititorului de azi, a "prevestire"93, a "predestinare"94 sau a "formulă oraculară"95; în cel mai bun caz le atribuim "înțelepciunii ancestrale, conservatoare"96 care emite doar "un avertisment pe care îl va repeta chiar în preziua catastrofei finale"97. Lucrurile nu stau deloc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în Moara cu noroc un loc important, poate tocmai din această cauză ea a născut atât de multe variante de interpretări în critica literară. Unii îi acordă un statut de personaj (viu sau doar simbolic), alții transferă "mesajului" său rolul: "prevestirea gnomică este cel dintâi, cel mai complex și cel mai prezent personaj în nuvelistica lui Slavici". Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei. nota, în 1958, Ion
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
făcută post eventum): Ovidiu era informat că în anul următor Sextus Pompeius urma să devină consul, de unde aveau să rezulte bune auspicii pentru toată lumea, inclusiv pentru propria-i situație de exilat. Nu știm pe ce anume se fonda această ultimă prevestire, dar dată fiind atmosfera contrară regimului lui Augustus, până la un anumit punct suntem justificați să presupunem că sănătatea tot mai zdruncinată a împăratului, stătea la baza multor speranțe optimiste ale celor care își doreau o reîntoarcere la republică (după paranteza
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pune încălțările „pe dos”, ca și cum ar încerca să provoace dereglări în cursul vremii, schimbînd vara cu iarna, ploaia cu seceta și, în prelungire, viața cu moartea. Și Iason a fost văzut trecînd rîul cu o singură încălțare, semn de rele prevestiri și eșecuri. La rîndul său, țăranul român din satul „clasic” are grijă să-și înceapă ziua dăruită de Dumnezeu pășind „cu dreptul”, nu „cu stîngul”. Telepinus este un zeu minor și totuși nici o altă divinitate nu are putere asupra sa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întîmpla adesea la Delfi. În asemenea treburi domestice și de interes personal, îi stătea la îndemînă baba Ioana din capul satului, cu „măestriile” pregătite în fapt de seară. În schimb, Mioara (și nu o oaie oarecare) era investită cu harul prevestirii momentelor critice, care afectau grav întregul organism socio-cosmic. Nu era vorba de oracol-ghicire, ci de veste, fiind interesată s-o afle cu cutremurare colectivitatea întreagă: și brazii, și păltinașii, și păsărelele „mii”, și stelele „făclii”; nu în înțeles de decor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni (prevestiri, visuri, jocuri), dar ocupă loc secundar, am putea spune, complementar. În cel de al doilea registru al riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de experiență
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ei ajungeau, prin banii câștigați, la un anume echilibru al influenței care îi răzbuna pentru disprețul osmanlâilor... Aveam să vedem patiseri și vânzători de limonadă deveniți hospodari... La nașterea unui copil grec, mamoșii din Constantinopol îi urau, sub formă de prevestire, să devină într-o zi patiser, vânzător de limonadă și domn al Valahiei 112. Paginile istoriei nu vor fi umplute decât de actele arbitrare ale acestor noi despoți... Dintre toate mișcările politice suferite de Valahia, cel care i-a corupt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dar nici nu m-au lăsat să deschid gura. Ce mi-a intrat mie în cap? m-au luat ei în primire, cred că dacă am publicat o carte... Și o ploaie de injurii la adresa cărții, cuvinte urâte la adresa mea, prevestiri că o să mor într-un șanț... Ce eram eu? Ei, ce credeam că sunt? Era singura întrebare care m-a împiedicat să ies imediat afară. De unde să știm noi ce suntem?! Marile întrebări le pun și ticăloșii, cu un aer
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
deseneze, să picteze în celulă. Și-a regăsit rudele bine aranjate în toate taberele. Totdeauna într-un raport de ostilitate. Parcă și organică, biologică... Insuportabilitate ! Cea mai neînsemnată știre despre vreo rudă, pronunțarea doar a numelui, aducea un fel de prevestire rea, care o înfricoșa. — Dacă ar fi avut un copil, poate... încerc, iarăși, să murmur. Dar nu mai aude nimeni, au început pregătirile orchestrei, tavanul se clatină sub tam- tamul tobei, două ghitare schelălăie, să acopere saxofonul. Poetul își aranjează
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
forme de aservire și tulburare a simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină oarecare. Fiul ipotetic ar căuta în desenele acelea pierdute prevestirea înghețului și însingurării, rigoarea și rătăcirea. Monstrul ?... Adică prezentul strâmb, avortat, coșmarul nostru cel de toate zilele. Monstrul adevărat, noi, aici, în fundătura fără ieșire, copiii amputați și complici ai prezentului. N-a avut timp, e drept, după eliberarea ei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de încet, parcă odaia ar fi fost plină de vrăjmași la pândă. ― Ei, cine știe ce fleacuri, mormăi Apostol cu glas indiferent, gătindu-se de drum. Apoi, după ce își puse casca, merse lângă ea, tulburat și el acuma, simțind în suflet o prevestire grea. Vru să-și ascundă însă neliniștea și bolborosi: ― Ilona... la revedere!... N-ai nici o grijă... Spune-i și tatălui tău... Adică... da... el e chiar în Făget, da... Am să-i spun eu... Fii liniștită, micuțo... liniștită!... ― Ia seama
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
privi 51 fără oroare. "A" devenea cu o iuțeală de viperă "B", "B" devenea "C", "C" se schimba în "W"... Le-au trebuit zile ca să se stabilizeze. Am putut apoi citi titlurile ziarelor, ignorând tendința lor spre modificări perverse și prevestiri sinistre. La începutul școlii eram aparent vindecat, dar frica în fața paginilor scrise mi-a rămas aceeași încă multă vreme. Asta explică multe..." - parcă-i aud pe prietenii mei binevoitori de azi. Așa a fost cu bunul și bătrânul meu tahistoscop
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]