4,386 matches
-
accelerarea soluționării procesului penal, fiind un instrument, în acest sens, la dispoziția părților și a subiecților procesuali principali. Instituția contestației împotriva duratei procesului oferă părților posibilitatea de a acționa în cazul încălcării dreptului la soluționarea procesului într-un termen rezonabil, prezumându-se că organele de urmărire penală ar urma să respecte deciziile judecătorești, chiar și în lipsa unei sancțiuni exprese. Susține că remediul prevăzut de legiuitor este unul teoretic, formal, câtă vreme normele procesual penale criticate nu prevăd nicio sancțiune în
DECIZIA nr. 493 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295313]
-
și declarate prin ordin“, condiție prevăzută de articolul unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. ... (ii) Dacă prevederea pârâtei în anexele nr. 2 ale Ordinelor nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022 prezumă absolut îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase. ... (iii) Dacă lipsa acordului dintre unitatea sanitară și sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar prevăzut de teza finală a art. 7 alin.
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
și declarate prin ordin», condiție prevăzută de articolul unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018“ și „Dacă prevederea pârâtei în anexele nr. 2 ale ordinelor nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022 prezumă absolut îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase“, se află într-o relație de interdependență, invocându-se pretinsa incidență în cauza dedusă judecății instanței de trimitere a ordinelor nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022, reprezentând, astfel, o primă
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“, astfel că dificultatea chestiunii de drept nu este prezumată ope legis, ci se impune a fi analizată în contextul particularităților procedurii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care are un caracter special și parțial derogatoriu de la dispozițiile de drept comun. ... 81. De altfel, rațiunea instituirii
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
declarate prin ordin», condiție prevăzută de articolul unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. Dacă prevederea pârâtei în anexele nr. 2 din ordinele ministrului sănătății nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022 prezumă absolut îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase. Dacă lipsa acordului dintre unitatea sanitară și sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar, prevăzut de teza finală a art. 7 alin. (1
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
prejudicii poate fi: a) intenția - atunci când polițistul a urmărit ori a acceptat producerea faptei ilicite care a determinat paguba; sau ... b) culpa - atunci când fapta s-a săvârșit prin imprudență sau din neglijență. ... Articolul 12 (1) Paguba nu se prezumă, ci se dovedește. (2) Dovada pagubei se face cu probe și mijloace de probă, astfel cum acestea sunt definite de art. 250 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (3) Sarcina probei
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
precum Ministerul Public, nefiind menționată distinct în Legea fundamentală, iar, pe de altă parte, Inspecția Judiciară este acel „apendice“ administrativ și tehnic al CSM care are sarcina legală de a da consistență faptică și juridică atribuțiilor investigative pe care putem prezuma că le deține tot CSM în materie disciplinară, după cum rezultă dintr-o interpretare logică globală a art. 133 și 134 din Constituție. ... 17. Legiuitorul a sesizat necesitatea delimitării între cele două categorii de atribuții - investigativă și de judecată disciplinară
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că ar fi vorba despre personal plătit din fonduri publice. ... 68. Or, judecătorii-raportori arată că îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării fundamentate pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi prezumată, ci trebuie să rezulte din cuprinsul încheierii de sesizare și să fie confirmată de actele de procedură din dosar. ... 69. Întrucât litigiile deduse spre judecată instanței de trimitere nu se circumscriu domeniului specific de reglementare al actului normativ menționat, instanța
DECIZIA nr. 151 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299039]
-
din Brașov într-un litigiu privind achizițiile publice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate impun excluderea unui operator economic din procedura de atribuire în temeiul unor simple indicii calificate de legiuitor ca prezumând o faptă anticoncurențială, chiar dacă nu există o hotărâre judecătorească definitivă de constatare a faptei anticoncurențiale sau un act administrativ emis de Consiliul Concurenței, ca autoritate publică administrativă în domeniu, care să fie confirmat în urma controlului judecătoresc, și cu
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
de constatare a faptei anticoncurențiale sau un act administrativ emis de Consiliul Concurenței, ca autoritate publică administrativă în domeniu, care să fie confirmat în urma controlului judecătoresc, și cu toate că, potrivit art. 23 alin. (11) din Constituție, persoana este prezumată nevinovată până la intervenirea unei hotărâri judecătorești de dovedire a vinovăției sale. ... 6. Cu privire la sfera de aplicare a principiului constituțional al prezumției de nevinovăție, menționează că aceasta include și cazul răspunderii delictuale pentru fapte anticoncurențiale, după cum a
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
ale statelor membre. ... 7. Se susține, în consecință, că dispozițiile legale criticate încalcă prezumția de nevinovăție întrucât obligă entitatea contractantă să dispună excluderea unui operator economic din procedura de atribuire doar în urma unor simple indicii calificate de legiuitor ca prezumând o faptă anticoncurențială, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de constatare a faptei anticoncurențiale, ceea ce reprezintă o veritabilă sancționare juridică, prin decăderea operatorului economic din dreptul de a depune oferta în cadrul procedurii de atribuire. ... 8. Încălcarea principiului prezumției
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
cazul încălcării oricăror alte dispoziții legale decât cele prevăzute în art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, citată anterior, paragrafele 30 și 31). ... 17. În cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, pe când în cazul nulităților relative - potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în cauză - vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
interesul cunoașterii publice a unor informații care să confere încredere în condiția etică a persoanei publice/ funcționarului public și respectarea vieții private a acestuia. ... 51. Curtea reține că datele cu caracter personal cuprinse în declarația de avere nu pot fi prezumate de plano și ab initio ca afectând capacitatea de exercitare a unei funcții publice (a se vedea în acest sens art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
contrar neputând lua naștere în patrimoniul funcționarului public dreptul la acordarea concediului de odihnă suplimentar. ... 110. Or, chiar dacă, potrivit art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, funcționarul public polițist este repus în situația anterioară ca urmare a încetării procesului penal, prezumându-se menținerea pe toată durata punerii la dispoziție sau a suspendării a condițiilor de încadrare în muncă și a tuturor atribuțiilor din fișa postului, necesare pentru acordarea concediului de odihnă suplimentar (dar nu și suficiente), un astfel de efect nu
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
vigoare a prezentei legi, sunt aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, dar care nu au depus jurământul de credință, cunoașterea de către aceștia a limbii române în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială este prezumată, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2009, până la proba contrară. Articolul XVI Actele și faptele juridice încheiate ori săvârșite înainte
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
în interesul bunei justiții, a încrederii în justiție, și a prestigiului acesteia, prevede recuzabilitatea judecătorului suspect. (...), judex suspectus trebuie să fie dispensat de a judeca procesul, în care, ținându-se cont de forța medie de rezistență individuală, s-ar putea prezuma că este imparțial (... ) “. ... 17. Cu privire la imparțialitate, Curtea a observat că, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituție, „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“, ceea ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței aceleiași instanțe, imparțialitatea, conform demersului subiectiv, se prezumă până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând să fie dovedită, însă Curtea europeană poate aplica, de asemenea, testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă în
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 3 iunie 2014, trebuie să existe fapta ilicită și vinovăția debitorului pentru neplata la timp a drepturilor restante, iar intimații-pârâți nu puteau refuza aplicarea unei legi, prezumând-o ca neconstituțională, de vreme ce Curtea Constituțională este singura autoritate care se poate pronunța asupra constituționalității unui act normativ în vigoare. ... 34. În Dosarul conexat nr. 2.378/1/2024, în opinia completului de judecată care a formulat sesizarea, în cazul neplății
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de instanța supremă în recurs în interesul legii, potrivit căreia trebuie să existe o faptă ilicită și o vinovăție a debitorului pentru neplata la timp a drepturilor restante; or, nu se putea prezuma că o lege ar fi neconstituțională, pentru a se refuza executarea ei. ... 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
măsura în care apărările expuse în dosarele ce le sunt deduse judecății pot fi apreciate ca atare, pornind de la premisa că sistarea plății indemnizației pentru limită de vârstă, ca măsură prin care a fost pusă în aplicare legea, desigur prezumată a fi constituțională anterior statuării contrare, provine de la debitor, cel care a adoptat legile ale căror vicii de constituționalitate au fost validate prin decizii repetate ale Curții Constituționale. ... 64. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
2) din Constituție. ... 7. În acest sens, se susține, invocând jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la executarea hotărârilor judecătorești, că hotărârea judecătorească reprezintă actul prin care se aplică legea și se înfăptuiește justiția, fiind prezumată legal că reprezintă adevărul în cauza în care a fost dată, conform principiului res judicata pro veritate habetur. Or, se susține că domnul Dan Nicușor-Daniel, în calitatea sa de primar al municipiului București, a refuzat în mod constant punerea în
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
8 și 13 din lege și a art. 101 și 102 din TFUE doar persoanele fizice sau juridice care demonstrează un interes legitim. (2) Autorul plângerii trebuie să demonstreze interesul său legitim direct sau indirect. Existența interesului nu poate fi prezumată. Consiliul Concurenței este îndreptățit, fără a aduce atingere dreptului său de a declanșa o investigație din oficiu, să nu dea curs plângerii unei persoane fizice sau juridice care nu poate demonstra un interes legitim. (3) Consiliul Concurenței poate verifica, în
REGULAMENT din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296838]
-
orice persoană: (a) asupra căreia se poate exercita un control în mod direct sau indirect sau: (b) care poate exercita un control sau: (c) care, în urma asocierii cu o persoană, se află sub controlul unei alte persoane. Controlul este prezumat atunci când o persoană deține, fie direct, fie indirect, majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor/părților sociale emise sau poate desemna mai mult de jumătate din membrii organului de conducere, executiv sau de supraveghere. „Agent” [„Agent”] înseamnă
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294935]
-
o faptă oricum nesemnificativă, nu se mai consideră demn de a îndeplini funcțiile în guvern. Cinste lui! Orășenii get beget, de exemplu Șova, nu o fac, ci asmut întreaga șleahtă pe acuzatorii pe drept sau nedrept în loc să-și dovedească nevinovăția prezumată de colegi. Deoarece am amintit de „domnișoara Cucu” într-una din lucrările postate anterior, motivat și de surprinzătoarea decizie de ieri a domnului Dragnea, am re-ascultat pe IuTub piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. O minunată caracterizare a diferenței
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]