584 matches
-
avusese patru, dar unul murise) jupâneasa Mușa, proprietara unei moșii în Ungurel. L-a preferat, în diata datată 3 mai 1645, pe Hamza, „căci o au căutat fiiu-său, Hamza, la vréme de boală și la nevoia ei, până la moarte”527. Pribegi în Ardeal, dezmoșteniții Persul și Oancea „au făcut multe răutăți”528. Antim îi informa pe cei dispuși să dea frâu liber supărării și să proiecteze o ultimă sancțiune asupra unor rude (pedeapsă a „pizmei”), dezmoștenindu-le, că alcătuiesc astfel niște dispoziții
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost o vreme stăpânitor al Olteniei ocupate de austrieci și căruia întoarecerea la Mănăstirea Cotroceni i-a fost de asemenea interzisă: „[...] și a fiiului Mării Sale Gheorghie Cantacuzino Băsarab, care, după răposarea mai sus pomenitului părintelui Mării Sale, au [fost] pribeag în Ardeal, și au șăzut la cetatea Brașovului, supt protecția chesaricească, ani 32 și, de acolo, viind aicea, întru această țara Rumânească, dincoace de Olt, au fost ban Administraționului împărătesc, și după aceia au fost gheniral până la răposarea Mării Sale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
titlu prescurtat trimit la Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, treizeci și unu de volume [unele având două părți], tipărite la București, în Editura Ministerului de Instrucție, Stabilimentul grafic I.V. Socec, între 1901 și 1916); N. Drăganu, „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voievodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, III, Cluj, 1924-1925, p. 190, nota 2. 74. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol III, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 100. 75. Voievodul dincolo de sala tronului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
judecată în termeni frecvent inadecvați, nedrepți. Următoarea carte, tipărită după un lung răstimp sub titlul Între rețele (1919), adună în paginile ei impresii din război. Vor urma culegerea de portrete Contimporanii (I, 1920) și alta de note și articole, intitulată Pribeag (1920). Nuvelele, multe publicate anterior în gazete, sunt reunite în volumele Într-un sat de contrabandiști (1920), Oameni care nu vorbesc (1923), Seara a 13 (1927) și Lucrătorul viei (1929). Un roman bazat pe elemente autobiografice, cu evidente influențe sămănătoriste
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
pagini, în postura unui comentator matur, bine orientat în meandrele vieții literare din primele decenii de după 1900. SCRIERI: Opera d-lui Ilarie Chendi, București, 1906; Între rețele, București, 1919; Contimporanii, I, Arad, 1920; Într-un sat de contrabandiști, Arad, [1920]; Pribeag, București, [1920]; Miron Grindea, București, 1921; Oameni care nu vorbesc, București, [1923]; Doine din război, Arad, 1925; Vadul hoților, București, [1926]; Seara a 13, București, [1927]; Cuza Vodă, [București], 1928; Lucrătorul viei, București, [1929]; Pelerina verde, București, 1929. Traduceri: Guy
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Palma de Mallorca (până în 1953) și la Madrid (până în 1974). Scoate revistele „Analele politice”(1952) și „Liberty and Justice” (1953), scrie la „Chemarea”. Colaborează și la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații”, „Curierul românesc”, „Buletin de informații al românilor din exil”, „Almanahul pribegilor români”, este prezent cu numeroase articole de politică internațională în ziarul „El Alcázar”. Scrie lucrări de istorie, precum Istoria partidelor politice în România (1958), Unirea națională, ideea forță a României moderne, în perspectiva istorică și în complexul politic european (1959
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Mihnea Gheorghiu], Portretul unui intelectual, „Moldova liberă”, 1945, 206; I. G. Dimitriu, Cronica literară, „Înșir’ te mărgărite”, 1953, 10-11; Martor [Horia Stamatu], Bălăriile d-lui P. Șeicaru, „Libertatea românească”, 1955, 8-10; Constantin Xeni, Pamfil de ieri și de azi, „Almanahul pribegilor români”, 1959, 183-185; Nicolae Novac, „Nicolae Iorga”, „America”, 1962, 32; Romulus Dianu, Un simbol al moralei exilarharului. Șeicaru în hidoșenia faptelor sale, „Glasul patriei”, 1963, 7-9; I. G. Dimitriu, „Istoria partidelor Național, Țărănist și Național Țărănist”, „Stindardul”, 1963, 74-75; Mircea
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
în căutarea autorului oniric, L, 1996, 31; Octavian Soviany, Europa ca text, CNT, 1996, 36; Bertrand Leclair, La Ruée vers l’Ouest, „Les Inrockuptibles”, 1996, 2 octombrie; Edgar Reichmann, Un Hôtel sans étoiles, „Le Monde”, 1996, 4 octombrie; Claudiu Groza, Pribeag prin Europa, APF, 1996, 10; Ion Vartic, „L’Extrême-contemporain” și romanul său, APF, 1996, 10; Antoine de Gaudemar, La Chute de l’empire roumain, „Libération”, 1996, 7 noiembrie; Daniel Oster, Inquiétante étrangeté („Hôtel Europa”), „La Quinzaine littéraire”, 1996, 705; Iulian
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
și din țară. Revista conține o pagină economică și una culturală. N.I. Herescu, editorialistul U.r., militează permanent pentru rezistența prin cultură. Sub aceeași semnătură stau și câteva articole de analiză socială sau inspirate de subiecte istorice: Sufletul țării, Menirea pribegilor, Sub semnul lui Bălcescu, Cea mai bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui Mircea Eliade, cu unele din cele mai importante articole de atitudine ale sale tipărite în publicațiile exilului, printre care Destinul culturii românești - analiză profundă
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
explorator și misionar - și H.M. Stanley - ziarist - pe urmele acestuia. Foarte numeroase sunt însemnările de voiaj în țară - unele retipărite după alte reviste sau fragmente din cărți apărute, la mănăstiri ori cu destinații culturale: D. Iov, Mănăstirea Măgura („însemnările unui pribeag” dintr-o călătorie lângă Vâlcea), I.L. Caragiale, O vizită la Castelul Iulia Hasdeu, drumeții: Silvestru Moldovan, De prin Ardeal, George Vâlsan, Din Valea Prahovei - sau în străinătate: V.A. Urechia, Românii la Roma, N. Iorga, Veneția, Padova, Verona, Geneva, E.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de scriitor a lui P.-F. cunoaște două perioade: cea din timpul Junimii și cea ulterioară. Prima este și cea mai interesantă și originală, asigurându-i un loc distinct în istoria literaturii române. Nuvelele scrise între 1869 și 1871 (Decebal, Pribeagul, O floare albă, Juanita, O casă neagră, Tuhutum și Zoa-Zuirvan), caracterizate printr-o atmosferă stranie, amintesc, în ansamblu, de povestirile romanticilor germani și anticipează nuvela Sărmanul Dionis a lui Mihai Eminescu. Imaginația prozatorului se dovedește nu numai aprinsă și bogată
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
București, 2001. Traduceri: Antologia della letteretura romena, Milano, 1969. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Roma nu va mai fi aceeași, „Limite” (Paris), 1975, 20; Monica Lovinescu, La început a fost ... exilul, „Limite” (Paris), 1975, 20; Ierunca, Subiect, 57-61; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 152-164; Manolescu, Enciclopedia, 572-574. N.Fl.
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
, revistă apărută la New York la 1 februarie 1911 (număr unic). Proprietari sunt George Zamfir și Ioan Stanciu. Idealul formulat în articolul Programul de muncă este îndeplinirea „datorinței de român”. Poezie semnează George Zamfir (Pribeagul, Visuri), Ecaterina Pitiș (La coliba din pădure), A. Seca (Scrisoare din America), iar lui Octavian Goga i se reproduce poezia De demult... Proza este reprezentată de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări), C. Cerna (Plin de carte până-n gât) și Const. Nutzescu
PRIBEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
Hristos...”. În viziunea lui P., prezentă și în poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Eliade, Împotriva, 202-205, 245-250; Vasile Posteuca, Din însemnările de la Buchenwald, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Octavian Bârlea, Întristată adunare, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Ierunca, Subiect, 252-254; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 138-146. N.Fl.
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
război, se înrolează ca voluntar și ia parte la bătălia de la Mărășești. După demobilizare va fi redactor la „România nouă”. Editează la București gazeta „Banatul” (mutată ulterior la Lugoj). De-a lungul carierei a mai iscălit Roman, C.R.M., Cassian, Bănățeanu, Pribeag. Bolnav de tuberculoză, moare la numai douăzeci și nouă de ani. În volumul Atacul. Însemnările de război ale unui soldat român din armata austro-ungară (1915) sunt schițate întâmplări ale militarilor români pe frontul din Galiția. Spiritul juvenil dă scrierii, cu
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
unui soldat român din armata austro-ungară, București, 1915; ed. (Martiriul cătanelor. Însemnări de război ale unui soldat român din armata austro-ungară), Lugoj, 1919; Prin Basarabia românească, Lugoj, 1919; Bătălia de la Mărășești. Zilele de glorie ale Armatei I Română, București, 1919; Pribeag, Lugoj, 1919; Bătălia de la Mărășești, îngr. și pref. Nicolae A. Roșu și Nicolae Țirioi, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: P. Nemoianu, Cassian R. Munteanu. Viața și activitatea sa, Lugoj, 1927; Suciu, Lit. băn., 229-240; Virgil Birou, Cassian R. Munteanu sau Crezul
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
de capuchehaie la Înalta Poartă. În anul 1664 Nicolae Milescu părăsea în grabă Stambulul, un oraș ce devenise primejdios pentru el, căci voievodul său fusese scos din scaun pentru simpatiile față de austrieci. Se va alătura, la Stettin, micii suite a pribeagului Gheorghe Ștefan, care pierduse și el tronul Moldovei și peregrina prin Apus în căutare de sprijin politic. În slujba fostului domn, M. a lăsat „urme” cărturărești în codicele de care se îngrijea Antonie de Moldovița și a făcut câteva călătorii
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente politice ale epocii, ceea ce și explică succesul lor. Se disting prin stilul savuros, împânzit de expresii populare, dar păcătuiesc printr-o excesivă tendință moralizatoare. Alte trei piese, După război, Fanny, Primul bal, sunt comedii
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
dramatice semnează Lazăr Cosma (Scarlat Froda). Progresul este evident în 1911 la toate rubricile. Încep să colaboreze Virgil I. Bărbat, Orest Tafrali, Ion Petrovici, C. Antoniade, N.I. Apostolescu, Marin Simionescu-Râmniceanu, H. Sanielevici (și sub pseudonimele V. Podriga, H. Richard, Gh. Pribeag), Ramiro Ortiz și Mihail Dragomirescu (cu studii diverse), I. Netzler (care ulterior își va iscăli cronicile literare Ion Trivale), George Duma, A. Mândru, Cincinat Pavelescu, Leon Feraru, Emil Dorian (sub pseudonimul Castor și Pollux), Wilhelm Schwefelberg (iscălind Ieronim Laurian), Mihail
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
poet interbelic și un prozator postbelic, OC, 2000, 40; Laurențiu Hanganu, Prefață la Opere, I, București, 2000, 31-47; Ileana Corbea, Cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca despre „omul care nu s-a plâns niciodată”, JL, 2003, 17-20; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 293-295; Manolescu, Enciclopedia, 539-541. L.H.
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
înmărmuriți, când vedem jalea de pe fețele lor, când vedem că ochii le sunt în lacrimi, când vedem că viața le este pustiită și când auzim din gura lor chinurile ce le îndură în lumea nouă. Acum Nistrul se dezgheață și pribegii de dincolo vor căuta prin bărci și prin înot să treacă la noi, căci trec foarte mulți și nu numai români ci și: ruși, ucraineni și alte neamuri. Vor pieri mereu înghițiți de valuri, după ce cu sângele lor vor înroși
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]