402 matches
-
că urmară pe tron" pentru prea puțin timp, dar plătiră cu capetele ambiția lor. De origine din Franța, rămași în urma Cruciatelor în Constantinopol, unde-au ajuns la cele mai înalte demnități, reduși sub turci la treapta de negustori, Cantacuzineștii au pribegit de timpuriu în România. Încuscrindu-se cu familia străveche a Basarabilor, au adus pieirea acesteia și pieirea țării. Mâna lui Dumnezeu e grea. Basarabii - și Dănuleștii și Drăculeștii - au avut parte de binefacerea comună tuturor neamurilor ostenite de bântuirile neîndurate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
munților, un Câmpulung tot ca ținut și descălecătoare. Înainte sau abia după formarea statelor române vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegise în Polonia, să se judece după dreptul românesc. Și aceasta cînd? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la carele ei țineau cu sfințenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor fi descălecat În Transilvania venind din Muntenia, odată cu primii voievozi? Până la urmă, dacă ar fi să-l credem pe autorul Letopisețului Cantacuzinesc, toți Înaintașii românilor au sosit În Ardeal venind de la miazăzi, ba chiar de la sudul Dunării, de unde „au pribegit spre miiazănoapte” și „trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului, alții În Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei, ajungând și până la Maramurăș”. Dacă acest episod nu s-a petrecut chiar În secolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Csoma Sándor În India și Tibet, pe care Ürmösy le cunoaște și la care se și raportează. Dar motivul principal și concret al voiajului său, mărturisit explicit ca atare, Îl constituie dorința arzătoare de a-i cunoaște pe conaționalii săi „pribegiți” În Țara Românească și de a se informa asupra situației lor. Faptul se explică limpede În lumina interesului pentru aspectele naționale care animă generația epocii sale, de data aceasta În spirit romantic. Nevoia de explorare a propriei identități naționale, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1850, cap. XXIV: „Les Sicules”, pp. 182-187. Afirmă În jurnalul său de călătorie că este diák, ceea ce În limbajul epocii nu Înseamnă neapărat „student”, ci poate fi și „cleric”, „intelectual”. Vezi Ürmösy Sándor XE "Sándor" , Az elbujdosott magyarok Oláhországban [Maghiarii pribegiți din Țara Românească], Kolozsvár, 1844, p. 22. Idem, Egy szomorú éjszaka 1855. jún. 20 [O noapte tristă. 20 iunie 1855], Maros-Vásárhely, 1855. Pentru Ürmösy vezi: Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viețile și operele scriitorilor maghiari], vol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vorba despre o națiune cu un rol nu secundar În spectacolul lumii; 2) apartenența la o minoritate etnică să fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi pacea lumii. O mărturisea o vreme În urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise În căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: . Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub presiunea limbilor oficiale din țările cu componență
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Belzebut, este singurul zeu păgân de care pomenește Biblia; atât de mare îi era prestigiul și răspândirea în Asia mică. El este Zeus al grecilor, Jupiter al romanilor, Ra al egiptenilor, Soarele păgânilor; el este pretutindeni, căci peste tot a pribegit și și-a făcut culcuș astrologia. Fluviile și mările legau țările de împărății; pe ele alunecau corăbii cu mărfuri prețioase, arme alese, mirodenii îmbălsămate. Printre baloturile grele și funiile ancorelor, se strecurau în tăcere pelerini înfășurați în pânze întunecate care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
negru, o tristețe apăsătoare îl făcea să se împleticească, aidoma unui om băut. Nu mai avea pământ, și în curând nu va mai avea nici casă. De acum încolo nu mai avea nici măcar o piatră pe care să pună capul, pribegea pe câmpuri ca un sărman, noaptea și ziua, fără încetare: și când va ploua, ploaia rece, ploaia fără de sfârșit va cădea peste el”. Spre deosebire de bătrânul Fouan, care este uman în relațiile cu fiii săi, cu soția sa, cu sora lui
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
istrieni nu s-au bucurat de binefacerile progresului căci autoritățile fie turcești, slave sau germane nu le-au permis școli și biserici în limba română și nici o formă de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și silnicie, oamenii au pribegit în locuri mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu-se treptat în mediul în care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici acolo nu se va putea amistui, au gândit să treacă spre Țara Ungurească’’, aduce în prim plan
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vorba despre o națiune cu un rol nu secundar în spectacolul lumii; 2) apartenența la o minoritate etnică să fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi „pacea lumii“. O mărturisea o vreme în urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară). Anul 2001
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dură la adresa miturilor politice și religioase ce perpetuau o tradiție depășită de timpul istoric. Inovația poetică dobândește în acest volum contururi precise și tonalități dramatice, focalizarea fiind din nou asupra unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc, încă, zvelt, cu arcul de-argint,/ florile de cireș, din pândă, le seduc,/ dar deja, peste munți, baștina o presimt,/ unde râsul, sub plopi solitari, mă duc/ să-l astruc". În ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
din ordinul împăratului Carol al VI-lea în 33 de sate din Țara Făgărașului. Cu acea ocazie un grup de iobagi ai comitelui Iosif Teleky de Szek, după depunerea jurământului legal mărturisesc că: «Știm sigur că de 4 ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova... Oprea Budac, Stan Budac...» Vasă zică printre fugarii care n-au mai suportat obida se aflau și două familii de Budaci. Legenda însă, ne duce cu vreo
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fără multe căutări și lipsuri îl învăluie condițiile cele mai firești; el le întâmpină cu o mulțumire anticipată 195. Deși n-a avut privilegiul să rămână în spațiul natal, Mihai Eminescu l-a cufundat definitiv în sine și, astfel, au pribegit împreună, l-a invocat adesea și pretutindeni, în operă ca și în viață, fiindcă Ipoteștii au fost începutul care i-a modelat destinul. Ipoteștii lăuntrici l-au ajutat pe Eminescu să știe de ce nu sunt toți oamenii înțelepți și mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îmi reactualizează destinul propriu și mă face să plâng în hohote: - Bradule, bradule, Cin’ ți-a poruncit De mi-ai coborât De la loc pietros La loc mlăștinos, De la loc cu piatră, Aicea la apă? - Mi’ mi-a poruncit Cine-a pribegit, Că i-am trebuit Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a mânat, Doi voinici din sat, Cu părul lăsat, Cu capul legat, Cu roua pe față, Cu ceața pe brață, Cu berde la brâu, Cu colaci de grâu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cel Mare, În 1707, au luptat mai multe formațiuni românești, În 1737, prin generalul Munnich, În armata rusească sunt primite unități militare românești, iar la retragerea lui Petru cel Mare și a lui Dimitrie Cantemir după Înfrângerea de la Stănilești au pribegit peste 1.000 de moldoveni, boieri, slujbași și oameni de rând care au fost Împroprietăriți În zona Harkovului. Un episod dramatic l-a constituit ocuparea Moldovei de către generalul rus Munnich În războiul cu turcii 1737. La plecarea sa din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cu turcii 1737. La plecarea sa din Moldova după consemnările cronicarilor vremii, ...”toți soldații primiră ordin de a prăda țara și a lua cu sine oameni și vite”... O altă relatare de cronici menționează cum din pricina asupritorilor turci populația românească pribegea În alte țări. „Pribegii aceștia sporeau numărul românilor transburgeni”. Se precizează că În anii 1753- 1765, 1880 coloniștii au trecut Bugul și au creat o zonă transbugeană. În anul 1783 numărul familiilor românești „spori cu 10.000 de suflete cu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
când pe niște stânci care păreau de neatins. Mai mulți Învățați și Malte-Brun mai cu seamă, au disertat pe larg despre originele acestui neam, care se pierde În negura vremei. Unii pretind că se coboară din Ciganezi, popor persian, care pribegi de frica oștilor lui Tamerlan și ale lui Gengis Khan. Alții zic că au venit din Egipet și s-au răspândit În Europa, urmând tot vieața lor nomadă. Alții În fine, că sunt Scutizii, de neam indian, cari după o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aveau, față de alții care trăiesc în iminența și angoasa Apocalipsei (în sens larg, indiferent de numele și teologia ei), o problemă suplimentară : ca toți ceilalți, nu știau când va veni Sfârșitul ; în plus, nu știau nici unde, așa că trebuiau să pribegească perpetuu pentru a fi prezenți la ultima lor întâlnire de pe această lume. Toți pelerinii, s-ar putea spune, au câte ceva din acei vagabonzi ai absolutului. Chiar dacă nu se duc într-un anume loc neapărat pentru a trece în altă dimensiune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grele neplăceri în ceea ce privește sănătatea. M-am bucurat văzând grija și interesul ce-l aveți ca orașul cu veche tradiție istorică și culturală să fie cât mai evidențiat și păstrat cu așezămintele memoriale. Mă doare mult că nu sunt acolo și pribegesc ca pasărea fără cuib într-o lume străină, departe de locul unde am început viața cu primii pași de intrare în Gimnaziu, apoi acolo mi-am înjghebat familia și mi-am desfășurat munca, încât mă leagă cele mai scumpe amintiri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de 80 de ani dar a rămas la fe l de tân ăr și viguros în literatură așa cum se poate vedea din poezia de mai jos publicată în revista POEZIA, din 2006. Ditirambe către Dyonisos Odă la Cotnari Când Domnul pribegea prin lume și-a poposit și la Cotnar, vrăjit de mult frumos, anume l-a binecuvântat c-un har: „Pământu-acesta să rodească după în veci păzit mister, ambrozie dumnezeiască și pentru om și pentru cerʺ. Născută din sfințită tină printr-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Maria, Ave Maria, cu trupul tău m-ai încălzit, cu trupul tău tu m-ai hrănit, Ave Maria! ! în trupul tău m-am primenit și ți-am rupt trupul și-am ieșit, Ave Maria, Ave Maria, de dragul meu te-ai pribegit, la toată lumea te-ai robit, Ave Maria! ! cine-i Acel așa sfințit, să-ți măsure cît ai iubit? Ave Maria, Ave Maria, îndurătoareo, mi-ai privit pe cruce trupul meu sfîrșit, Ave Maria! ! lințoliu moale-ai pregătit și-n trupul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vedea: “E atâta jaf în averea publică și atâta destrăbălare, că parcă ar fi sfârșitul lumii. Și de fapt e un sfârșit. Sfârșitul lumii lor”. După care mai optimist dar și răvășit se explica: „În toată vremea asta amară, de când pribegesc, am văzut și am notat o mulțime de lucruri urâte și nespus de urâte pe care, la vremea lor, am să le strig în gura mare, să le audă și morții din morminte. Uneori parcă mi-e frică să nu-nebunesc
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și în lat, fără niciun căpătâi. Nu, sunt erori mari, nepermise, care nu pot avea decât consecințe grave, foarte grave. Pentru moment, acești oameni (care constituiau o părticică din toți cei plecați cu ani în urmă și care încă mai pribegeau prin Germania și Austria) căpătaseră iluzia că în sfârșit răul s-a terminat și că în curând vor ajunge în România unde aveau convingerea că vor reîncepe o viață normală. Timpul trecea și ne apropiam de sfârșitul lunii noiembrie. Frigul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a trece de la o geografie la alta, de la o vârstă la alta, de la un mediu la altul, în general. Trecerea, călătoria, părăsirea și naufragiul, descoperirea insulei, sunt inevitabile pentru acești scriitori neliniștiți și însetați de inedit. Consecința faptului că mereu pribegesc, operele Desperado sunt inundate de o nevoie acută de acasă, de un sentiment de dezrădăcinare. Unii autori vin în literatura britanică din alte spații (India, Japonia, Africa, SUA). Faptul că s-au născut în alt loc îi îndreptățește să se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]