10,795 matches
-
cunoșteau trucul și i-au acoperit pe toți cu o folie protectoare de staniol care absoarbe undele acestea prea curiose, astfel că aparatul tot gol a raportat pe monitor, în timp ce ei au stat câtva timp cam înghesuiți în portbagajul cu pricina, fără să fie însă descoperiți. Un caz fericit, cum nu se înregistrează prea multe în această lume ciudată a culegătorilor de informații, din sferele politico-militare cele mai înalte, ale marilor puteri. Arme camufalte în cele mai banale și obișnuite obiecte
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Arme_noi_ion_untaru_1333684627.html [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
elogios Cà Domnul Ștefan al Moldovei, a fost : "Atlet al lui CHRISTOS !" "-Erou, Ștefan cel Mare este !" a zis Curtea Ungariei ; "-Drept, gospodar și Diplomat !" a spus Curtea Poloniei. La Războieni, cu umilință (de turci învins, spre Cer smerit) : "-Din pricină că-s păcătos, DOMNUL A îngăduit..." În a doua parte-a vieții, smerit și evlavios Spre Sfinții Militari și Maica, în profunzime s-a întors ! Memoria poporului, în chip smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS ! Dar și
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
câțiva oșteni și alergă în grabă pe calea cea mai scurtă la grota vrăjitoarei. Mai spera, ca în nebunia sa, Radu Valdescu să nu fi încălcat teritoriul zgripțuroaicei și acum să rătăcească prin munți. Când se apropie de locul cu pricina văzu de la distanță cum din peșteră încă mai ieșea fum, iar împrejur totul era pârjolit. Aici avusese loc dezmățul diavolilor cu hidoasa babă. Cu fiorii fricii în inimă făcu cale întoarsă, fără să arunce măcar o privire înapoi. Ajunși la
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de găuri!? Am bănuit imediat cauza! Acidului stropit din acumulator în multiplele hopuri din drumul Vașcăului. A doua zi sunt luat la întrebări de șeful meu și de un flăcău de la partid care mă interoga unde este tovul activist cu pricina. Am povestit sincer, cu mâna pe inimă, tot ceea ce s-a întâmplat și cum a luat sfârșit călătoria cu motocicleta BMW. Ba am dat informații și cu ce mijloace de transport și-a urmat în continuare drumul, spre țel și
SARCINA DE PARTID de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1420526636.html [Corola-blog/BlogPost/352215_a_353544]
-
copiii, pentru a se asigura că dacă intervine are cine-l sprijini. La semnele lui discrete, doar doi tineri au înclinat capul aprobator. Ceilalți au fixat geamul metroului ori podeaua vagonului. Fănel a numărat 10 -12 derbedei în grupul cu pricina. Erau prea mulți și el era pățit. Mai intervenise cândva într-o situație asemănătoare. Doar o femeie matură a sărit să-l scoată din mâinile bătăușilor care au coborât la prima stație cu telefonul mobil și ceasul de mână al
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_9_.html [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
drum spre Rucăr și, cum spuneam mai sus, înțelegerea, bunătatea șefului de post, plutonier-major Vasile Codreanu, de loc din Puchenii Dâmboviței și care se împământenise la Rucăr și devenise om al satului (până când, ceva mai târziu, va fi ostracizat din pricini oarecum asemănătoare). Săracul și-a dat seama de „pritoceala aghesmuită”cu lichior și bere a aparatcik-ului care ancheta cu spirit de gauleiteri gestapoviști cazul (probabil prilejul nimerit și așteptat cu înfrigurare pentru promovarea în ierarhie) și de complecta noastră nevinovăție
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
noi, la 4 metri în fața mea într-un lăstăriș aud câinii lătrând...”. Intuiția, făcând legătura și cu cele aflate la stână, îi spune ce se întâmplă în lăstăriș și de ce latră câinii. Încărcând pușca se apropie încet de locul cu pricina. Prin minte îi trec toate amintirile legate de vechile lui întâlniri cu acest animal, ce nu au fost puține, însă săvârșite cu bine, dându-i curaj și încredere. Mânat, pe lângă toate, și de o puternică dorință de răzbunare pentru răul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest renume, Chit că pleacă de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1421350600.html [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se pregătește, fetei să îi ceară mâna. Cu usturoi se pot unge grajduri, praguri și ferestre. Spirite rele s-alunge, când vraja le urmărește. Bântuită este noaptea de iele plângându-și soarta și strigându-și jumătatea. Când în
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
să punctez funcția poetului încă din evul mediu. M-am răzgândit, conștient că atâția alți poeți au citit acele lucruri, iar unui cititor performant i se par cu siguranță teribil de plictisitoare. Mi-am mai dat seama că interogația cu pricina are cu vârsta un cu totul alt răspuns, iar când se trage linia se constată uneori că omul nu se regăsește cu totul în scrierile lui. Lucrez cu sensuri și analogii, cu imaginația dar și cu un dor nelămurit de
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorim_21_martie_ziua_mond_mihai_marin_1363865323.html [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455610211.html [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
săraci în țară; de aceea îți dau porunca aceasta: Să-ți deschizi mâna față de fratele tău, față de sărac și față de cel lipsit din țara ta”. Și cum să nu vibrăm la următoarele cuvinte? „Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit." Trecând pe străzile orașului, într-o zi umedă și friguroasă de toamnă, și văzând atât de mulți cerșetori, am scris poezia: Mai
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în secolul al XVIII-lea monopolul vânzării băuturilor și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
-ți iau "ceva bun". Nu vreau să intru în detalii... în ziua a cincea, am... furat o geantă. Slavă Domnului, nu m-a prins nimeni. Am îndesat în ea dulciuri și gata, am pus-o la loc. În seara cu pricina. știu sigur că doi copii rodeau "ceva bun" și că o mămică lacrima de fericire. vazandu-si splendorile încântate. În ziua a șasea, adică ieri... n-am apucat să mai fac nimic, pentru nimeni. Am ieșit din teatru și am
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Va_provoc_mile_carpenisan_marian_malciu_1333471058.html [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
te gîndeai că mă rîde satul ca pe un ăla prostul, că sînt eu nenorocit la suflet și nu mă pui la mintea ta, că capu' ți-aș crăpa, fă, putoarea lu' mă-ta, dar oamenii știau că podul cu pricina fusese făcut de ăia cu schela petrolieră, ca să nu mai rămînă izolați pe celălalt mal cînd veneau inundațiile și întreaga vale dintre dealuri se acoperea de ape repezi și furioase, ce cărau la vale copaci întregi și vite înecate ... Ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
precis, Am văzut femeia În a cărei inima mi-e cheia? O femeie, adorata, Cu frumusețe înzestrata, Far de inhibiții morale, O femeie fără de care, Nu pornești la drum, (Doamne, nu mai știu Ce-aș putea să spun???), Din această pricina, Spun că era divină. Era ea, femeia care, Să-mi placă atât de tare? A cărei prezenta Îmi sugera mereu: - Hai, vino-ncoace, Tu, diavol al tentației, Tu, duh al inspirației, Căci fără de mine, Poezia nu există. Apariție divină, Așa cum
INVITAŢIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1492842593.html [Corola-blog/BlogPost/382892_a_384221]
-
suferiseră cumplit de foame în timpul secetei? Nu știu, Dumnezeu știe. Eu atât știu, că erau oameni cu dragoste și frică de Dumnezeu, harnici, știau să se respecte unii pe ceilalți, se iubeau, se ajutau la nevoie și nu își căutau pricini de gâlceavă și judecată. “Oamenii care au fost ” - au fost oameni minunați. Despre cei ce trăiesc astăzi în satul meu, cu părere de rău, trebuie să recunosc că nu știu aproape nimic. Sunt un om rupt de satul meu de peste
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru by http://balabanesti.net/2015/10/10/de-la-mansa-la-altar-un-interviu-cu-parintele-petru-moraru/ [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1487573455.html [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
care ,chiar dacă nu i-am cunoscut personal ,simt totuși că am foarte multe în comun. Și știu ce vorbesc:) Nu mai sunt la vârsta la care as crede că tot ce zboară e păsărica:) Sunt absolut convinsă că falsitatea cu pricina nu există în relația noastra.Pentru că nu văd motivul. Cu unii prieteni FB am devenit prietena în viața reală și am fost fericită să-i întâlnesc exact așa cum mi i-am imaginat:) Dar cât de multă dreptate are totuși G
) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Fbdrama_.html [Corola-blog/BlogPost/361502_a_362831]
-
opoziția și dă apă la moară doamnei șefe de la anticorupție... - ”Doamnei de fier”? că așa îi zic unii pe ascuns. Presupun că știi, coane... - Nu știam, dar e bine că aud acum... Hm! Doamna de fier. Uite că omul cu pricina, denunțătorul... cel fugit nu se știe unde, a cam încovoiat fierul, l-a încălzit și l-a topit pe unde a fost cu doamna.. - Bărbat, nu glumă! Și lumea... Lumea din stradă? - Lumea este prost informată și ușor de manipulat
URA ȘI MÂNIA DISTRUG ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1486161965.html [Corola-blog/BlogPost/367065_a_368394]