335 matches
-
acum pe robii Tăi aceștia Viorel și Cella, pe care ai binevoit a-i însoți unul cu altul, păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată nunta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană. Și-i învrednicește pe dânșii să ajungă bătrâneți fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale. Că tu ești Dumnezeul nostru, dumnezeu care miluiești și mântuiești, și Ție slavă înălțăm, Împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
jerpelită, cu tapițeria din mușama. Generalul se așeză pe ea cu intenția de a mai spune multe, însă, de îndată ce atinse canapeaua, se prăbuși într-o rână, se întoarse cu fața la perete și se cufundă în somn, ca un om lipsit de prihană. Marfa Borisovna, cu o mină ceremonioasă și amărâtă, îi arătă prințului un scaun de lângă o masă de joc, se așeză și ea în fața lui, își sprijini în palmă obrazul drept și începu să ofteze în tăcere, privindu-l pe prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița ilegal în România. Eroicii grăniceri, însuflețiți de Partid, îi vor prinde, firește, după lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic, se lasă prins în mrejele unei brunete focoase și viclene, folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu decenii în urmă : chestionat dur, ca la Cadre, de Panait (Ștefan Iordache) cu ce se ocupă, Puștiul răspunde candid și pur : „Muncitor...”. Toată agitația murdară de pe ecran e produsă de funcționari, birocrați, personal TESA, în vreme ce cavalerul fără teamă și prihană face parte din nobila și intangibila frăție a clasei muncitoare. Faleze de nisip (1983) sau Arestarea nisipului Pe unul dintre pereții renovați în polistiren după noua concepție „decor-cadru” a patronilor Memorialului de la Sighetu Marmației există și o listă cu filme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
De aceea, toate speculațiile asupra mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Miroase toate-a moarte și-a otravă/.../ Rănit văzduhul tremură-n răsfrîngeri,/ Se duc din el popoarele de îngeri/ Și-n mintea mea un basm frumos se frînge.// Nu mai ești sfîntă rază diafană,/ Căci cerul alb și fără de prihană/ Azi e stropit cu pete mari de sînge. Cu conștiința amărîtă de prețul uriaș pe care românii fuseseră chemați să-l plătească pentru realizarea visului Unirii, a continuat totuși să-l cultive, zbătîndu-se între durere și datorie. Apreciat pentru contribuția
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mine de acasă. Vorbim de una, de alta, rar despre altceva decît despre acele locuri cu lunga și bogata lor istorie. Pe acolo s-a strecurat acel cavaler pentru o răpire, acolo a murit în duel acel nefericit cavaler fără prihană, de acea creangă s-a spînzurat ăla dus puțin cu sorcova. Ce mai, peste tot istorie veche și contemporană. Cu barca aceea Georges a plimbat-o pe actuala soție și acolo a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu adevărat față de cei din ceruri. Poate nu întâmplător părintele Teofil recita printre altele poezia „Filă de acatist”, atât sfinția sa, cât și predecesorul său, părintele Arsenie Boca, „Sfântul Ardealului” având o evlavie deosebită la Sfânta Fecioară. Bucură-te, floare fără de prihană, Albă ca argintul nopților de vară, Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană, Mirul care vindeci orice fel de rană, Bucură-te, Maică pururea Fecioară, Ploaia cea de mană. E un lucru cunoscut de altfel că pe teritoriul românesc
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se spune: „... dă-le lor buna înțelegere sufletească și trupească... păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată menta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană și-i învrednicește pe dânșii să ajungă bătrâneți fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale.” Sfântul Ioan Gură de Aur este foarte categoric când vorbește despre despărțirea soților și despre divorț, condamnându-l. El insistă asupra faptului că prin creație
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
mine și să mă zdrobască(PI.~1650: 12r-v) b. "Temu-măca nu cumva să caz întru răotățile cele ce într-însele căzură părinții miei!" (PI.~1650: 11r) c. priimește Darurile acestea întru bunătatea Ta, Doamne, ca, spodobindu-ne a-Ț sluji fără de prihană la svântulu-Ț jărtăvnic, să aflăm simbria (DDL.1679: 114) d. în trei dumineci mai nainte de zi să aibă datorie egumenul să zică în besérică în vileag, întru auzul tuturor, ca cine va fi acea fată să se mărite să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întâi cum se lustrează singuri, ei între ei, dându-se reciproc în gât pe scara colaborării cu securitatea. Chestia cu condamnarea cică ar avea relevanță și ar prinde bine acolo, unde trebuie. Celor care se consideră fără pată și fără prihană, vreau să le dau un motiv să ridice ei, primii, piatra, dacă, bineînțeles, vor să-și mai amintească de comerțul socialist de întâmpinare, prin care produsele gospodăriei țărănești erau luate la prețuri derizorii, ca să se poată face în țară ceea ce
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-l sprijine pe Ceaușescu. Iorga îi va ataca decenii la rînd pe Stere și pe Tzigara-Samurcaș pentru colaborarea lor cu Puterile Centrale. Dar ei își au locul lor în istoria românilor. Nu sînt Roland sau Bayard, cavalerul fără teamă și prihană. În istoria românilor nici nu prea era loc pentru asemenea atitudini. Iorga a fost cel care a încercat să acționeze ca acești cavaleri străluciți, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurcaș sau Marghiloman au slujit România și s-au înscris în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
toată ura și toate abuzurile comise de unguri împotriva lui Maniu nu i-au putut schimba spiritul și nici diminua calitățile lui pozitive. Pentru că "în Transilvania, toată lumea știe în ultimii douăzeci de ani că dacă este vorba despre cineva fără prihană al cărui drum este drept și cinstit, oricine trebuie să-și arunce privirile spre calea urmată de Iuliu Maniu". Încheia amintindu-și că Maniu a înfăptuit marele act de la Alba purtînd o uniformă militară de ostaș demobilizat 122. Visul național
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
privea. N-ar fi putut nicicând să fie o intelectuală, dar ar fi fost competentă într-o sumă de cariere. Era de multe ori veselă, dar de o veselie aproape ostentativ generată sau asociată cu o viață simplă, ascetică, fără de prihană. Era jazzului trecuse pe lângă părinții mei. Am mai descoperit, deși nu o căutasem, o fotografie înduioșătoare (prea înduioșătoare) a tatălui meu, foarte tânăr, în uniforma de ofițer de infanterie din primul război mondial. Cum a putut el supraviețui acelui holocaust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de frica metafizică de ceea ce va fi după aceea. Dar apoi m-am întors la Iov. Pentru că el a rezistat la încercările de neîndurat la care a fost supus „deși nu era nimeni ca el pe pământ, credincios și fără prihană” și a reușit să se salveze apărându-se cu însuși faptul că viața omului nu este decât o suflare și nu are cum să rămână nevinovat în fața lui Dumnezeu, a cărui putere e nelimitată. În ceea ce mă privește, cred că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
îl validează pe liderul exemplar. Societatea burgheză trebuie desființată, spectrul lumii vechi se dovedește însă mai puternic, prin capacitatea sa de a exercita o seducție malefică, de a vinde iluzii, opiacee ideologice, ori comunistul desăvârșit, asemeni cavalerului fără de pată ori prihană, trebuie să înfrunte mai mult decât orice forța acestor iluzii. Procesul politico-istoric intentat brugheziei se desfășoară pe mai multe planuri. Societatea burgheză prezintă trăsăturile decadente alocate ideologic. Prozaic, cupid, "aservit calculului și utilității", "lovit într-un fel de micime ontologică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu mă vezi. Te-ai făcut cu mine fără milă." (30: 20-21). Un al patrulea prieten, Elihu, "foarte tânăr", intervine cu violență. El e indignat că Iov a putut că zică: "Eu sunt curat, și fără nici o vină; sunt fără de prihană și n-am nici o greșeală" (33: 9). Căci, proclamă Elihu, "Dumnezeu nu făptuiește răul, și cel Atotputernic nu strâmbă dreptatea" (34: 12); el nu îl lovește pe omul fără pată (36: 5). După lungul discurs al lui Elihu 14, 11
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
atunci când Fenechiu l-a schimbat din poziția de prefect, cam către ce partid ar fi trebuit să se îndrepte domnul Păduraru? Apoi mai e ceva. În opinia domnului Ungureanu, toată lumea din PDL îi datorează ascultare decerebrată lui Zeus "cel fără de prihană" pentru că PDL "a crescut, totuși, în jurul lui Băsescu". Se prea poate să fie așa și, desigur, nimeni nu poate contesta rolul de "locomotivă" pe care primul marinar al țării l-a avut la precedentele alegeri. Totuși, nu credeți că puțină
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vieții politice. Nu cea românească, ci viața politică în general. În politică alegem întotdeauna răul mai mic. Ca simplu cetățean, nu ai niciodată soluția ideală. E trist, e enervant, dar n-avem ce face: în politică nu există cavaleri fără de prihană, veniți pe cai albi. Și dac-ar veni, nu i-ar vota nimeni.) E suficient să aruncăm un ochi în jur, prin Europa, și-o să vedem cum stau lucrurile în țări civilizate, cu tradiție democratică: fostul președinte al Franței, Jacques
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
pe care îl pune întemeietorul religiei creștine pe frontispiciul vieții tuturor creștinilor: „Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” . Acest principiu este redat și de apostoli: Sfântul Apostol Pavel îndeamnă în Epistola către Filipeni „să fiți fără prihană și curați, fii nepătați ai lui Dumnezeu” , iar Sfântul Apostol Petru spune în întâia Epistolă Sobornicească, „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt Sfânt!" . Acest îndemn va fi preluat de către Părinții Bisericii și dezvoltat în sensul că ființa umană nu are altă
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
pentru noi, care ne-am propus să arătăm că înțelesul cel mai înalt al creațiilor omenești zace în sentimentul fundamental, pe care l-am numit nostalgia paradisului. Ce este oare copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează. Muzica sferelor divine e asemănată cu glasurile lor. Aproape toți scriitorii își evocă propria copilărie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în concepția creștină, ființele cerești, în care inteligența și fantezia celor vechi se străduiau să intuiască sinteza și echilibrul desăvârșit al celor două principii din viața pământească, sunt îngerii. Creaturi de lumină spirituală, îngerii sunt impasibili. În ființa lor fără prihană nu străbate nici umbra vreunei pasiuni pământești. Ei nu cunosc nimic din uraganele ce biciuie biata făptură omenească, absorbită în antagonismul sexelor de instinctul erotic. E o problemă ce rămâne deschisă din punct de vedere teologic, dacă amorul sau dragostea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
De aceea, toate speculațiile asupra mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
față de Tine, din tinerețile mele până În ziua și ceasul de acum, fie cu știință, fie din neștiință, cu cuvântul sau fapta, sau cu gândul, sau cu cugetul, cu deprinderile și cu toate simțurile mele. Și pentru rugăciunile aceleia ce fără de prihană Te-a născut pe Tine, ale preacuratei și pururea Fecioarei Maria, Maicii Tale, singura nădejde neînfruntată și ocrotitoarea și izbăvitoarea mea, Învrednicește-mă fără de osândă să mă Împărtășesc cu preacuratele, nemuritoarele, de viață făcătoarele și Înfricoșătoarele Tale Taine, spre iertarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
se identifică și cu care Împreună suferă, pentru a ne vindeca de egoism. Dar Hristos este În același timp Arhiereu, Jertfă și Altar. Pentru că ni S-a dăruit și S-a lăsat adus de noi jertfă lui Dumnezeu, curată, fără prihană, Hristos are puterea de a ne dărui pe noi Tatălui prin voia noastră, ascultătoare glasului părintesc. Liturghia pământească Își are pornirea În Liturghia veșnică a Fiului, Care mijlocește pentru noi de-a dreapta Tatălui. Prin intermediul Euharistiei, inima Liturghiei, vibrăm În suferința
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]