124,841 matches
-
1646 -1716) contribuind la dezvoltarea și cunoașterea acestor domenii) introducând metode de integrare a funcțiilor raționale. Împreuna cu fratele său Jacques a inițiat cercetări ce aveau să conducă la apariția calculului variațional (problema izoperimetrelor, descoperirea cicloidei). Contribuții la dezvoltarea mecanicii (principul deplasările virtuale), a astronomiei (elaborând o teorie despre maree), a chimiei, a opticii. Este primul autor al unui manual de calcul integral Lectiones mathenaticae de methodo integralium alüsque (1742) precum și al manualului de calcul diferențial Lectiones de calculo differntalium (1691
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei monodic, calitate care se
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene analizate anterior, cel de-al treilea, cu toate că este mai amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu -Preludiu la unison, m. 1415; MOTIVUL III are
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Am fost și sunt un om liber, care socotește că are o datorie față de cei ce m au făcut posibil și mi-au dat limba În care scriu, ideile pe care le vehiculez și principiile morale de bine colectiv În care cred, spunea deunăzi maestrul Artur Silveștri. De ieri, de când am aflat ca mentorul condeiului meu a plecat din asta lume, am simțit nevoia să mă retrag. Sufletul mi se Îngreunase cu mâhnire și cu
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată. Astfel că, oricine poate să producă un obiect cu pretenție artistică. Oricine se joacă la un computer fără habar de note și principii elementare, preluând niște secvențe preexistente, a apt să nască o piesă sonică. Orice neofit care se consideră balerin e apt să producă, acasă sau pe o scenă, o improvizație de mișcare corporală. Rezultatul după caz, poate fi unul comic, tragic
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
amintesc și producțiile multimedia, ce dezvăluie într-o formulă cvasi-sincretică și îmbunătățită tehnologic, anumite valențe, coordonate, tipologii expresive împrumutate din alte domenii artistice, fie ele convenționale, fie neconvenționale. Adaug în spiritul axei analizate libertatea abordării, indiferența față de cutume și de principii „sacrosante”, refuzul încadrărilor. Compozitorii nu mai resimt apasarea că trebuie să se înroleze într-un curent, într-o școală, într-o grupare. Singura asumare izvorăște din alegerea procedeelor elaborării. Cât este aceasta conformă cu o orientare sau alta, pare o
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
configura orice edificiu (de la monodia gregoriană până la Politopul lui Xenakis). Ne propunem ca prin prestația interpretativă (performativă) să generăm operă muzicală constituită din modele de succesiune și simultaneitate desfășurate în timp întro anume tipologie de lectură transgresată din obiect în principii de ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația muzicală va trebui să se aplice (și vom vedea cum) asupra mentalului
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
în configurarea muzicală a unui fenomen de cultură care își depășește permanent definiția în timp, prin timp; consecințele acestei activări par adecvate oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de structurare a frecvențelor. De asemenea, va defini tipologia timpului muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor sonore și al tăcerilor. De asemenea va stabili criteriile de continuitate și discontinuitate a transformărilor
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
de studiu: Substanțe Bioactive și Biotehnologii Medicale Izoniazida, sintetizată inițial în 1945 că ester al acidului izonicotinic, este un chimioterapic activ asupra Mycobacterium tuberculosis, prezintând o toleranță bună și o rezistență, care se instalează încet și rar, dacă se respectă principiile terapiei antituberculoase. Izoniazida exercita o acțiune bacteriostatica și bactericida selectivă și intensă, în funcție de etapele ciclului de viață a bacilului. Acest studiu dezbate proprietățile farmacologice ale izoniazidei, raportate la metabolizarea hepatică a acestui agent chimioterapeutic. Absorbita din circulația generală la nivelul
CRONOTERAPIA, O NOU? MODALITATE DE OPTIMIZARE A EFECTELOR IZONIAZIDEI by IRINA PINTILIE () [Corola-journal/Science/84122_a_85447]
-
las pus la masă de grobianul Costea Bratu, nefiresc de spilcuit, cu șuvițele de păr bine întinse pe chelie, vesel și vorbăreț. Se poartă din ce în ce mai lejer cu mine, il ne se mouche pas du coude. Teribil acest parvenit sadea, fără principii, din specia Take Ionescu; nu-mi poartă ranchiună pentru că l-am dat deoparte, așteaptă să mă plictisesc, să plec, să pier. Pas cu pas înghite tot județul, aparent modest și popular. Mai ales popular. Mă uimește dialogul lui cu sătenii
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.1.2; Omilii la Ioan, III.1 ), este frecvent utilizat când se are în vedere lectura spirituală a Scripturii sau înțelegerea Divinului<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a ideii unice care le străbate. Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate saxofonului. *** Comandă a Radiodifuziunii Franceze, piesa Axion a fost compusă în anul 1992 pentru cor de femei a cappela și saxofon
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
instrumentală, de unde rezultă și dificultatea interpretării ei. Lipsa unui text inteligibil, excluderea semanticii mesajului literar este suplinită prin muzicalitatea desprinsă din partitură, puternic exprimată prin ceilalți parametri ai piesei. Efectele sonore sunt individualizate, ele parcurg un traseu evolutiv bazat pe principii bine definite de către Ștefan Niculescu, astfel încât autenticitatea creației este asigurată. Maximum de informație, noutate, omogenitate și contrast - acestea sunt aspecte ce direcționează piesa de față. În introducerea Axionului, saxofonul tenor instituie un sunet-fundamentală, un ison pe sol# instaurat gradat de la
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
faptului că poemele erau scrise, în vreme ce muzica nu beneficia de o notație proprie adecvată. Această optică avea să se schimbe în cursul sec. XX, după introducerea notației muzicale de tip occidental. Muzicologii orientali aveau acum la dispoziție toate metodele și principiile analizei muzicale dezvoltate în spațiul muzical european, pe care au început să le aplice repertoriului araboandaluz deja transcris. Analiza pornită de la partea muzicală a unei suite nouba include apartenența la un anume mod comun, repertorierea și ierarhizarea diferitelor melodii, ierarhizarea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ordonarea silabelor textului conform liniei melodice. O analiză de acest tip se poate ocupa și de introducerile și interludiile instrumentale, pe care analiza efectuată pornind de la textul poetic o ignoră. Poemele cântate de către soliști vocali sunt acompaniate de către instrumentiști conform principiilor heterofoniei. O altă regulă de bază a muzicii arabe în general este aceea că toți ascultătorii trebuie să înțeleagă textul literar. În consecință, acesta trebuie să fie clar, explicit, în așa fel încât mesajul să fie perfect recognoscibil de către toată lumea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază mai scurtă sau chiar printr-o simplă interjecție. Acest procedeu responsorial este atestat încă din Evul Mediu de către istoriografia de limbă arabă, fiind unul dintre principiile de bază ale esteticii muzicale orientale. Tehnica responsorială există și în muzica tradițională a populațiilor berbere. Trebuie însă precizat că sistemul responsorial este practicat în cadrul poemelor de tip muwashshah și zajal. În cadrul suitelor de tip nouba, responsorialul se regăsește numai
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de titlul romanului, reliefând nucleul comun al celor două nume prin Înșiruirea celor patru litere: F-r-a-n. Relatarea relației tatăfiu În romanul lui François Weyergans surprinde evoluția protagonistului de la copil la adult afltată sub semnul dual al supunerii și al Împotrivirii. Principiile și valorile insuflate printr-o educație apăsătoare sunt percepute ca un stigmat și dictează parcursul ulterior al fiului. Acesta se află Într-o luptă perpetuă atât cu sine, cât și cu imaginea tatălui percepută automat ca intrument al constrângerii. Acțiunile
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
cu o studentă de la Roma?” Crescut În valorile stricte ale unei familii de catolici devotați, protagonistul remarcă În urma unor introspecții succesive că maniera de a se raporta la feminitate se află În strânsă legătură cu normele insuflate de figura paternă. Principiilor caste li se opune o varietate de experiențe sexuale al căror rezultat este la rândul său determinat de raportarea pe moment la imaginea tatălui. Uneori exercițiul de revoltă a fiului este Înnăbușit de supunere, frustrările ulterioare fiind puse și ele
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
și, posibil, Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să devină un adevărat filosof și va ajunge la cunoașterea supranaturalului. Pentru a putea aprofunda toate secretele platonismului, s-a retras în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care îl construise tânărul filosof Iustin și îndreptă mintea lui pe adevăratul drum de gândire. Îl convinse pe Iustin despre netemeinicia principiilor ce le susținea 1 Herbert Musurillo, The Acts of the Christian Martyrs, Oxford University Press, Oxford, 1972, p. 49. 2 și-i menționă faptul că cercetările și cugetarea omenească nu pot conduce decât la convingerea că există Dumnezeu, însă pe
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
căci toți ceilalți părinți și scriitori bisericești până la el nu vorbeau despre acest lucru decât în treacăt. El ne face un expozeu mai complet și pentru a zice așa «ex professo» realizând în același timp și o sistematizare a unor principii ce se găseau în stadiul de implicite de până la el”<footnote Ibidem, p. 542-543. În această ordine de idei, el a exercitat o mare și îndelungată influență, nu numai asupra scriitorilor și părinților bisericești imediat posteriori, căci umanismul și mai
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
publicat în 1980<footnote Niculescu, Ștefan - “Interferențe posibile” - Revista ARTA, anul XXVII, nr. 9-10 / 1980, pag. 56-57 footnote> Ștefan Niculescu definește și totodată clasifică tipologia sintaxei muzicale în 4 categorii: monodie, omofonie, polifonie, eterofonie. Ele sunt configurabile în raport cu două aspecte/principii fundamentale de expunere temporală - succesivitatea și simultaneitatea - cărora li se adaugă relațiile cele mai generale între obiecte: repetarea și schimbarea. Socotindu-le categorii, autorul induce și accepțiunea că aceste tipuri sintaxice sunt elementare, fiind ireductibile între ele. Ca atare sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Nivelele de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]