357 matches
-
poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana cea nescrisa. Studiu de filologie comparativa [1879], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1881/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Istoria limbei române, Partea I. Principie de linguistica, în Cuvente din bătrâni, Tomul III [1881], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1882a = B.P. Hașdeu, Studie de stiință limbei. Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Adăugire la p. 92: Într-o carte despre relațiile dintre lingvistică română și cea europeană, Helmuth Frisch include și un excelent capitol (de cca 30 de pagini) despre concepția lingvistică a lui B.P. Hașdeu, ocupându-se mai ales de lucrarea Principie de linguistica (1881) a acestuia (vezi Helmuth Frisch, Relațiile dintre lingvistică română și cea europeană. O istorie a lingvisticii românești din secolul al XIX-lea. Curente principale în lingvistică secolului al XIX-lea, Traducere de Marcel Romă, Editura Saeculum I.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
explică astfel de ce, în perioada respectivă, exegeți și editori ai lui Hașdeu, precum Gr. Brâncuș și G. Mihăilă, nu fac nicio referire la monografia să, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog. 3 Primele lecții vor fi publicate în 1875, sub titlul Principie de filologie comparativa ario-europee. 4 Poate că Rudolf Windisch are dreptate când afirmă următoarele: "Hașdeu trebuie să fi resimțit îndepărtarea să că pe o palmă, dar și ca pe o ușurare, căci, pe undeva, savantul cocheta cu ideea că nimeni
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Să ne reamintim că aceasta ("limba în sine și pentru sine") este o exigenta a lingvisticii, așa cum avea să o teoretizeze mai tarziu Ferdinand de Saussure. 19 Această distincție tripartită fusese deja făcută de Hașdeu cu un an înainte, în Principie de linguistica, unde discutase in extenso și despre termenii meniți să desemneze adecvat știință generală a limbii și diversele ei ramuri (vezi Hașdeu, 1881/1984, pp. 37-39; cf., aici, supra, 2.7.3.). Notă de subsol nr. 20 din studiul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hovelacque, La linguistique 2, p. 4. 17 Rapp, Versuch einer Physiologie der Sprache, Stuttgart, 1836, ț. 1, pp. 9-11. 18Die deutsche Sprache, p. 9. 19 Ibid., p. 10. 20 Bréal, Mélanges de Linguistique, Paris, 1877, pp. 295-322. 21 Cfr. Hașdeu, Principie, § 23, p. 143. Despre "limba animalelor", Thiersprache, vom indică dintre cei vechi pe Poggel, Das Verhältniss zwischen Form und Bedeutung, Münster, 1833, pp. 1-17, si pe Hennings, Ueber dïe Ahndungen der Thiere, Leipzig, 1783, § 5: "Über die Sprache der Thiere
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
more rhetorical one). 4 Let uș remember that "language for its own sake" is a must în linguistics, aș Ferdinand de Saussure would later theorize it. 5 This tripartite distinction hâd already been made by Hașdeu a year before, în Principie de linguistica, where he hâd also referred in extenso to the terms meant to adequately designate the general science of language and its various branches (see Hașdeu 1881/1984: 37-39). 6 Here and elsewhere în this chapter, the translation of
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o la interioridad, la no-mundanidad de la conciencia (que sólo significa reconocer la distinción entre sujeto y objeto, condición ineludible de nuestro conocimiento). El espíritu puede concebirse simplemente como concepto, y no objeto: como un concepto deducido de ciertas actividades, el principio único a cual las reducimos pară entenderlas como unidad (o como el conjunto de estas mișmaș actividades). Del mismo modo, la mente puede entenderse como puro concepto, como nombre de la interioridad de la conciencia (del sujeto como no-integrante del objeto), aunque
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
înainte și faptul că ori de câte ori un corp nu este sub acțiunea vreunei forțe, aceasta va continua să se deplaseze în linie dreaptă și cu aceeași viteză. Această idee a fost formulată pentru prima oară în mod explicit în 1687 în Principia Mathematica a lui Newton, fiind cunoscută ca prima lege a lui Newton: corpul va fi accelerat sau, cu alte cuvinte, își va schimba viteza cu o rată care este proporțională cu forța . În plus față de legea de mișcare, care descrie
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
Etică aplicată, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Adrian, "Global Warming and Moral Theoriying", în Theoria, nr. 27, 1996, p. 61-81. Moore, George Edward, "The Conception of Intrinsic Value", Philosophical Studies, K. Paul Trench, Trubner & Co., Londra, 1922. Moore, George Edward., Principia Ethica, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. Morin, Edgar, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007. Murdy, W. H., "Anthropocentrism: A Modern
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Gone Wild. Essays in Environmental Ethics, Prometheus Books, Buffalo, New York, 1986, pp. 13-19. 76 Holmes Rolston III, Philosophy Gone Wild. Essays in Environmental Ethics, Prometheus Books, Buffalo, New York, 1986, pp. 54-55. 77 Ibidem, pp. 30-52. 78 Vezi G. E. Moore, Principia Ethica, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. Cred că multe dintre considerațiile din această lucrare ar puttea fi readuse în discuție în etica mediului. Moore are numeroase intuiții care nu vor fi dezvoltate ulterior în teoriile etice de tradiție analitică, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
estetică a obiectelor naturale, așa cum ar fi un peisaj. 260 Mary B. Williams, "Discounting versus maximum sustainable yield", în R. I. Sikora, Brian Barry (eds.), Obligations to Future Generations, Temple University Press, Philadelphia, 1978, p. 169. 261 George Edward Moore, Principia Ethica, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. pp. 152-154; J.J.C., Smart, Bernard Williams, Utilitarianism: For and Against, Cambridge University Press, Cambridge, 1973, p. 33. 262 Mary B. Williams, "Discounting versus maximum sustainable yield", în R. I. Sikora, Brian Barry (eds.), Obligations
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eliberat definitiv de concepțiile medievale care încă îl mai obstrucționau, de-abia în secolul al XVIII-lea s-au realizat progrese hotărîtoare. Progrese simbolizate de Isaac Newton care publică la Londra, în 1687, Principiile matematice ale filozofiei naturii (Philosophiae natu-ralis principia mathematica). În această operă majoră, el notează rezultatele cercetărilor sale matematice, fizice și astronomice. Reluînd toate descoperirile din știința mecanică încă de la Galilei, generalizînd legile lui Kepler asupra mișcării planetelor, el își încheie lucrarea formulînd legea gravității universale, explicație coerentă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a-i sancționa independența, ea trebuie dară să-și pună întrebarea sub ce condițiuni va lua această importantă deciziune, și dacă crede că condițiunile vor fi aceleași ca și cele stabilite de Congres pentru Serbia. D. Waddington declară că, fideli principielor ce i-au inspirat până acum, plenipotențarii Franței cer ca Congresul să pună independenței române aceleași condițiuni ca și independenței sârbe. Excelența-Sa nu-și ascunde dificultățile locale ce există în România, dar, după ce a examinat matur argumentele ce se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mare extensiune libertății religioase, se unește pe deplin cu această propunere. Comitele Șuvaloff adaogă că adeziunea Rusiei la independința României este încă subordonată la primirea de către România a retrocesiunii reclamate de guvernul rus. Plenipotențiarii otomani nu ridică nici o obiecțiune contra principielor prezentate de plenipotențiarii francezi, și președintele constată că Congresul este unanim de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor săi asupra rezervei formulată de comitele Șuvaloff, și după care recunoașterea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că acest text constituie o legislațiune întreagă ce nu se poate accepta în detaliele sale la prima lectură. Excelența Sa consideră cestiunea ca foarte importantă și ar dori să fie discutată de Congres
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
așa de dezvoltată a unui punct special (deși, pe cât poate judeca de la prima vedere, este dispus a-i accepta dispozițiunile) îi pare că nu este în atribuțiunile înaltei Adunări. Baronul de Haymerle observă că propunerea austro ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea Austro-Ungariei singure a lucrărilor de făcut la Porțile-de-Fier. Comitele Șuvaloff consideră ca și președintele că această legislațiune nu ar putea fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că în adevăr nu este contradicțiune între propunerea austro-ungară și aceste articole. Excelența-Sa o consideră ca un amendament făcut necesar prin noua situațiune ce rezultă din atribuirea Dobrogei românilor, a Basarabiei rușilor etc. Președintele emite ideea că mai multe principie ar putea fi extrase din propunere și prezentate votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele continuă citirea Articolului XII și Congresul decide, după observa țiunea lordului Salisbury și a baronului Haymerle, ca cuvintele: „Imperiul rus“ să fie adăogate la enumerarea statelor riverane, înalta Adunare, după citirea celui de al doilea aliniat al aceluiași
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
reprezentanților puterilor semnătoare.“ Președintele observă că este o mică diferență între această propunere și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
despăgubire proporțională cu puterile militare cu cari ea a contribuit la război. 5. Independenței sale să se dea o consacrațiune definitivă și teritoriul ei să fie neutralizat. Aceste cereri nu trec nici peste marginile drepturilor noastre particulare, nici peste ale principielor de dreptate în genere. împlinindu-i-le, Congresul ar da României recunoscătoare pozițiunea unui stat ce ar putea să-și urmeze mersul său pe calea ordinii, a culturii, a progresului. Și întru aceasta, interesul particular al națiunii române se află
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la orele 11 la gara Târgoviște. Întregul personal superior al căilor ferate ale Regatului a întâmpinat pe peron sosirea Maiestăților-Lor. Cortegiul regal așteptat în curtea gării prelungindu-se până în Calea Griviței, Regele a încălicat, iar Regina s-a așezat cu A.S. principile de Hohenzollern și fiii săi în trăsura de mare gală. Cortegiul porni atunci spre Mitropolie în ordinea următoare: Un pluton de gendarmi călări. D. prefect al poliției. Un pluton de gendarmi comandat de un ofițăr. Un escadron de roșiori. Doi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in principio, dar află, în cele din urmă, și că el era acolo de față, că participa întrucâtva la acele mari întâmplări. Inițierea induce o adevărată anamnesis. La finele ceremoniei de inițiere, novicele află că eroul mitului pe care tocmai l-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de dragul cauzei“ și pe care acum o privește cu extremă severitate: „Cum s ar putea, mai exact, caracteriza acest soi de literatură? Sigur că nu e (Doamne ferește!) realism socialist. Nici măcar pe dos. Aș spune mai degrabă: realismul resentimentului grefat pe principile estetice însușite de către autor la «Școala de Literatură» în cursul anilor ’50.“ Tot în 1993 i-a apărut lui Dumitru Țepeneag volumul Un român la Paris, jurnal din anul 1971 - de fapt, un decupaj din jurnalul mai amplu al prozatorului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
erono li orți di Nerone, di che și vedono le vestigie. În questa chasa sto con nove servidori, e oltre a questi îl Brancaccio, un cappellano e uno scriptore, e sette chavalli, e spendo tutto îl salario ho largamente. Nel principio ci venni, cominciai a volere vivere lăuto e delicato, con invitare forestieri, dare 3 o 4 vivande, mangiare în argenti e simil' choxe; acorsimi poi che spendevo troppo, et non ero di meglo niente; în modo che feci pensiero non
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non fo chome voi che qualche volta la lasciate indrieto. Se voi mi domandassi se ho nessuna cortigiana, vi dico che da principio ci venni, n'hebbi chome vi scrissi; poi, impaurito dell'aria della state, mi sono ritenuto. Nondimeno n'havevo aveza una, în modo che spesso ci viene per se medesima, la quale è assai ragionevole di belleza, et nel parlare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]