378 matches
-
N-avem Încotro. În maximum trei ore trebuie să ieșim. — De ce? — Din cauza minisubmarinului. Are un temporizator care-l trimite la suprafață dacă nu se duce cineva să apese pe buton. La naiba cu submarinul, izbucni Norman. Ducă-se! — Nu te pripi. Submarinul ăsta poate transporta trei oameni. — Adică, am putea ieși cu toții cu ajutorul lui? — Da. Cam așa ceva. — Păi, de ce mai stăm? Să plecăm! — Fiindcă se ridică două probleme, spuse Beth, arătând spre ecran. Am studiat specificațiile tehnice. Mai Întâi, aparatul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
adus mai multă băutură decît Vincennes. Aruncați-i la nenorociții ăia de rechini. Apărați-vă pe dumneavoastră și apărați departamentul. Se lăsă o liniște apăsătoare. În cele din urmă Smith o destrămă: — Domnilor, cred că sfatul tînărului nostru sergent este pripit și ipocrit. Stensland o avea el unele defecte, dar Wendell White este un polițist de mare valoare. — Domnule, White este un bătăuș criminal. Smith dădu să spună ceva. Parker ridică o mînă. — Cred că merită să luăm În considerare sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mărturie, flăcău! Am citit stenograma. Mărturia lui este o Înaltă trădare și un afront detestabil la adresa tuturor polițiștilor onorabili. Stens plecase pe undeva prin oraș, să chefuiască. — Păi, În ziar scrie deja că am fost puși sub acuzație. — Nu te pripi, flăcău! M-am folosit de bucata de ureche cu care mă ascultă șeful și te-am scos de pe listă, așa că ai În fața ta un prieten. — Domnule locotenent, ce doriți? — Zi-mi Dudley, spuse Smith. — Bun, Dudley, ce vrei? — Ho-ho-ho! rîse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
luăm din nou la scuturat partea de sud a orașului. Ed zîmbi: Smith juca după planul lui. — În esență sînt de acord și am pus unul dintre oamenii mei de la A.I. să verifice numerele vechi de Înmatriculare. Dar nu ne pripim cumva? N-ar trebui să stabilim mai Întîi o ierarhie În comandă? Loew tuși. — Ed, după părerea mea, tu ai făcut un lucru nobil Împușcîndu-i pe ticăloșii ăia, oricare ți-au fost motivațiile. Dar cred că dacă ți se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-se să nu facă nici cel mai mic zgomot, ca să n-o sperie, constată spre disperarea lui că mormăia de una singură. Simți un ghem în stomac: părea că fusese totuși prea optimist în privința stării ei și poate că se pripise sugerând să fie acceptată la petrecerea familiei. Nereușind să deslușească nimic inteligibil din mormăelile și șușotelile ei întretăiate, tușise politicos și drept urmare Tabitha scosese un țipăt de spaimă, se auziră foșnete violente în tufișuri și peste câteva secunde apăru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era mai cald, decât la fața apei Și eu, și Enea Căpută și Cornel Braiu, sătui de schimnicia în care ne pecetluiau Apele beznei, învâlvorându-ne de nerăbdare, am căutat niște scoabe și pescuind niște bușteni bezmetici de pe forfoteala Apelor, am pripit o plută , pe care s-a urcat Cornel Braiu și a pornit spre galerie cu ea A cercetat el Apa cea sireapă, să vadă dacă putem ieși afară ori nu și necăjind el, astfel, a venit înapoi, ud ca mâța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Fost-a demonstrația pentru a ne atinge pe noi și a ne arăta lumei ca semibarbari, precum binevoiește a ne numi d. Garl Emil Franzos, fost-a un mijloc de presiune morală asupra noastră, sigur este că serbarea a fost pripită cu trei ani înaintea sutei cuviincioase și-a fost glorificarea unui centeniu de 97 de ani, la care s-a adaos în vederea cametei 3 la sută. Nu discutăm legitimitatea serbării. Fiecare are drept să se bucure sau să nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
da în această sesiune o soluțiune cestiunii pendente, care va trebui amânată pentru sesiunea de toamnă. [6 iulie 1879] ["DACĂ PROIECTUL MAIORITĂȚII... "] Dacă proiectul maiorității comisiei din Cameră n-ar avea alt merit, totuși are pe acela de-a nu pripi soluțiunea unei cestiuni atât de grele și de complicate cum e cea izraelită, complicate din cauze atât de varii încît coloanele unui ziar nu ajung pentru a le espune pe toate. Proteguiți înainte de jurisdicțiunea consulară, introdusă prin tratatele directe cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că firea dumneavoastră este asemănătoare cu a mea și mă bucur foarte mult; suntem ca două picături de apă. Numai că dumneavoastră sunteți bărbat, iar eu sunt femeie și n-am călătorit în Elveția; asta-i singura deosebire. — Nu te pripi, maman, spuse Aglaia, ridicând tonul. Prințul zice că în cele spuse a avut o anumită intenție și că toate au un tâlc. Da, da, spuseră și celelalte, râzând. Nu râdeți, dragele mele, s-ar putea ca dumnealui să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Parlament, în cel dendîi discurs al primului cabinet regal, menit a fi reprodus până și în telegramele ziarelor europene. Vine în sfârșit cestiunea Dunării la ordinea zilei. Din documente diplomatice se constată că guvernul trecut a compromis cestiunea prin concesii pripite; că, pledând numai cu jumătate gură în privirea aceasta, ca unul ce făcuse deja promisiuni, a inspirat dezgust puterilor apusene, cari la început erau plecate a face din libertatea absolută de navigațiune o cauză a lor; că puterile apusene, văzând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică de propria Lui vitejie? Oare nu e chinuit de sentimentul că, în discursul tronului, s-a pripit pe-o înălțime piezișă, de pe care nu mai poate face un pas înainte, pe când întoarcerea [î]l amenință cu căderea în adâncimi fără fund? Cu toată îndrăzneața încredere cu care {EminescuOpXII 421} ziarele oficioase române vorbesc despre suspendarea relațiunilor personale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu pentru El, ci pentru noi. Dar cum ? Și de ce ? El are tristețea unei lumi păcătoase pe umeri. Într‑un anume sens, El a luat asupra Sa povara suferinței și Întristării noastre. Unii lectori ai acestui pasaj scripturistic se pot pripi spre o concluzie greșită : a fost condamnat de Dumnezeu !68 Dar evenimentele ulterioare relevă clar că nu acesta este Înțelesul. Într‑un fel, noi sun‑ tem cei condamnați, iar „Robul” suferind suportă pedeapsa În locul nostru. Suferința a fost luată de la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea etic] indian]. Aparent, dharma aproape c] nu mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya, justificându-și astfel hoț]rărea pripit] de a renunța la averea și la cele dou] soții ale sale: Nu de dragul soțului, soției, copiilor, s]n]ț]ții, zeilor, Vedelor, al st]rii de brahman sau de kshatriya etc. sunt acestea prețioase, ci de dragul Eului, toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mintea individului o tendinț] profund conservatoare în ceea ce privește sistemul s]u decizional; în lipsa unui mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea motivului pentru care câștigul este mai mare decât pierderea. Cu toate acestea, nu este recomandat un refugiu pripit în teoria economic] a lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la diverse metode tehnice. Totuși, cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se supraaprecieze Suportă ușor eșecurile și neplăcerile Se adaptează ușor la diferite împrejurări Manifestă receptivitate față de nou Suportă greu monotonia, activitățile migăloase Comunicativ și serios Răbdător și muncitor Își păstrează calmul în situații limită Totdeauna este plin de viață Se pripește când trebuie să ia o hotărâre Tratează lucrurile cu superficialitate Flegmatic Calm, cu sânge rece Consecvent și serios în tot ceea ce face Prudent și echilibrat Poate să aștepte Tăcut Nu își cheltuiește forțele inutil Respectă cu strictețe un anumit regim
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
corpului și a brațelor pe vioară și arcuș este destul de corect realizată și simțită de către elev, trăsătura de arcuș este îndeajuns stăpânită, așezarea degetelor pe coarde se poate realiza în bune condiții. Cu toate acestea, pedagogul nu trebuie să se pripească în realizarea acestei dorințe a elevului. Graba ar putea aduce un grav prejudiciu dezvoltării armonioase a elevului din punct de vedere tehnic. Odată realizate obiectivele de mai sus, pericolul nu mai este atât de mare. În literatura pedagogică violonistică, aceasta
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
-l priva de o identitate, a-i refuză dezvoltarea sinelui. ,,Să fie cel mai bun!” Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie. Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne pripim a-l consideră ,,un mic geniu,,. Nu aceasta este vârstă la care să tragem linia și să numărăm realizările. Acesta este doar începutul. ,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic” Aceasta este o modalitate prin
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
Dacă marșul triumfător al neoliberalismului ă presupunând, pentru a relua formula lui Ulrich Beck, că dereglementarea economiei și extinderea geografică a piețelor ar putea rezolva marile probleme ale umanității ă nu a fost deocamdată confirmat, ar fi totuși periculos și pripit să repudiem globalizarea „fără alte formalități” (Beck, coordonator, 1998). Ar Însemna să nu ținem seama de contribuțiile sale de neînlocuit În domeniile tehnologic, informațional, logistic, sanitar, fără a uita nici de difuzarea extraordinară a ideilor și a modurilor de gândire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru evrei. În 1941 a avut loc masacrul de la Iași. Era o atmosferă de teroare și de frică. Prin comparație, zăpada era cu totul altceva. În ce împrejurări s-au hotărât părinții să plece din România? Decizia n-a fost pripită, pentru că a obține pașapoartele dura foarte mult. În schimbul pașapoartelor, partidul comunist cerea evreilor să dea tot ce aveau. Numai că nemții și românii colaboraționiști deja confiscaseră bunurile evreilor, de recuperat era greu. Așa că tot ce agonisea tata prin munca lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
despre democrație au fost cam miopi și mai ales pripiți. Au fost miopi pentru că nu au ajuns să vadă în ansamblul acesteia conținutul complex al acțiunii electorale, care implică în competiție un grup de persoane, conducîndu-l către victorie. S-au pripit, pentru că nu au ajuns să-și pună întrebări nici în legătură cu modalitățile de guvernare ale grupării învingătoare, nici în legătură cu posibilitățile cetățenilor de a influența acea grupare chiar în timpul mandatului, cînd guvernează, înainte deci de următoarea sesiune electorală. Uneori, criticii au opus
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
note fără să zâmbească, într-o situație cu conotații câteodată comice. Interviul care s-a desfășurat într-un mod ce a satisfăcut aspirațiile gazetarului a durat mai mult de o oră. Când am ieșit din biroul primului-ministru, seara se lăsa pripit pe colinele Ierusalimului. L-am expediat pe Mňačko la hotel cu mașina oficială ce ne aștepta în curte, iar eu am comandat un taxi să mă ducă acasă. În timp ce așteptam în holul de intrare la președinția Consiliului de Miniștri, l-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cneaghina Ana și cu fiul său Mihail în numele mănăstirii Golia au ajuns de fapt în mâinile mănăstirii Vatoped... Incurcate-s căile Domnului! - Despre aceste căi încurcate am mai vorbit noi și am și spus de ce erau încurcate. Să nu ne pripim însă, pentru că ai să mai descoperi și alte căi aflate în ceață. Ascultă doar ce spune Constantin Moghila voievod la 9 aug. 1608 (7116): „Io Constantin Mogfhila voievod...Iată au venit înaintea noastră...Ana giupâneasa răposatului Golăi logofăt și...au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au avut lejeritatea de a clasa contabilicește problema existenței lui Dumnezeu. Unii dintre ei au reușit chiar să găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să nu te pripești, să te eliberezi de bla-bla-urile câte unui ONG zburdalnic și să cugeți. Dar, dacă se poate, să cugeți ca un cugetător, nu ca un activist. Adică să nu te grăbești să acționezi înainte de a pricepe. Vei desco peri, astfel, tocmai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]