711 matches
-
duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această vamă și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vom da acestei mănăstiri mai înainte zise, în fiecare an, câte trei buți de vin. Toate acestea mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre uric cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat de la vamă și ale acestei prisăci de la Chigheci să fie cu toate hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac.” 5. Ștefan cel Mare întărește mănăstirii Moldovița Vama de la Moldovița și satul - 15 noiembrie 1499, Hârlău „...am binevoit și am făcut pentru sufletele sfânt adormiților
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și primul guvernator militar al teritoriului numit Moldova austriacă și apoi Bucovina. Trupele austriece au ocupat primele reședințe voievodale Baia, Siret și Suceava ale domnilor Moldovei și toate ctitoriile domnești - biserici și mănăstiri, înzestrate cu dărnicie cu moșii, sate, mori, prisăci, braniști și întinse păduri, un teritoriu de unde putea desăvârși ocuparea întregii Moldove, din moment ce „cheia Moldovei” se afla în mâinile lor. În aceste momente grele și tragice pentru români, nici o putere europeană nu le-a luat apărare, așa cum se întâmplase și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și prenumele celui botezat, cununat sau înmormântat. Numele vămenilor au fost scrise fără modificări, în sensul germanizării, rutenizării sau sârbizării, păstrându-se numele românești. Pentru populația germană de religie luterană registrele de stare civilă s-au păstrat la parohia din Prisaca Dornei - Eisenau. Exploatarea bogățiilor noii provincii a impus administrației militare a Bucovinei un program complex de măsuri, menit să armonizeze situația din teritoriul cucerit cu cea din provinciile mai vechi ale imperiului. Măsurile vizau dezvoltarea economică, extracția minereurilor metalifere, înființarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
încălțăminte erau satisfăcute în casă. Mori de apă, pive de bătut sumane și mori de măcinat erau și în Vama. Comuna Vama a beneficiat chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri, în 1858, la Prisaca Dornei - Eisenau mai funcționau 10 cuptoare de afânare, iar la Vama, la aceeași dată, funcționau furnalele lui Wolk Kleiberg <footnote Ibidem. footnote>. În anul 1869 a avut loc falimentul lui Vicenz Manz, nepotul lui Anton Manz, care a preluat de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lui Vicenz Manz, nepotul lui Anton Manz, care a preluat de la acesta toate minele și întreprinderile metalurgice din zonă, precum și fondurile funciar și silvic acumulate prin deposedarea localnicilor de primul antreprenor. Urmare a falimentului, își încetează activitatea instalațiile metalurgice de la Prisaca Dornei, dar își continuă activitatea furnalele de fier de la Vama <footnote Arhivele Statului Suceava, Registrul cadastral al comunei Vama și hotarele în secțiuni, 1856. footnote>. Datorită dezvoltării economice, a creșterii populației (3487 locuitori în 1869) și a sporirii gradului de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
respectiv, 241 CP <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 153-154 și 169; Die Bukowina, Cernowitz, 1899, p. 343. footnote>. Falimentul lui Manz, preluarea patrimoniului de către fondul bisericesc, încetarea activității industriale metalurgice, au condus la redistribuirea forței de muncă. Astfel, „tipițerii” din Prisaca s-au orientat spre activități forestiere - fasonarea lemnului și despicarea în scânduri - fără să renunțe la creșterea animalelor, în special a caprelor (vaca săracului). Vămenii, în marea lor majoritate, au rămas legați de ocupațiile lor străvechi, fără să se lase
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au adresat împăratului Austriei, cerând autonomia administrativă, politică și juridică a Bucovinei și reglementarea raporturilor dintre proprietari și țărani și crearea școlilor naționale de toate gradele. Alături de locuitorii altor localități din Bucovina, și țăranii din Vama, dar și germanii din Prisaca Dornei - Eisenau, s-au adresat cu petiții Parlamentului de la Viena și Împăratului. În sinteză, locuitorii din Vama cereau abolirea clăcii și retrocedarea părților de pământ arendate arendașilor evrei. Locuitorii germani din Prisaca, așezați pe pământul care aparținea lui Anton Manz
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și țăranii din Vama, dar și germanii din Prisaca Dornei - Eisenau, s-au adresat cu petiții Parlamentului de la Viena și Împăratului. În sinteză, locuitorii din Vama cereau abolirea clăcii și retrocedarea părților de pământ arendate arendașilor evrei. Locuitorii germani din Prisaca, așezați pe pământul care aparținea lui Anton Manz, cereau să li se dea, să li se împartă pământ de arătură și pășune. Petițiile locuitorilor din Vama și Prisaca au fost înregistrate de profesorul german din Cernăuți, Raimund Friedrich Kaindl, la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
clăcii și retrocedarea părților de pământ arendate arendașilor evrei. Locuitorii germani din Prisaca, așezați pe pământul care aparținea lui Anton Manz, cereau să li se dea, să li se împartă pământ de arătură și pășune. Petițiile locuitorilor din Vama și Prisaca au fost înregistrate de profesorul german din Cernăuți, Raimund Friedrich Kaindl, la numerele 871 și respectiv 874 din lucrarea consacrată acestei chestiuni, prin care își aducea contribuția la problema soartei țăranilor și la eliberarea lor.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
etc, din care o seamă se pot usca ,iar altele mura, constituiau un adaos prețios în alimentație. „Să amintim apoi vânatul pădurii și faptul că în poienile pădurii și la marginile ei se poate face agricultură și se pot așeza prisăci iar pe râurile ei puteau fi drumuri lesnicioase și o sursă de pește. Sub raportul apărării pădurea e un excelent aliat permițând atacul brusc și acoperind retragerea ori o capcană pentru neavizați". Cronicarul polon Dlugosz relatând victoria unui detașament moldovean
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie 1469Tonguzeni (Tungujei)” -1490 Radoslăvești; -1518 Mucești pe Racova (de fapt pe Recea) despre
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
-9 februarie 1469Tonguzeni (Tungujei)” -1490 Radoslăvești; -1518 Mucești pe Racova (de fapt pe Recea) despre care M.Costăchescu afirmă că poate fi în trupul satului Ivănești își are numele de la un Mucea (I. Muculuiintegrat la Griești). -1599 un "loc de prisacă lui Necoară pe pârâul Ș acovățului la Gura Glodului și un loc de moară pe Șacovăț" -1615 Griești -1615 Oloșei -1625 Un loc de prisacă "popei Necoară". Cu siguranță că afirmația din documentul din 28 noiembrie 1399,prin care Iuga
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ivănești își are numele de la un Mucea (I. Muculuiintegrat la Griești). -1599 un "loc de prisacă lui Necoară pe pârâul Ș acovățului la Gura Glodului și un loc de moară pe Șacovăț" -1615 Griești -1615 Oloșei -1625 Un loc de prisacă "popei Necoară". Cu siguranță că afirmația din documentul din 28 noiembrie 1399,prin care Iuga Voievod dăruiește lui Țiban două sate, unul pe Gârbovăț și altul pe Bârlad, s-ar referi la satul Tibănești, Jud.Iași. Hotarnica documentului menționat nu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni. Scrie Tiron fost pârcălab. Original rupt dar adeverit de Divanul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
nume,un catum de lângă Jigoreni (8 case și o biserică). În legătură cu evoluția unor așezări, vom dezbate lucrurile în capitolul următor, fără însă a neglija să observăm dispariția satelor Mireș ti, “Seliș tea Căscioarelor“, Radosloveș ti, Oloșei (Olășei), Ivănești și a prisăcilor. Râul Sacovăț este pomenit prima oară la 17 octombrie 1471. Dintre boierii care sunt menționați în cea dintâi stare pe care însuși domnul îi punea În dregătoriile cele mai înalte ale țării, Dimitrie Cantemir menționează în lucrarea sa “Descriptio Moldaviae
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat un Carp Lungul În Țibănești , amintitul fiu a lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat un Carp Lungul În Țibănești , amintitul fiu a lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane Burnaz și fiicelor sale
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
între 1653 și 1659. în acesta se arăta că "Eustatie Dabija v.v. restituie lui Durac,fost căpitan, reîntors din pribegie din alte țări străine, de " scârba și de urgia lui Gheorghe Ghica v.v. satul Ivănești din țin. Vaslui cu o prisacă pe care i la luat Gh.Ghica v.v.” (scrie Andrei Mihul). Pentru a întregi demonstrația, M.Costăchescu afimă: Cred că jumătate de seliște de care e vorba, a aparținut moșiei Ivăneș ti, care azi e în trupul moșiei Țibănești, din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
rămas adesea, mărturie în toponimia zonei, precum acest râu (Durăceasa de la Durac). În concluzie, satele de pe aici sunt mai vechi decât atestările prezentate, iar adesea, în trecut, erau mai numeroase și cu o valorificare optimă a teritoriului (chiar și multe prisăci). Satele de aliniament de despădurire au evoluat treptat și, În urma defrișărilor mai intense populația s a concentrat în aș zări mai mari, concentrație forțată și de marea proprietate asupra pământului. Astăzi, au rezultat un, număr mai redus de sate, dar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
vatră comună au purtat numele de Tungujei (Numele său vine de la boier Tunga). Satul Mucești, de pe râul Recea (Racovăț) reprezintă după părerea mea o vatră separată de Griești, care mai târziu s-a numit Iazul Mucului. Au dispărut cele 3 prisăci situate în valea Șacovățului, dar și altele care ar mai fi existat. La sfârșitul secolelor XVIII și XIX se dezvoltă cultura câmpului și se formează marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus de Grueț (actualmente se numește Dealul Piscu), săi fie pentru fânaț și să asculte acest hlabnic către această prisacă. Toate acestea mai sus scrise săi fie lui de la noi uric și cu tot venitul, lui și nepoților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și Întregului neam a lui, cine i se va alege mai aproape, nestricat niciodată, în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]