505 matches
-
nevoit în jurul Mănăstirii Prislop un sihastru sfânt, anume Ioan, de loc din satul vecin Silvașul de Sus. Acest cuvios, luând din tinerețe jugul lui Hristos și dorind să urmeze nevoinței Sfântului Nicodim de la Tismana, s-a făcut călugăr în Mănăstirea Prislop. Apoi, săpându-și peștera într-o stâncă sub munte, asemenea altor sihaștri, s-a nevoit acolo singur până la moarte cu grele și neștiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplăcând lui Dumnezeu și umplându-se de darul Duhului Sfânt, s-a săvârșit
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
și neștiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplăcând lui Dumnezeu și umplându-se de darul Duhului Sfânt, s-a săvârșit în acea peșteră în ultimele decenii ale secolului XVII, proslăvindu-se după moarte ca făcător de minuni. Moaștele Sfântului Ioan de la Prislop au fost duse la o mănăstire din Țara Românească, probabil la Tismana. Un intens pelerinaj are loc la Mănăstirea Prislop, în special la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
acea peșteră în ultimele decenii ale secolului XVII, proslăvindu-se după moarte ca făcător de minuni. Moaștele Sfântului Ioan de la Prislop au fost duse la o mănăstire din Țara Românească, probabil la Tismana. Un intens pelerinaj are loc la Mănăstirea Prislop, în special la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de pietrișuri a căror structură evidențiază concordanța lor cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai complex sector al acestora atât litologic cât și geomorfologic. În acest areal este inclus
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
specificul cultural. În literatura geografică veche, mulți autori considerau că localitatea Băiuț este situată exact la limita dintre Munții Gutâi și Munții Țibleș. Caracteristicile geomorfologice însă, demonstrează faptul că masivele montane care străjuiesc localitatea (Văratec (1357 m), Secu (1311 m), Prislop (1332 m), Sermeteș (1306 m), Pleșca (1322 m), aparțin de Munții Țibleș, repectiv de o subunitatea a lor și anume Munții Lăpușului. În ceea ce privește climatul, localitatea Băiuț se încadrează în sectorul cu climă de munți mijlocii și dealuri înalte, care este
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării Românești,care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhart, a fiilor și nepoților lui,peste partea lor de moșie, de la gurile Deșiulu iși Săsenilor peste Boișoara și Găujani peste munții Mănileasa, Stâna Mare, Zănoaga, prislopul, Între Boiile” Acest ținut istoric a fost studiat de profesorul de geografie Ion Conea în lucrarea Tara Loviștei, această carte fiind prima lucrare științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu Mureș, la Festivalul National de folclor din anul 1973. În anul 2007 s-a format echipa de dansuri de copii condusă de Morar Vasile. Din anul 2012 profesorul coregraf Aurel Muntean, originar din Silivașu de Câmpie
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
a înăbușit răscoala. Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină. După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un monument unic în arhitectura medievală românească, fiind construită probabil în
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Coșnei. De remarcat, că în afara acestora mai apar și alte înșeuări, mai puțin evoluate, care însă imprimă culmii principale un aspect destul de festonat. Cine străbate culmea va întîlni astfel de înșeuări la obîrșia pîraielor Humor și Băncușoru, Pîrîu Rece și Prislop, respectiv una din obîrșiile Ciotinei Coșnei și Hajului Bistriței Aurii. În liniile majore ale reliefului se remarcă două suprafețe de eroziune. Cea superioară, cea mai veche, este puternic fragmentată și se prezintă sub forma unor mici suprafețe de eroziune, cu
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
fost construit de Sfântul Nicodim Cel Sfințit de la Tismana și de ucenicii săi, în timpul vieții sau imediat după trecerea lui la cele veșnice în anul 1406. Unele mănăstiri sunt construite pe vechi lăcașuri de cult (de. ex. Vodița, Tismana, Vișina, Prislop), iar bisericile lor Nicodim fie le-a reparat sau le-a adăogit, fie că le-a construit din zid dacă ele erau din lemn. Altele sunt ctitorii ale voievozilor, construite special de ei, pentru a se îngropa acolo. Mai sunt
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
un bour ce s-au mai făcut într-un brad, de acolo apucă opcina spre Vicove care să înpreună cu alte opcine ce încungiură hotarul despre Vicove. Iară piatra ce s-au pus în fundul câmpului despre apus, ce caută în prislop spre apus până în opcina ce să hotărăște Crasna cu Banila, și această piatră desparte opcina în două și obârșiile ce să prăvale din opcină de curgu cătră Sirițăl, să fie a părții de gios, iară obârșiile pârailor Căcacii ce curgu
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
9957 MATEI RODICA (n. 1950) Ploiești, Str. Ț. Vladimirescu nr. 29 țel. 142342 9960 MIHAIL MARIANA (n. 1956) Ploiești, Str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. 208a, bl. 133 C, ap. 33 țel. 145396 17561 MITRESCU ELENĂ DANIELA (n. 1955) Ploiești, Al. Prislop nr. 13 bl. 24B ap. 19 țel. 187034 3585 MUNTEANU CONSTANTIN (n. 1932) Ploiești, Str. Elenă Doamna nr. 3, bl. 32H, sc. 1, ap. 7 țel. 112711 9974 MUSTĂȚEA ELENĂ (n. 1940) Ploiești, Str. Eroilor, bl. 14 G, ap. 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
poteci turistice și drumuri forestiere spre Vârful Bolomireasa (1.632 m), un punct de belvedere asupra întregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge și pe Vârful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei și apoi peste Vârful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecând prin Tomnatecu. Urmând valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervatia botanica “Molhașurile Căpățânii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” - cumpănă de ape între bazinul Arieșului și bazinul Someșului
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
bifurcații ca să nu poată trece mașinile și tancurile. De asemenea, s-au construit porți de fier la intrarea dinspre Borșa, la Pecijna, Răscrucile Vechi, dincolo de calea ferată și la Izvorul Negru. Moiseiul era a doua linie de front, prima fiind Prislopul. Se amintește de o episcopie a a Maramureșului cu reședința la Moisei între anii 1391-1734, consemnându-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniație în anul 1780. Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
fără nume din municipiul Timișoara l atribuirea unui spațiu pe str. L. Blaga nr. 3 și a unuia pe str. Preyer nr. 14 către beneficiari ai Legii nr. 42/1990 l transcrierea unui contract de închiriere pentru spațiul de pe str. Prislop nr. 23 l interzicerea pășunatului pe terenurile agricole cultivate. Recomandările pentru aceste proiecte de hotărâri pot fi trimise, în scris, la biroul „Relații publice” - cam. 120, sau la adresa de e-mail adrians@primariatm. ro. Pentru primul proiect data limită de trimitere
Agenda2004-12-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282202_a_283531]
-
puști vechi și împrumutate, ori cumpărate de la vecini, de prin străini, nu le-au putut sta împotrivă. Încât i-au pus pe fugă și i-au aruncat peste munți. Și bieții români mărșăluiau acum de câteva zile, venind prin pasul Prislopului... Ei, și iaca, am luat fetițele de mână și, împreună cu fratele meu, Dumitru a Catincăi lui Diaconescu, ne-am dus tot o fugă, acolo unde ni s-a spus: în Sasca Nouă, lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania la Oradea, Sibiu, Brașov, în Țara Românească la Simidreni, iar în Moldova la Suceava. Primul spital apare abia
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
în est se înșiră de la nord la sud munți și culmi aproape paralele, alcătuite din roci sedimentare, cu înălțimi sub 1 650 m și care sunt bine împădurite. Pe stânga Bistriței se află Munții Stânișoarei, iar pe DE REȚINUT Pasul Prislop (1 416 m) este cel mai înalt din Carpații Orientali; Munții Rodnei sunt cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m vf. Pietrosu și 2 279 m vf. Ineu), cu relief glaciar și pajiști alpine; locuitorii depresiunilor Maramureșului, Dornelor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
konak, care aparțin altui traseu etimologic, pretoponimic. Nerespectarea acestui principiu, formulat și demonstrat în lingvistica romînească de Emil Petrovici, în urmă cu cîteva decenii, i-a determinat pe unii cercetători să afirme că toponime ca Bistricioara, Cernișoara, Dragomir, Grădiștea, Luncșoara, Prislop, Slatina, Vladimirești, Vlădeasa etc. ar fi fost date de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînească de Emil Petrovici, în urmă cu cîteva decenii, i-a determinat pe unii cercetători să afirme că toponime ca Bistricioara, Cernișoara, Dragomir, Grădiștea, Luncșoara, Prislop, Slatina, Vladimirești, Vlădeasa etc. ar fi fost date de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dacă avem consemnarea documentară sau funcționarea în teren a unui derivat sau compus de la un toponim-bază, evident că acesta este anterior formelor create de la el. Este cazul numelor Bistrița față de Bistricioara, Bîrzota față de Bîrzoțel, Cîmpina față de Cîmpinița, Pleana față de Plenița, Prislop față de Curmă tura Prislopului etc. Nu trebuie uitată distincția necesară dintre vechimea toponimelor și cea a apelativelor, antroponimelor sau toponimelor bază de la care sunt formate. Specialiștii au constatat, prin statistici și din practica cercetării unor complexuri toponimice reprezentative, că macrotoponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau funcționarea în teren a unui derivat sau compus de la un toponim-bază, evident că acesta este anterior formelor create de la el. Este cazul numelor Bistrița față de Bistricioara, Bîrzota față de Bîrzoțel, Cîmpina față de Cîmpinița, Pleana față de Plenița, Prislop față de Curmă tura Prislopului etc. Nu trebuie uitată distincția necesară dintre vechimea toponimelor și cea a apelativelor, antroponimelor sau toponimelor bază de la care sunt formate. Specialiștii au constatat, prin statistici și din practica cercetării unor complexuri toponimice reprezentative, că macrotoponimele au mai multe șanse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]