2,086 matches
-
în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino, constatăm că el și-a înălțat temelii trainice pentru puterea lui viitoare; cred că nu este de prisos să vă vorbesc despre ele, deoarece nu știu ce învățătură mai bună aș putea să-i dau unui principe nou decît exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui de acțiune nu i-au izbutit, aceasta nu s-a întîmplat din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar un rege al Franței tremură în fața ei, pentru că ea a fost în stare și să-l alunge pe el din Italia, și să-i învingă pe venețieni; iată de ce, cu toate că lucrurile acestea sînt cunoscute, cred că nu este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar renunță. Mâinile ei aduceau cu două păsări mici și supuse, care se lasă în voia vânătorului. O vreme se priviră în ochi, fără să-și spună nici un cuvânt. Și unul, și celălalt simțeau că vorbele ar fi fost de prisos. Baba adormise și începuse să sforăie, în timp ce una dintre celelalte bolnave se dăduse jos din așternut și se plimba printre rândurile de paturi, gemând și văitându-se. Victor dădu încet drumul mâinilor fetei și se ridică în picioare. Acum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și te-ai făcut copil cuminte... * * * Întâlnirea cu Moș Crăciun a fost cu adevărat emoționantă. Fetița cea mare i s-a aruncat în brațe și l-a îmbrățișat cu căldură, iar cea mică l-a respins ca pe ceva de prisos și și-a încolăcit mânuțele de gâtul mamei, ascunzându-și ochii înlăcrimați... S-a discutat despre Laponia cu întinderile ei nesfârșite de zăpadă, despre renul de rezervă al Moșului, despre năluci și criză, dar și despre cumințenie și ascultare ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nesănătoase fericirii 27 bibliotecă - loc foarte drag și apropiat sufletului său -, spre a șio împrumuta. În zilele care au urmat, parcurgând cartea pagină cu pagină, își dădu foarte limpede seama că nu îi place deloc ceea ce citește și, fiind de prisos să mai meargă înainte cu lectura, preferă - pentru întâia oară - să se prezinte la școală fără tema pentru acasă făcută, decât să continue corvoada, citind mai departe. „Cartea asta-i o prostie! Îmi pierd de tot vremea cu ea!”, concluzionă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
le spun acelor profani ce anume îmi provoacă mie atâta zbucium și mă tulbură cu atâta putere, fiindcă nu m-ar putea înțelege nicicând, căci gândurile omului sunt făcute ca să conteze numai pentru cel care le posedă. Audiența este de prisos aici, fiindcă ea, uitâdu-se asupra sufletului tău, ca asupra unei răni deschise, te va asculta atentă, îți va mărturisi că te înțelege, poate că se va și înfiora un pic, dacă are aptitudini teatrale, va vărsa și câteva lacrimi pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
îndată mirosul puternic și grosolan, ce vădea limpede și solid că există ceva acolo, care spurcă locul. Așa încât, fără să zăbovim prea mult, ne-am luat fiecare vermorelul în spinare, cu intenția bună de a îndepărta elementul descompus și de prisos. Într adevăr, locul era abject, scârbavnic și de nesuportat: printre smocuri de paie răzlețe vedeam rozătoarele agitate, pe care le hărțuiam, cum aleargă, se zbat, unele mor, altele, mai L 68 Rareș Tiron abile, scapă și apucă să intre în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
din cale-afară urma să se petreacă. Mutrele tuturor celor prezenți erau cu totul reci și neatinse; se vedea limpede că pe mine mă așteptau. Atunci, individul cel mai antipatic și mai nesuferit dintre toți - ce dintotdeauna nutrise pentru mine un prisos de ură înflăcărată, pe care acum se hotărâse să și-l exprime -, punându-și o mască furibundă pe chip, s-a ridicat de pe scaun și a început să urle la mine mai aprig decât niciodată. Felul jalnic, în care o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
precum avea să afle și bărbatul mai târziu - de patruzeci de ani cu mult. Și, dacă, la vârsta tinereții, frumusețea și frăgezimea formelor sunt cu totul firești și comune, spre bătrânețe, acestea apar ca un miracol... În sfârșit, este de prisos a mai descrie ce impresie profundă și neobișnuită făcu femeia lui Victor, în inima căruia începu, chiar din acele clipe, să se cuibărească adânc un amestec închegat de simțăminte, ce, mai târziu, avea să le numească el singur de dragoste
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și industriale, firmă pe care, oricum, nici pe ea n-a agreat-o niciodată, după cum el însuși avea cinstit s-o recunoască, mai târziu, de multe ori. Totul aici i se păru o corvoadă fără margini. De aceea, este de prisos a mai nota că, dezamăgit peste măsură, părăsi destul de repede, fără a mai privi deloc în urmă, și această lugubră și ordinară ocupație. Și iată că, acum, el iarăși se găsea în situația nefericită, în care, deși era tânăr, se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
iar tu, părăsită, suferi în sinea ta, și lacrimile mereu îți mocnesc sub pleoape, dar, de revărsat, nu se revarsă, pentru că ești o mamă puternică; măcar așa vrei tu să dai impresia. În timp, ajungi să strângi în tine tot prisosul de amărăciune și de deziluzii, care ar fi în stare să spintece și pe cel mai solid și mai de nespintecat suflet existent. Dar, ușor-ușor, începi să cedezi, căci lupta-i grea, iar tu nu posezi niciun fel de armă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
eu dreptul să trag linia care separă scaunele adevărate de scaunele povestite? Mai era oare această distincție valabilă sau vechile noastre categorii filosofice își scuturaseră sensul ca pe un polen prea copt pentru a mai sluji, rămânând goale și de prisos asemenea unei coji aruncate în drum? Ea se întoarse spre mine, și mă privi cu ochi calzi. "Poți mânca mochi?" mă întrebă. În clipa aceea fu ca o tremurare în aer și sub femeie clipiră în ființă patru picioare de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
al lui Doré. Când tot ce am de spus va fi gata și se va transforma în carte, atunci și semnele de punctuație vor fi puse la locul lor, literele mari se vor deosebi de cele mici, ce-i de prisos va fi îndepărtat și acolo unde va fi necesar, vor începe noi capitole. Toți cei care mi-au citit de-a lungul anilor spuneau „Un capitol nou“. De fapt niciodată n-am înțeles prea bine ce voiau să spună. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și i se adaugă apă, se observă că în general se păstrează toate calitățile inițiale. Puținul care s-a evaporat este în cea mai mare parte neglijabil. Chiar s-ar putea afirma că aici congelarea a îndepărtat ceea ce era de prisos și inutil. în cazul bunicului s-a întâmplat să se evapore alfabetul, afirma tata. A fost un lucru neplăcut. Dar ar fi putut să fie și mai rău. Ar fi putut fi afectate văzul, auzul sau omenia, simțul dreptății și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
vizita pe care i-am făcut-o. Și despre corespondentul de ziar Manfred Marklund, care locuiește jos, lângă școala din Avabäck. Și despre Scrisoarea pe care mi-a scris-o tata. Vă rog să fiți necruțători! Tot ce este de prisos trebuie să dispară. O carte trebuie, de bună seamă să trateze numai subiectul ei! Dacă opresc dictafonul și pe urmă îl pornesc din nou, se aude un pocnet. Acesta, desigur, nu trebuie să apară în forma scrisă. Vocea mea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care l-am învățat din pruncie, o, fă ca el să ne dea roade în lupta și înfruntarea vieții!“ Astfel a trecut, plin de grijă și cumva pe nesimțite, la chestionarul propriu-zis al confirmării. Deși într-un fel era de prisos după tot ce spusesem eu, m-a întrebat: Crezi în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic? Da, fără nici cea mai mică îndoială, am răspuns eu. Nici nu-mi pot imagina o alternativă. Crezi într-unul Iisus Hristos, Fiul Său, Domnul nostru, zămislit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ei - în fond, dușmană vieții - asupra gândurilor despre sfinți și sfințenie. într-un fel, a fost purificată. Relațiile umane reduse atât de strict și, într-o oarecare măsură, frigul arctic și bogăția zăpezii au curățat-o de ceea ce era de prisos. întreaga întâmplare nu era de fapt ieșită din comun, ci mai curând trivială sau de o banalitate nesfârșită. Hotărâtoare a fost, poate, chiar lipsa ei de ciudățenie. Scriitoarea simțea o recunoștință fără margini pentru ținutul din Norsjö, pentru întreg Västerbottenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
grămadă. Chiar și Manfred a râs. Prin urmare, aici va fi tipărită scrisoarea de la tata. Plicul va fi deschis, iar hârtia va fi netezită, transcrisă cuvânt cu cuvânt și introdusă în cartea propriu-zisă. De fapt ar putea fi socotită de prisos. Dar eu vreau să se dovedească până la ultimul punct și ultima virgulă că am putut să prevăd textul, da, și că întreaga mea viață a fost profund conștientă de mesajul lui către mine. Fiul meu, Cu adâncă satisfacție îmi pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să pot... Nimeni nu va fi în stare de așa ceva...” „Trebuie, trebuie! E vorba de un ceas totuși, nu de altceva. Trebuie să telegrafiez, să anunț care e situația!...” Trebuie! Era cuvântul de ordine: o împotrivire ar fi fost de prisos. A doua zi ar fi venit alt ceasornicar... Cu deosebită precauție, Inventatorul a început lucrul. S-a oprit asupra unui subansamblu și, apucând pe rând, cu o pensetă, câteva rotițe, a încercat să le imprime o mișcare de rotație. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
vîlvoi a avut de curînd ghinionul ca pînă și Mariah Carey să-și îndrepte atenția asupra gîndirii lui, dovadă că vedeta s-a hotărît să-și intituleze noul album nici mai mult nici mai puțin decît E=mc2. E de prisos să ne întrebăm cît din semnificația fizică a acestei formule a putut încăpea în mintea cîntăreței americane, căci e limpede că orizontul preocupărilor sale existențiale bate în altă direcție. Dar amănuntul că un album de muzică de mîna a doua
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
a lui Cioran, te trezești înviorat și cu poftă de viață, surprinzîndu-te contrariat de cîtă bună dispoziție poți ascunde în cutele ființei, tot așa Schopenhauer te înrîurește în sens benefic, încărcîn-du-te cu o seninătate prevenitoare. E ca și cum ai primi un prisos de motivație din partea unui gînditor care nu prididește să-ți explice că motivațiile vieții nu fac doi bani. O infuzie de toxine sarcastice care îți sporesc imunitatea sufletească. Te întărești în fața răului înghițind hapuri crescînde din el. Și cum într-
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.ť Ca și la Eminescu, intervalul dintre amurg și zori nu e decât tărâmul obscur al tranziției spre puritatea ființei, somn și vrajă deopotrivă, smulgere din lumesc." (pag. 1061) E de prisos să adaug că, în deplin acord cu această dependență analitică, defectul de care se face vinovată, până la un punct, poezia lui Dan Laurențiu este, după Manolescu, acela de a fi "sorbit îndelung aerul altora." Va să zică aerul, nu sevele ! Cu alte
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
tulburat, cu reflexul unei drame de Strindberg speculată bergmanian. Centrat pe imposibilitatea comunicării, dar și cu o mizanscenă freudiană, filmul lui Skolimowski explorează alienarea ființei umane într-un loc unde nu s-a întâmplat nimic, populat cu cehoviene ființe de prisos și unde avem parcă unul și același anotimp: toamna. Leon "trăiește" cu această iubită adormită patru nopți de dragoste, îi explorează corpul acestei poloneze lăptoase cu sâni grei, corp care apare la lumina lanternei într-o tensiune revelatorie pentru bărbatul
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
incomensurabilă tristețe. Descriind o imposibilitate, o existență atât de izolată într-o timiditate populată cu himere, Skolimowski devine un explorator abil, ca și Bergman, al psihologiei abisale a alienării, a universurilor solitare, a existențelor retrase, retractile ale unor oameni de prisos, aruncați la marginea lumii, într-un limb. Poezia și grotescul acestei relații aruncă însă o lumină crudă asupra unei ridicole iubiri de factură kunderiană, unde comicul se îmbină cu o undă de melancolie, unde scena sexualității, cu ficțiunile sale, probează
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
Personajele sînt totuși într-o relație precisă, peste înțelegerea lor. Sînt prinse într-un sistem din care nu pot să iasă. Anumite tentative de evadare sînt individuale... Z.T: În tot ceea ce ați scris, frapează extraordinara concentrare: nici un cuvînt de prisos. Nu există descrieri, cum găsim la unii scriitori ce ajung la prolixitate. Cred că lucrați mult pe text. A.E.: Recitesc la diferite intervale de timp. De regulă, scot, rareori adaug. Z.T.: Cînd vă simțiți mulțumit de randamentul unei
Alexandru Ecovoiu: „Orice om caută, într-un fel sau altul, să-și schimbe destinul, atunci când nu-i este prielnic“ by Zoltan TERNER () [Corola-journal/Journalistic/6846_a_8171]