420 matches
-
având lungimea celui decedat (numită „toiag”), ce trebuia să ardă până la înmormântare. Deasupra ușii de la intrarea în casă era fixată o pânză neagră cu inițialele celui decedat. Exista credința că în ea se află sufletul mortului. Astfel pregătit, mortul era privegheat timp de trei zile și trei nopți, de către rude, vecini și cunoștințe, iar preotul venea în fiecare seară și „citea stâlpii”. Priveghiul era un prilej de evocare a figurii celui trecut în neființă, dar uneori și de așa numitele „jocuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu grijă veșnic trează,/ Atâta vreme cât vă sunt în pază./ Luați seama ca prin pilda voastră rea/ Sau șovăind pedeapsă a le da/ Pierzării să-i sortiți... Altfel socot/ Că v ați plătit greșeala scump de tot.”133 Decameronul și Povestirile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul dobândește un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
stăpânească și să-l muncească. Poporul a povestit acest fapt în versuri. Voievodul spune oșteanului Burcel, om viteaz, dar foarte sărac: . «...ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te-așezi Ca stejar să priveghezi Și dușmanii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a intrat sabia-n țară» Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
îndelungați la Domnina și de mult ce se deprinsese cu Petru, crescându-l de mic pe brațe, îl iubea ca pe ochii din cap. De câte ori Petru se ducea la vânat sau la pescuit, Cerinat trebuia să-l însoțească. El îl priveghea, îl ajuta, îl apăra de toate primejdiile în care furtunaticele lui tinereți îl aruncau cu nesocotință, și nu o dată l-a scos din fundul Brateșului, cu sufletul la gură; nu o dată l-a scăpat, abia nesfâșiat, din gura fiarelor sălbatice
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
bărbatul și femeia care se lipsesc de o parte din odihna nopții pentru a participa la slujba privegherilor ce se făcea vineri seara și sâmbătă seara. Iată ce spune marele ierarh misionar din Remesiana, în acest sens: „Dacă cel ce priveghează pentru lucruri care se referă la trup, adică pentru hrana și îmbrăcămintea necesare vieții, este lăudat;mărturisesc că mă mir, că sunt unii care socotesc de prisos sau zadarnice, sau ceea ce este mai rău pentru ei, nefolositoare, sfintele privegheri atât
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și somnoroși le adrezează cuvinte mustrătoare (Proverbe 6, 6, 9-11). Celor bătrâni le dă sfatul să îndemne pe cei tineri și sănătoși să participe la privegheri, iar celor infirmi le spune să nu-i invidieze pe cei ce pot să privegheze, ci să-i felicite și, rămânănd acasă, să intre în comuniune cu aceștia prin rugăciune, ca să se bucure împreună de bunătatea dumnezeiască; întrucât, pe unii îi încununează fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire folositoare spre sfințenie, de care nu trebuie să se rușineze cineva. De folosul privegherii se împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești păcătos, cu atât mai mult silește-te, ca priveghind și rugându-te, să te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rușineze cineva. De folosul privegherii se împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești păcătos, cu atât mai mult silește-te, ca priveghind și rugându-te, să te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul tău» (Psalmul 18, 13, 14)”. Slujba privegherii leagă, prin vechimea și foloasele sale, pe creștinii care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Care a învățat pe ucenici rostul privegherilor, nu numai prin cuvânt, ci și prin exemplul personal. Vorbind despre foloasele privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin exemplul personal. Vorbind despre foloasele privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului”. Marele ierarh misionar Niceta învață pe credincioși să participe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului”. Marele ierarh misionar Niceta învață pe credincioși să participe cu întreaga lor ființă la slujba privegherii, așa încât să fie un acord deplin între trup și suflet. „Cine priveghează cu ochii să privegheze și cu inima și cine se roagă cu duhul să se roage și cu mintea, pentru că este absolut nefolositor să privegheze cineva cu ochii în timp ce sufletul doarme”. Simpla prezență la slujbele religioase, fără participarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului”. Marele ierarh misionar Niceta învață pe credincioși să participe cu întreaga lor ființă la slujba privegherii, așa încât să fie un acord deplin între trup și suflet. „Cine priveghează cu ochii să privegheze și cu inima și cine se roagă cu duhul să se roage și cu mintea, pentru că este absolut nefolositor să privegheze cineva cu ochii în timp ce sufletul doarme”. Simpla prezență la slujbele religioase, fără participarea activă a sufletului, va
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ființă la slujba privegherii, așa încât să fie un acord deplin între trup și suflet. „Cine priveghează cu ochii să privegheze și cu inima și cine se roagă cu duhul să se roage și cu mintea, pentru că este absolut nefolositor să privegheze cineva cu ochii în timp ce sufletul doarme”. Simpla prezență la slujbele religioase, fără participarea activă a sufletului, va fi subliniată cu mai multă insistență în lucrarea închinată psalmodierii. Sfântul Niceta dă anumite indicații practice cu privire la pregătirea prealabilă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu mai multă insistență în lucrarea închinată psalmodierii. Sfântul Niceta dă anumite indicații practice cu privire la pregătirea prealabilă participării la privegheri și referitor la disciplina ce se impune pentru buna desfășurare a slujbelor în biserică: „Cei care dorim să priveghem, trebuie să ne îngrijim ca să nu avem pântecele îngreuiat cu prea multă mâncare și băutură, ca nu cunva mirosind a alimente nedigerate sau a băutură, nu numai să fim neplăcuți nouă înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul alungă albinele, tot așa și exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe aceștia să adopte o atitudine demnă în timpul slujbelor și să respecte o anumită rânduială. De pildă, „Când se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
El era iubit de credincioșii săi care îl rugau să-i învețe credința cea adevărată, dar și Sfântul Niceta, la rândul său, își iubea credincioșii, pe care îi numea adesea „frați”, „preaiubiți”, „frați preiubiți” și cu care se ruga și priveghea cântând imne de slavă lui Dumnezeu. Sfântul Niceta de Remesiana întruchipa omul duhovnicesc. A fi duhovnic înseamnă a trăi în Duhul care unește pe toți credincioșii în comuniunea de credință, de nădejde și de dragoste a sfinților. Manifestarea dragostei față de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB, vol. 23, p. 866) „Căci va pogorî din cer în cursul nopții, când lumea doarme în oarecare fel, răsuflând din ea păcatul. De aceea și zice către noi: Privegheați dar, că nu știți ceasul în care vine Domnul vostru (Mc. 13, 35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a III-a, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 335-336) „Dar și din cele spuse prin pilda fecioarelor, a arătat și mai limpede care sunt cei ce nu cunosc ziua și ceasul. Căci zice: Privegheați, deci, că nu știți ziua sau ceasul (Mt. 25, 13). Cel ce cu puțin înainte zisese: Nimenea nu știe, nici Fiul (Mt. 24, 36), acum n-a zis: Eu nu știu, ci: Voi nu știți. Astfel întrebând ucenicii despre sfârșit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gardă (numai secundar), având obligatoriu afișat vizibil numele pe tabela de gardă (va face serviciu neîntrerupt 24 ore), are obligație de "a primi bolnavi ce s-ar prezenta în timpul gărzii sale și a-i trece în condicele respective", de "a priveghea ca aparatele și instrumentele de ajutor la cazuri extraordinare să se țină permanent în perfectă stare" și în tot timpul serviciului de gardă de "a vizita ziua și noaptea sălile bolnavilor, spre a regula cele de cuviință pentru bolnavii nou-sosiți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail Sadoveanu, în amintirile despre Domnu’ Trandafir, această latură a personalității învățătorului său: Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Băieții din clasă erau cu monitorii. Domnu’, în grădină, priveghea la descărcarea unui car cu fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduială. (s.n.). În cei 27 de ani cât am slujit Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași ca profesor, din care aproape 10
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
zăplazul casei, așteptându-l. Râdeau și strigau de bucurie, văzând cum se apropie carul cu boi. Zarva o rupse și pe nevastă din treburi și îl întâmpină în bătătură, zâmbind. Se îmbrățișară cu toții în curte, chiar sub bradul care le priveghea ograda. 3. OBÂRȘIA NEAMULUI a. Rădăcini înfipte adânc Să ne aplecăm, cu luare aminte, asupra ideii autohtoniei noastre. Să avem curajul să reformulăm adevărul și să zicem răspicat că, pe linie paternă, suntem autohtoni nu atât pentru că descindem din daci
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nimic excesiv! Desigur, nu îi este străină preocuparea securitară, dar aceasta nu are nimic exagerat, împins dincolo de limitele firești: într-un anume fel, să veghezi înseamnă să protejezi. Înseamnă, totodată, să rămâi treaz - așa cum o dorea Brecht! Dar și să priveghezi, să veghezi la căpătâiul unui mort - și atunci intensitatea afectului poate deveni meditație. E omenesc să veghezi, în schimb, să supraveghezi depășește acest cadru și se transformă într-o greșeală, într-o deviere ce trebuie semnalate și, implicit, sancționate. Supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]