3,372 matches
-
le hotărîse clar: zona era cu desăvîrșire interzisă puilor. Lupino trebui să recunoască: poate curiozitatea de a admira, în sfîrșit, pe de-a-ntregul, impresionanta prăvălire de apă îl împinsese să aleagă această direcție de drum. Și nu regreta cu nimic: priveliștea era pe măsura așteptărilor! Zorii proaspăt mijiți îi descopereau încet cascada imensă, căzînd de undeva, de deasupra, mult dincolo de cît, încordat, putea privi. Se prăvălea dintr-o uriașă gură căscată deopotrivă spre cer și spre pămînt. Lupino privi cu nesaț
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Spune-mi încotro, și te conduc. Înspre cîmpie, încolo, dincolo de liziera pădurii. Cîmpie zici? Cum arată cîmpia asta, tată? Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră. Umblară destulă vreme, adîncindu-se în miezul cîmpiei, dar încercînd să păstreze pădurea la orizont. Era singurul punct de reper în ținutul necunoscut, și nu vroiau să-l piardă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trandafiriu, se așeză gol pușcă pe trotuarul din fața porții verzi. O zări ieșind. Candidă și fără gânduri. Gigi Pătrunjel se ridică fript în două picioare și, sprijinindu-se de gard, o ținti drept în ochi. Tânăra își ascunse fața de priveliștea sfruntată a trupului gol și ezită să treacă pe lângă el. Numai că Gigi Pă trunjel nu mai avea de gând să o rateze de data asta. Se apropie de ea, se prăvăli în genunchi, își acoperi pentru o secundă ochii
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
că este sărbătoare. Privirea lui hămesită și cu pupilele mărite nu se mai sătura să alunece peste cazanul cenușiu și încins. Mâna grăsuță a unui bucătar fără cap, căci ghișeul prin care li se pasa mâncarea era foarte zgârcit cu priveliștea de dincolo de tejghea, se metamorfozase, fără ca ea măcar să știe, într una a unui destin prietenos. Plictiseală mâncase ciorba în picioare, înmuind bucățile de pâine în zeama incoloră, și lăsase la final zgârciul de care atârna și o minunăție de fâșie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
râvnite țimagine care conținea, pe lângă coloritul dezordonat și pitoresc al Bucureștilor, veșnica femeie întreprinzătoare, trecută de cea de-a doua tinerețe de ceva anișori și cu mult peste greutatea admisă atât de sistemul ei osos, cât și de bunul-simț) o priveliște în tonurile de gri-șoarece ale ușilor de fier puse sub un lacăt ce putea să taie pofta oricui nu ar fi fost dispus să și-o pună singur în cui. Trecând cu greu peste fireasca chemare de a încropi ceva
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ajuns În dreptul com plexului „Big“ a remarcat o coadă sălbatică, la care oamenii se călcau În picioare ca niște animale, urlând, Înjurându-se, și buna dispoziție i-a dispărut. A lăsat capul În pământ și a grăbit pasul, Înfricoșat, de parcă priveliștea sărăciei disperate, inumane, i-ar fi trezit În minte vorbele nemiloase pe care taică-său i le aruncase ceva mai devreme... Și-a privit ceasul, era deja În Întârziere. Nu-i nimic, câtă vreme soarele mai e sus pe cer
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
plantase începură a înfrunzi, îl cuprinse o nemărginită bucurie, pe care nu avea cu cine s-o împărtășească. Avea pruni, meri, peri, cireși, caiși... De sus, de pe verandă, când privea în vale satul, vedea livezile albite de floare. Era o priveliște mirifică. Seara era liniște deplină, iar la apusul soarelui totul se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de la unchiul Wada, în care ne informa că vicontele Kawada își vindea vila din apropierea căii ferate de pe linia Sunzu. Proprietatea cuprindea un teren arabil de mai bine de jumătate de pogon, iar casa se afla pe un deal, cu o priveliște minunată. Unchiul ne-a mai spus că zona era renumită pentru florile de prun. Iarna era călduț, vara răcoare. În încheiere, scria: „Sper că o să vă placă acolo. Am impresia că e absolut necesar să stăm de vorbă cu cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
curat, spuse unchiul, mândru. — Da, ai dreptate, zise mama, zâmbind. Grozav! Aerul de aici e nemaipomenit. Am râs toți trei. Holul și prima cameră erau pline de bagajele care sosiseră deja de la Tokyo. — Și apoi... din sufragerie se vede o priveliște minunată, mai spuse unchiul Wada, conducându-ne în încăpere și poftindu-ne să luăm loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Cristina Alexandrescu Kate Moss a oferit o priveliște minunată la Londra în mijlocul străzii. Kate Moss a fost fotografiată în Londra, în timp ce ieșea din mașină. Vedeta nu purta sutien și nici chiloți, iar bluza i s-a ridicat destul de mult lăsând la vedere totul. Scena a făcut parte dintr-
Kate Moss, fără chiloți și sutien pe stradă. I s-a văzut totul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72097_a_73422]
-
un/o kamikaze. N-ar fi nici primul atentat asupra plăsmuirilor lui Gaudí. Vizita decurge de sus în jos, de la acoperiș, de pe ultima terasă, deschisă înspre toate zările, populată cu fantasmele acestui artist halucinant. Plimbarea labirintică printre ele, conjugată cu priveliștea asupra orașului, de la terasele și interioarele vecinătăților din jur, până departe, pe Montjuic, cu crângurile sale verzi, sau înspre scăpărarea albastră a mării. Un univers absolut personal, irepetabil și de nimic prevestit, eruptiv, rod al unei imaginații debordante, aflată într-
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
și numele contemporan al satului cu Iarna pe uliță. Chiar și Hogaș locuiește încă destul de bine într-o casă din Piatra-Neamț. Lucian Blaga o duce mai rău; la Lancrăm s-a construit o sală de sport care i-a obturat priveliștea spre râpele roșii "formațiuni geologice bizare ca o arhitectură de poveste, sau ca o așezare de temple egiptene, cu columne de cremene și foc" și i-a înstrăinat zeitățile copilăriei: Mai departe, pe rîu în sus, către miazăzi, se profilează
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros? cîmpiile, dulcele priveliști duioase ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimic în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
cu miză decorativă, nuanțată de un iz de scepticism. Mai mult decît un scrib al începuturilor absolute, al misterelor ultime, poetul are aerul unui reporter dezinvolt ori al unui fotograf de artă căutînd unghiuri ingenioase. Ocolind aspectele abrupte, înfricoșătoare ale priveliștii cosmice, explorate de exponenții generației ^60, Gheorghe Pârja urmărește cu încordare raporturile delicate ce se statornicesc între ființă și lucrurile odrăslite din trunchiul universal comun. Frecvent el încearcă a contrage macrocosmul în microcosm: Se face dimineață în peștera oului/ în
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
a nu avea nicio legătură cu asta. Abia mult mai târziu am început să-mi pun întrebări, ca acum, când privesc de aici de sus, de la Penhina (n.Stâncișoara), marea aceasta acoperită de fâșii de ceață. Iau loc în fața acestei priveliști, contemplu această încăpățânată natură egală cu ea însăși și nepăsătoare față de oamenii atât de schimbători. Un soi de pace mă face să mă accept oricine aș fi, așa cum sunt, nimic mai mult. Dacă stau să reflectez, pe dată întrebările revin
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
când cunosc opulența, precum în Surâsul farmacistului, acces la mântuire n-au. Conduși de sunetul casant al observațiilor, servite mai ades în cascadă, dintr-un caracteristic prea plin, am putea vorbi de un umor negru, în orice caz de o priveliște suveran ironică, pe măsură ce evadează în absurd și fabulos, o caracteristică a acestor proze de vie gratuitate, trădând un maestru al baghetei. Ca într-un concert, piese de singulară factură acceptă, în continuare, altele de copioasă popularitate, întru dezvăluirea tuturor posibilităților
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
-i a lui: Sehnsucht am Fenster. Fără să cad în fonetismul ieftin al "instrumentalismelor" dubioase, trebuie spus că, totuși, acest Sehnsucht, e însuși zumzetul și oh-ul nostalgiei, - "of"-ul toamnei la fereastra lui Bacovia (pe care Fundoianu-l "citează" în Priveliști: "Toamna bacoviană geme-n ferestre: of..."); ecoul "tăcerii cu zumzete de roi" dintr-o poemă a lui Blaga... Al cochiliei pline de rumoarea și de întreg aleanul mării; al unei metropole,-n amurg, pe care o percepi sonor, de după geamuri
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
de artificii. Prizonierii germani plini de sânge și mulțimea (aceea din filme) care are curajul să aplaude. Peste răni și ocări se lasă liniștea. Sfârtecat de tunurile grele, orașul se preschimbă într-un pustiu halucinant. Cucerirea Berlinului. Repetare a sinistrelor priveliști budapestane. Nimic nu seamănă mai mult cu o bătălie decât o altă bătălie. Apoi o scenă emoționantă: semnarea capitulării fără condiții, în fața rușilor, a statului-major german. Intrarea mareșalului Keitel învârtind amenințător bastonul de mareșal. înaintează ca un Mefistofel de comedie
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
cu Carul Mare , // Aripile-ngropate în streșini de cu seară, / Mutate peste noapte la umerele mele. Poate de- aceea-n zori și cînd e vînt / Mi-așa de greu să umblu cu pasul pe pămînt" (La zece ani). Contaminat de uranismul priveliștii contemplate, își alcătuiește un discurs grandilocvent, cu imprevizibile, neliniștitoare secvențe ale unei fastuoase degradări . Luceafărul își coace copitele de flacără în craniul său de țărînă, văpaia firii sale se depune în vulturi, căpățîne reci de somn îi cresc din trunchi
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
ai avea în privința morții altora, ea nu poate ține loc de experiența ei intimă. Pe aceasta nu o poți trăi decît de unul singur, și numai atunci cînd îți vine ceasul. Prin urmare, fiecare moare de propria sa moarte, iar priveliștea morții altora nu ne conferă nici un certificat de competență în privința ei. Filozoful, la fel ca anatomopatologul sau ca preotul, este dezarmat în fața morții, iar sub acest unghi al neputinței biologice, el nu se deosebește cu nimic de cel mai de
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
o trăiește ("asta nu e viață, asta e karma,/ mă încurajează lucian"), aluziile la Apollinaire, Verlaine, Celan, Villon, Balzac etc. într-o medicamentație armonizantă: "pe podul mirabeau e pustiu/ doar doi disperați care își închipuie că scriu/ sub pod aceeași priveliște un clochard bărbos/ printre cartoane și zdrențe/ privește apa cu ochiul sticlos./ ca un pescar m-aplec spre unda visătoare/ văd chipul nopții sau al morții oare/ al muzei lui françois d'antan/ sau masca de ceară a lui paul
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
în 1762 de fratele său Mitropolitul Moldovei Gavril Calimachi, ctitorul Catedralei vechi din curtea Mitropoliei. În 1887, bisericii i se adaugă pridvorul clopotniță. Casa Theodor Pallady Bucium Așezată între viile Buciumului „sus pe deal, deschisă spre toate zările... să domine priveliștea, fără a fi ochioasă", cum avea să spună meșterul mai târziu. Construită în 1855, este cumpărată de Pallady prin 1906 când se întorcea de la Paris proaspăt căsătorit. „Abia la bătrânețe m-am convins că n-am talent, dar acum, nu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
urmează. Te știu așteptând un mormânt Când sufletul nu-mi va fi pază. Pământ - poticnire, cuvânt și faptă și iarăși cuvântul... Ne-ajungă pe viață pământul, pe moarte, ne-ajungă pământ! Pământ, tu luminii mormânt... Razei ce vine din hău... Priveliști, loc sfânt, Dumnezeu, Pe viață, pe moarte, Pământ. Treapta a IX-a Valori, palori Ne lăudăm că am scăpat de mituri Că doar copiii mai cred în poveste, Dar am uitat de liniștea din schituri, Și am uitat, voit, de
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
sălbatice, chei și canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peșteri și avene. Datorită frumuseților naturii prezente în clisura Dunării, fluviul este tranzitat în zona noastră și de numeroase vase de croazieră, turiștii putând admira priveliștile zonei. Orașul Moldova Nouă dispune și de cel mai modern terminal de pasageri la Dunăre. Portul dispune în prezent de cheuri verticale și pereate, ce deservesc traficul industrial și de pasageri din zonă. Portul dispune de o cale de rulare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
11 ianuarie, 1936), a publicat articolul "Cel mai influent om al Americii, Felix Frankfurter", pentru că în "Revista Fundațiilor Regale" (1940, pp. 192-197) să scrie "Două energii excepționale: Felix Frankfurter și R.M. Hutchins". Ultima sa carte despre S. U. A., "Chipurile și priveliștile Americii" (1940), trebuia să ajungă pe birourile acestor oameni de seamă, inclusiv pe cel al președintelui S.U.A. din acea perioadă, Franklin Delano Roosvelt, dar, din cauza războiului, aceasta nu s-a mai întîmplat.* La Muzeul de Artă Comparată din Sîngeorz-Băi, jud.
Petru Comarnescu și S. U. A. by Icu Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/8035_a_9360]