451 matches
-
lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
necuvântătoare, în ceasuri de limpezire spirituală, străEătând dealurile, câmpiile și băOțile ținutului Neamț. în acel sanctuar al eternului, pădurea a conservat sfinte taine, iar „Fărările de altădată”, unde, „șerpuitor urcând / sau coborând spre depărtări cu tainice cântări / de mierle și privighetori...”, găsea, în copilărie, „poienile cu flori de iasomie...” și câte alte minunății... (3ădurea mea) Acei ani ai inocenței îi amintesc maturului de astăzi, printre-atâtea întâmplări, și povestea puiului de urs („Doamne, oare de ce fiara din tot ce-i viu stă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură negativă de caracter: invidia omului mărunt, incapabil să recunoască valoarea semenilor (huhurezul e o pasăre tăcută și urâtă, care găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț" burghez) să îl reprezinte însuși sentimentul estetic, gratuitatea artei, la fel ca în Greierele și furnica. Pe scurt: izvorul se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Nu sunt păsări pe cale, pe unde trecem. — Păsări? — Da, păsări. În Valahia când mergeam, dacă o porneam printre primii stârneam pe drum fel de fel de păsări, prin bălți, păsări albastre, rațe sălbatice și păsări neștiute, prin păduri ne însoțeau privighetori, mierle și cuci fel de fel. Acum, de când am trecut Dunărea, nimic, nici una, ca și cum un duh nevăzut, mergând înaintea noastră, le-ar goni. — Selin aga, mă înspăimânți. Cum să nu fie păsări pe cale? Nu cred. Și apoi să știi că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la braț, cu fețe zîmbitoare: dl Alexander 6. și dra Ann. 7. Dl Alexander este poet. La viața lui a scris deja multe 8. rime. A scris o poezie despre Danny, una despre 9 pîinea cu stafide; una despre cîntecul privighetorii în 10. pădurea liniștită; și mai mult de șapte despre dra Ann! 11. De ce atît de multe poezii pentru dra Ann? 12. Ei bine, nu e greu de ghicit! 13. Pentru că dl Alexander o iubește mult pe dra Ann! 14
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe mai multă vreme, iar alții numai spre închinăciune, ca măcar cu rugăciunile să-și poată scăpa viața de la asemenea boală ce urmează în ținutul acesta, atât în târguri, cât și la unele din sate". Totodată, urma să se scrie privighetorului din Șomuz că aga Iancu Canta și vornicul Iorgu Vîrnav nu aveau voie să se deplaseze decât în limitele moșiilor lor253. Pe de altă parte, la 12/24 august, prin raportul nr. 11 662, poliția din Iași comunica Departamentului "din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de vânt. Hoții de literatură suferă de amnezia ghilimelelor. Omul contemporan se îndepărtează de artă. Dar nici amurgul soarelui nu mai are spectatori. Excesul de subtilitate poate duce la decalcifierea mesajului artistic. Cultura dă prospețime spiritului. Arta e ca trilurile privighetorii. E meschin să le cauți justificări. Fără artă, comunicarea noastră este bâlbâită, rudimentară și autistă. Coexistența valurilor dă vigoare culturii. Scriitorii îi pretind posterității să - i foarfece, nu să - i uite. În artă, se lucrează, de regulă, la temperatura iadului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în zilele noastre. Pentru că nu află aproape nimeni. Angoasa poeților se agravează când, în loc de „ dragă ”, iubitele încep să li se adreseze cu „ maestre” . Între mine și infinit am presărat câteva cărți. Spiritul polemic rumenește arta. Într-o pădure sunt câteva privighetori și foarte mulți guguștiuci. Nici în artă nu este altfel. Unele scrieri actuale nu au putut fi citite decât de juriile care le - au premiat. Sărăcia a manifestat întotdeauna multă tandrețe față de talente. Într-un mare artist sunt topite două
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
footnote>, și Cuza<footnote Al. I. Cuza, Domnul Unirii de la 1859. Domnul țărănimii. footnote>. Mănăstirea Bursuci a fost ridicată de Gavriliță Kostaki, mare Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe valea Ciocăneștilor. Trebuie spus, că în Ținutul Fălciu, încă de pe la 1850, existau Privighetori<footnote Privighetor de ocol, se numea prin odobrenie act de alegere. Documentul se întărea cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Cuza<footnote Al. I. Cuza, Domnul Unirii de la 1859. Domnul țărănimii. footnote>. Mănăstirea Bursuci a fost ridicată de Gavriliță Kostaki, mare Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe valea Ciocăneștilor. Trebuie spus, că în Ținutul Fălciu, încă de pe la 1850, existau Privighetori<footnote Privighetor de ocol, se numea prin odobrenie act de alegere. Documentul se întărea cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
animalelor, al păsărilor... chiar și al frunzelor... și, ce putea fi mai minunat?!... Ea înțelegea altfel, decât copiii de anii ei... chiar și decât adulții, urletul lupului flămând, pe vreme de iarnă, strigătul jderului când își ucide prada... ori, cântecul privighetorii, al ciocârliei sau, mai ales, al măcăleandrului care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de pe spinare i se zburli ca la lup... dar, și o voce se auzi autoritar... din mulțime. - Lasă fata în pace, Lisandre! ..și, un tânăr înalt, tot ca Lisandru, chipeș, își făcu loc prin mulțime, spre ei. Era Tudor, feciorul Privighetorului de Fălciu, abia venit de la Paris cu studiile isprăvite. Avea părul negru, bogat, tenul puțin palid... Ochii mari și negri ca tăciunele, trădau dincolo de o hotărâre fermă, o blândețe pe aceeași măsură. Fruntea îi era armonioasă, gura frumos creionată, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de o frumusețe mândră, semeață și mult prea matură pentru anii ei. Îngândurată, fata trecea prin minte imagini de la horă... În urechi încă îi mai răsunau alămurile și chiotele flăcăilor. Dar, o întrebare îi stăruia în minte... De ce Tudor, feciorul Privighetorului din Ținutul Fălciului, îi luase apărarea împotriva obrăzniciei lui Lisandru. Tudor era un tânăr respectat în tot ținutul, cu educație în școlile din occident, stipendiat de Titu Maiorescu, ministru al Educației... Anuca se mai gândea și la reacția tinerilor de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Horchidan M-am trezit într-o pădure. O pădure verde-aurie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. În uniformele lor verzi, brazii păreau niște uriași. Flori multicolore împodobeau poienița cu iarbă verde ca smaraldul, iar cântecul mierlei și al privighetorii se auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns în vârful unui munte, pe stâncării. Acolo, o pasăre cu pene
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
vremurile dinaintea incendiului - e căminul familiei, un at home inviolabil al mostrei de Extrem Orient aduse În Capitala Federală cu toate harurile și primejdiile presupuse de un transplant. — Elevii Încearcă Încălțările maestrului, a exclamat doctorul Shu T’ung. După triumful privighetorii, urechile acceptă și primesc butucănosul cântec al raței. Domnul Montenegro a zugrăvit casa; limba mea nedibace și greoaie va schița personajele. Fotoliul de onoare Îl rezerv pentru Madame Hsin. — M-ați invitat la propriul meu joc, a observat repezit Montenegro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
LA MARGINEA AMURGULUI Cine ar putea să priceapă? Deasupra tuturor muribunzilor pluteau stelele tulburi ale sufletului... M-a dezbrăcat tăcerea și nu puteam să strig. Nu se poate, mi-e țărmul pustiu, iartă-mă în jumătatea desnădejdii locuită de câtecul privighetorii... cu pereții de fum ai întunericului. Iartă-mă, aveam altă părere, mai bună, despre capcane, știu doar c-am hotărât sinuciderea înainte de săruturile imposibile ale vremii. Gesturi furate în cuvintele întoarse pe dos ce bat cu pumnul în uși... Tresar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
întunecoasa a nopții și luna solitara apare la orizont"26. "Zilele sunt ca niște copii ai timpului, pentru că ziua următoare, cu tot ceea ce conține ea, este procreata de cea anterioară"27. "Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în noaptea liniștită de vară sub lumina dulce a lunii?"28. "Tabloul" elementelor și forțelor naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți pe cer
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Să facem cunoștință, Chișinău, 1989; Cer și pământ, Chișinău, 1991; Rață-rață lătăreață, Chișinău, 1992; Aici pe pământ, Chișinău, 1998; Prin valuri, pref. Anatol Ciocanu, Chișinău, 2001. Traduceri: Iuri Ermolaev, Un final neprevăzut, Chișinău, 1975; Boris Jitkov, Povestiri, Chișinău, 1978; Cântați, privighetori!, Chișinău, 1978; Lev Kassil, Apărătorii tăi, Chișinău, 1979; Soldatul vârstă n-are, pref. Pavel Cruceniuc, Chișinău, 1985; Vasil Vitka, Amiază, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „O palmă de cer”, „Moldova socialistă”, 1969, 31 august; E.I. Vieru, „Ploile dorului”, „Cultura
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondență, pref. Victor Crăciun, București, 1972 (în colaborare cu Victor Crăciun); Zece umoriști români, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1974; Miron Radu Paraschivescu, Scrieri, III-IV, București, 1974-1975, Amintiri, București, 1975; Ceasul muncii și al privighetorii, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1976; Zâmbete la umbră, cu caricaturi de Al. Clenciu, București, 1976 (în colaborare cu Giuseppe Navarra și Mircea Trifu); B. Fundoianu, Poezii, tr. Virgil Teodorescu și Dora Litman, introd. Mircea Martin, postfață Paul Daniel
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Biszak Zoltan, născut la 11 septembrie 1969 în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Biszak Jozsef și Terezia, cu domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Neustifg. 53/2/38, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfântu Gheorghe, Str. Privighetorii nr. 24, județul Covasna. 199. Gaderer Corina, născută la 6 august 1969 în localitatea Sebeș, județul Alba, România, fiica lui Cosmulescu Ion și Roza Maria, cu domiciliul actual în Austria, St. Johann Im Pongau, Reinbachsiedlung 56, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
320, județul Timiș. 360. Popescu Anca Ioana, născută la 6 aprilie 1972 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiica lui Popescu Marcel și Maria Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 2650 Payerbach, Mitterau 1, cu ultimul domiciliu din România, Piatra-Neamț, Str. Privighetorii, bl. B. 2, ap. 4, județul Neamț. 361. Ciubucă Petru Mihail, născut la 10 decembrie 1954 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Ciubucă Petru și Eufrosina, cu domiciliul actual în Austria, 4863 Seewalchen, Egelseestr. 31, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
fapt nu putem fi decât actorii unor Mistere, cei mai mulți nici Încercând a le pătrunde sensurile ascunse. „Radioalmanah“, 20 septembrie 1997, ora 17,24 17. Viața Înseamnă libertatea tuturor Suntem Încântați, oricare dintre noi, de acrobațiile unei veverițe ori de cântecul privighetorii, În plin oraș chiar, și tocmai de asta, lucruri absolut normale pentru ele. Unii dintre noi prelungesc această satisfacție, oferită de stropul de Natură, Îngrijind un animal. Dar și greșesc, căci „drumul spre iad e pavat cu bune intenții“, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele unsprezece cămări de provizii fără neapărat să le descuie, criticul întreține iluzia artei, metamorfoza realului într-o imagine eternă, a privighetorii într-o fată cu obraz alb sub umbrela de soare. A douăsprezecea cămară, cea goală, conține secretul; a-l vulnera înseamnă a-l risipi. Există totdeauna în artă un secret pe care materia ei îl presupune, dar care nu e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
14 mai. Mutarea la Cotroceni. Vreme uscată. Înainte de amiază prefectul Poliției. Orele 10½-11¾ Consiliu de miniștri, problema primului colegiu întâmpină greutăți la Cameră. După-amiază audiențe, Zizin Cantacuzino. Ora 4½ plecat cu Elisabeta la Cotroceni. Plimbat prin grădină, totul în floare, privighetori, aer plăcut. Ora 6½ cinat pe verandă. Seara puțin în grădină, scris etc. Joi, 3/15 mai Vreme frumoasă, dar foarte uscată. Înainte de amiază Câmpineanu și Lecca la mine. Camera a votat primul colegiu, orășenii și proprietarii funciari cu venit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cuculus canorus (Cucul) STRYGIFORMES Strigidae - Strix spp. (Huhurezi) - Asio spp. (Ciuf) APODIFORMES Apodidae - Apus spp. (Drepnea) Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăruș albastru) PICIFORMES Picidae - Dendrocopos spp. (Ciocănitori) PASSERIFORMES Motacillidae - Anthus spp. (Fâse) Troglodytidae - Troglodytes troglodytes (Pantarus, Ochiul boului) Turdidae - Luscinia spp. (Privighetori) - Saxicola spp. (Mărăcinari) - Oenanthe spp. (Pietrari) Sylviidae - Acrocephalus spp. (Lăcari) - Hippolais spp. (Frunzărite) - Sylvia spp. (Silvii) Muscicapidae - Ficedula spp. (Muscari) Paridae - Parus spp. (Pițigoi) Certhiidae - Certhia spp. (Cojoalce) Laniidae - Lanius spp. (Sfrancioci) Emberizidae - Emberiza spp. (Presuri) Fringillidae - Fringilla spp. (Cinteze
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]