742 matches
-
merită crezut totul în lume-i să te păstrezi sloi! ...e-atâta plictiseală-n hardughie: nu-i mai plătesc lui Dumnezeu - chirie! TEATRUL LUMII e comedie: doamne cu regi se taie trebui' s-azvârli - din oameni - totul sânge; păpușa blestemată - proasta - plânge: rămâne-n scenă numai vâlvătaie! cu butoniera-n gât - toți sunt nebuni și trandafirii - din răni - le curg în jerbe iar săptămâna lor începe marți - nu luni: războiu-aduce-n scenă hârci superbe! toți sunt nebuni - tot sângele-i afară e-
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
a aruncat un prosop vorbindu-i batjocoritor: - De ce n-ai spus, târfă, că ești neîncepută ? Poate te iertam și te luam de nevastă.. Ha, ha, ha! Ai pătat și frumusețe de așternut. Șterge-te bine că mai avem de lucru, proasto! Nu am canalizare aici. O să-ți dau și apă mai târziu. Iuliana nu a răspuns. De durere și teamă să nu-l provoace s-o lovească din nou, a preferat să tacă, strângând din dinți și mocnind a ură neputincioasă
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > JURĂMÂNT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 307 din 03 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului jurământ Azi Iubirii am plâns la căpătâi, că murise proasta chiar aseară, deși eu strigam: rămâi ! rămâi ! ca să fim din nou ca prima oară. O boceam cu sufletul pierdut, ei nici nu-i păsa de-a mea durere, a plecat așa... spre neștiut și nu mi-a lăsat vreo mângâiere
JURĂMÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348708_a_350037]
-
ce mai. Nebuna detese foc la dormeză, acolo în curte. Bă, pupa-va-ș ochii, îmi veni chip de nebunie, s-o omor acolo, pă loc, nu alta. Pusasăm mâna pă un retevei, dar mă liniștii tot eu. Da’-i zisăi: „Fă, proasto, dă data asta, gata, chiar că s-a terminat!... Finește la comedie, cum zice franțujii. Adică, pă românește, s-a fârșit tarbacaua!... Eu într-o parte, tu într-o parte. Și plecai. Rămasă urlând, ca din gură de șarpe, da
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
ascundă suferința. Iar ochii... ochii parcă mă învăluiau și mă apropiau de el atât de mult încât nu mai vedeam nimic în afara pupilelor. Parcă intram în adâncul lor ce părea a fi atât de cald și luminos. Am rămas ca proasta-n târg privindu-l și întrebându-mă de ce îmi ard obrajii. Iar când s-a prezentat militărește, mi-a luat piuitul, zău așa! Ce naiba, că doar m-au curtat atâția bărbați și nu am simțit niciodată că roșesc. Am simțit
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
Nu mai lucra nimenea: beau și stăteau la taclale. Ce mai contau lipsurile, că te sculai la patru noaptea să stai la coadă la lapte, că n-ai ceea, că n-ai cealaltă. Erau vremuri grele, daaa! Ceaușescu mergea cu proasta lui în China, în Coreea și venea cu ideea scălîmbăielilor de pe stadioane, iar noi toți trăgeam vîrtos la musteață. Referință Bibliografică: Când s-o făcut poama / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
bâlbâielile tale de cretin sclerozat? - După legile Firii lăsate de bunul Dumnezeu, Creatorul acestui Univers! răspunse calm Moș Vreme. - Dumnezeu? se înfurie Iarna. O sperietoare cu care chinuiești lumea de-o veșnicie. Ai pus mâna pe vârtelnița asta, ai găsit proastele care să se chinuiască cu lucrarea ta besmetică și, cu toanele tale de nebun periculos, urzești viitorul fiecăruia cum îți trăsnește țeasta ta de zevzec! Moș Vreme se uită cu milă la ea. Înțelepciunea lui nu-i permitea să-i
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
pentru nebuneasca lor erezie. Din păcate nu se învățau minte și continuau cu munca cea umilitoare sperând ca netoții că, odată și odată, vor deveni un bun exemplu de urmat, pentru cei din jur. Aiurea! Doar fierbințeli la creier, datorate proastelor lor obiceiuri! Spre marea lor surprindere, de unde tăiaseră sute de ani capete, biciuiseră în piață și aruncaseră în închisori pe cei care furau cine știe ce, acum constatau că fenomenul furturilor renăscuse impetuos ba, am putea spune, chiar derutant. Se furau macarale
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
modul în care este neglijat de soție în favoarea copiilor. Nu ajută prea mult nici existența unei pălețe variate de video-uri porno disponibile celor plictisiți de atâta odihnă, nici infinită oferta de pe site-urile de dating. Până la urmă, cât de proasta trebuie să fie soția ta, să se înhame la muncă grea, cănd cu puțină „inteligență” ar fi fost o diva pe scena socială, nu o sclava a familiei? Poate că singurul beneficiu al unui regim totalitar este acela ca un
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
făcuse planuri mari în acest sens. În seara aceea, după ce a plecat ea, a făcut un duș rece pentru a-și mai reveni. „Am stat prea mult încordat, f...i gura mă-sii de țigancă! Am lungit chinul prea mult. Proasta dracului, putea să se sperie și să țipe. Mai bine o regulam din prima, în baia de serviciu. Cu două palme o făceam să tacă în aia a mă-sii și-o serveam și la mansardă. Nu avea cum să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
fost ascultat? - Cred că sunt datele în care am dar extemporal. Am dat, ce-i drept, două extemporale dar nu ne-au fost aduse încă. - Atunci înseamnă că nu ai făcut nimic în extemporale! - Nu puteam avea lucrări atât de proaste; de altfel, dl. profesor le corectează și pune notele în fața noastră... - De data aceasta a procedat altfel și nu i se poate imputa nimic. - Nu vă supărați, vreți să verificați dacă și ceilați colegi au note puse în aceeași dată
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
dar zic așa, în viața asta terestră. Și-apoi știi bine că avem nevoie și de tată. Mă rog, în afară de Tine, unul în carne și oase. N-avem! Ia-Ți-i înapoi! Fără supărare, da?” Aud râsul lui Dumnezeu. „Ce proastă ești!” „Sunt, ce să fac, dacă așa m-ai lăsat?” „Hai, hai, fără scuze! Ce n-aveți, tată? Știi că asta-i bună? Ha, ha! Na-vă! Doi, la pachet! Ajung sau mai vrei?” „Nu, nu, gata, e bine, sărut-Mâna
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
succes de cassă. Dar și aici apărea o problemă! Nu numai din filme știm, dar și de la televizor (ori ăsta este cel mai important vector de cultură!), că dihăniile astea trăiau doar în America, semn că nu erau atât de proaste pe cât le bănuim noi și acum, doar americanii le descoperă și ne vorbesc nouă despre ele. Hopaaaa, apăruse totuși, cuvântul cheie: America! Directorul surâse inteligent, ridică un deget și toți asistenții amuțiră. Pe fețe li se citea venerația, sau poate
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
un cap mai înaltă decât ea, o luă în brațe și strigă la Ana: - Hei, Ană, ia prima lecție de viață, uită-te și bagă la cap, că ce vă arăt este valabil pentru amândouă. Nu vă prezentați ca două proaste în fața băieților. Sunt destui proști printre ei care nu știu despre ce dorește o fată tânără de la ei. Chiar dacă sunt niște țărani încuiați, pot face și ei uneori mai mult decât au auzit din poveștile altora, așa că deschide bine ochii
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
nici cu masă de prezidiu drapată în roșu! Dar nimic nu era imposibil pentru un om ca el! Adună în cel mai scurt timp femeile de serviciu de pe toate scările și le desfăcu contractul de muncă, lăsându-le chirăind ca proastele, în zadar. Însă, după două zile, dădu anunț că face angajări și le repuse în drepturi numai după ce jurară să facă lună în curtea interioară (soare nu se putea fiindcă acesta nu ajungea niciodată acolo) apoi îi mobiliză și pe
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
peste pălăriile țuguiate. E drept că erau și cam cherchelite, ca să nu spunem mai mult. Poate că acesta a fost și motivul pentru care ducele, conform înaltului protocol, le dădu voie să se retragă. Plecară împleticindu-se și râzând ca proastele, de lucruri pe care numai ele le știau. Ridicându-se de pe locul ei, destul de greu, micuța contesă se agăță ferm de brațul protejatei sale și îi spuse, cu un accent vizibil deformat: - Acumaaa, o săăă mee’gemm la cu’ca
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Caiafa; să avem și noi, în aia a mă-sii, discuții savante, băieți! Da, erau băieți mari și au inclus-o și pe Licurișca în categoria frumoaselor, că numai pe urîte nu le calcă nimeni ... și ... dacă mai sînt și proaste ... În toiul comentariilor, m-am aplecat spre urechea Licurișcăi și am întrebat-o: Chiar ai fost colegă cu Manethon? Da, și prietenă cu Oannes. Tot un înger? Nu, un zeu. Și asta s-a întîmplat demult? Nu, parcă a fost
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
de reminiscențele fantomatice ale unei existențe alienate: "... Pe/ când azi, în această epocă de demență... ce se văzuse ea, bătrâna, goală, pe atunci,/ când era fecioară, fecioară de lut crud, dezbrăcată - / pe când purta noroc,/ neștiind ce are de făcut, ca proasta...". Ambiguitatea amenință ca o ghicitoare fără răspuns. Sau dacă îl are, nu este cel așteptat. "Nenorocită gâjâială a ghicitorii. Pentru a construi un obstacol: /împotriva unui fost/ viitor, trecut minut după minut/ Împotriva tuturor neliniștilor și în pofida/ sensibilității sale speciale
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
face. Dorul și l-a priponit prin cuvântul ponosit și de sete e uscat că vioara i-a plecat. I-a luat-o un gagiu iubăreț și zurbagiu, a-ncântat-o cu momele, cu o salbă de mărgele. Și ea, proasta, a plecat, cânt de lebăd-a lăsat să străbată nopțile, pe la toate porțile. Hei, vioară, vino iar ca în luna lui florar, să-mi dai suflet și visare, să-mi dai cântec de izvoare, c-am rămas de tot pustiu, doru-mi
CÂNTEC DE JALE de LEONID IACOB în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356342_a_357671]
-
pune pe el în inferioritate. La fel ca unele glume sau bancuri cu și despre polițiști, chiar dacă mirele l-a încredințat că nu a spus nimănui ce profesie are el. O bănuia pe propria-i soție că "a dat ca proasta din gură ca să crească în ochii bărbaților ce o dansau". Poate că și din această cauză o privea pe Anca cu suspiciune. Era contrariat și nervos că, pe timpul singurului dans pe care-l aveau la activ, ea a fost crispată
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
retras și nu sunt văzuți de toată lumea... Vorbesc. Fac planuri. Pronunță nume de politicieni pe care-i sprijină cu banii lor. Și pe care-i trag de c...e, scuza-mă, când nu le fac jocul. Nu te uita ca proasta-n târg la mine! - Încerc să înțeleg... Dar polițistul nu... - Da! Dar dacă patronul este interesat, înseamnă că cineva i-a dat ordin. Cum i-am spus că a omul a rezervat un... - De la dumneata știa! De ce i-ai spus
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
a continuat mai tristă și ușor iritată. M-a sunat după vreo săptămână și m-a rugat să accept o întâlnire cu ei, adică el și prietena lui. Să discutăm despre pregătirea nunții lor... Și m-am dus... Ca o proastă incurabilă... - De ce vorbești așa? - De aia, că am fost o proastă și am crezut că este om serios! Valentin a sărit violent de pe scaun. Obrajii săi nu mai aveau culoare și sprâncenele se uniseră de adâncă încruntare. După câteva secunde
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
strigă indignată : -Ho mă, că nudistu ăsta nu mi-a făcut nimica ! O bătrânică îi arată dovada în fapte : -Vezi moșule, ziceai că-s terminată ! Alta necoaptă îi face un compliment : -Lasă-l săracu, că-i necopt ! Perversa o face pe proasta : -Aa, tu ești dragă ? Dar nespălatu ăsta, cine-i ? Una mai necăjită își plânge isprava : -Dă, unde-oi-da, numa-n cap să nu-mi dai ! Alta-i întoarce vorba : -Ziceai că am avut noroc noroc cu tine ! Ce să mai zici
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
și își dorea s-o strivească de perete cu ziarul, Adelina și-a făcut o cafea, și-a aprins o țigară și s-a așezat în fotoliul ei preferat din fața televizorului și a început să rîdă de una singură ca proasta, pentru că se trezise privind atentă ecranul televizorului, pe care uitase să-l aprindă, nici o lume super-chanel nu îi violenta ochii, și încerca să-și amintească de cît timp nu mai văzuse ea un film, pentru că în fiecare seară îl aprindea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
poze mișto rău de tot, care le va incita să se masturbeze ca niște îndrăgostite dar, pînă una alta, se frecau așa, la rece, încercînd să-și imagineze cum va fi cînd vor avea pozele, și nechezau și gîfîiau ca proastele, iar madam Marea Marmara le privea disprețuitoare și le zicea că de nimic nu sînt bune, nici să și-o tragă cu un tip mișto din vreo revistă americănească. Cam astea erau și veștile bune și alea rele și consemnarea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]