932 matches
-
gândi, În funcție de informațiile puse la dispoziție, de informațiile pe care le transmite profesorul sau, pe care, le descoperă elevii. De aceea, metodele folosite de profesor sunt cele care fac apel la dezvoltarea unor abilități de gândire creativă din partea tinerilor: brainstorming, problematizare, jocul de rol, studiul de caz, turul galeriei, dezbaterea etc. În acest mod elevii sunt provocați să-și pună tot timpul Întrebări, să caute răspunsuri și, astfel, să derive Încurajarea unei cercetări bazate pe recunoașterea și acceptarea perspectivelor multiple asupra
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care au determinat creșterea importanței centrului metalurgic de la Reșița prin producerea cocsului metalurgic;Despăduririle din Marea Britanie au afectat serios echilibrul ecologic al insulei și s-a datorat ”revoluției industriale”, atunci când cererea și consumul de lemn și mangal era foarte ridicat. PROBLEMATIZARE Studiați În Atlasul geografic al României sau pe internet care este poziția geografică a localităților din partea de SV a țării unde s-au construit primele furnale de fontă (relieful și resursele subsolului). Stabiliți apoi vegetația dominantă și care este arborele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Paraschiv- Castele, palate, conace și parcuri boierești cu impact major asupra peisajului antropic din Județul Iași. Editura Performantica, Iași, -2011-) Figura nr. 49. Tabloul ”Țigancă” de Theodor Aman -1889- (Muzeul Național de Artă) XIV. RECAPITULARE. EVALUAREA ANUALĂ A PORTOFOLIULUI 1. Problematizare Care sunt modificările survenite În viața rromilor din secolul al XIX-lea raportată la perioada actuală? Sintetizați mutațiile realizate În viața rromilor În ultimii 170 de ani... 2. Recapitulare prin joc didactic... a. JOC DIDACTIC-ARITMOGRIF La o rezolvare corectă, pe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
are mai puține elemente?”; Care mulțime are mai mult cu un element decât mulțimea mingilor roșii?”. Răspunsul copiilor la întrebarea din urmă: ,,Mulțimea mingilor galbene are mai mult cu un element decât mulțimea mingilor roșii” nu este suficient. Aplicând metoda problematizării se adresează copiilor întrebarea: ,,De ce are cu un element mai mult?”, copiii motivând astfel răspunsul anterior. Numai în acest mod ne putem convinge de corectitudinea algoritmului format. Pe baza acestor exerciții cu material individual, copiii reușesc pe deplin să înțeleagă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
prin trezirea interesului). Demonstrația valorifică funcțiile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstrația se poate face cu obiecte și jucării (la grupele mică și mijlocie), material didactic structurat ( la grupele mare și pregătitoare), reprezentări iconice (la grupa pregătitoare). 3.6.3. Problematizarea Problematizarea constituie o metodă pedagogică prin care copilul este stimulat să contribuie conștient la propria formare prin participarea la o nouă experiență de învățare cu rol de restructurare și dezvoltare a ansamblului de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
trezirea interesului). Demonstrația valorifică funcțiile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstrația se poate face cu obiecte și jucării (la grupele mică și mijlocie), material didactic structurat ( la grupele mare și pregătitoare), reprezentări iconice (la grupa pregătitoare). 3.6.3. Problematizarea Problematizarea constituie o metodă pedagogică prin care copilul este stimulat să contribuie conștient la propria formare prin participarea la o nouă experiență de învățare cu rol de restructurare și dezvoltare a ansamblului de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații problemă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații problemă copilul este solicitat în găsirea de noi soluții, originale și se cultivă astfel creativitatea și flexibilitatea gândirii prin valorificarea formativă a unui conflict cognitiv. Fiecare din cele două momente importante în problematizare - prezentarea situației-problemă și formularea întrebării au valoare formativă deoarece: - favorizează consolidarea unor structuri cognitive; - stimulează spiritul de explorare și investigare; - formează un stil activ de muncă; - cultivă autonomia și curajul în afirmarea unor opinii ale copiilor rezultate în urma unui proces
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de informații, spre a-i orienta în alegerea informațiilor care să-i ajute să rezolve problema, adresează întrebări, orientâdu-i în stabilirea unor legături de dependență între ceea ce ei știu deja și sarcină. Folosită atât ca metodă cât și ca procedeu, problematizarea are valențe formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelele de vârstă, dar eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
legături de dependență între ceea ce ei știu deja și sarcină. Folosită atât ca metodă cât și ca procedeu, problematizarea are valențe formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelele de vârstă, dar eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o metodă bazată pe acțiuni motrice și intelectuale, efectuate de copii în mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
adunare și de scădere În concentrul 0-100, fără trecere peste ordin; O4 - să compună enunțul problemei după o imagine; O5 - să rezolve o problemă cu o singură operație pe baza materialului concret (jetoane/bețișoare). Strategia didactică: Metode și procedee: conversația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, munca independentă. Material didactic: fișe de muncă independentă, numărători. Secvențele lecției Ob. op. Conținutul activității pentru clasa de elevi Conținutul activității pentru elevii integrați Evaluare I. Moment organizatoric Pregătirea elevilor pentru ora de matematică. II. Anunțarea subiectului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
13. Tehnica lecturii și a scrisului 200 4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 202 4.2. Metode de rezolvare de probleme 203 4.2.1. Reflecția personală 203 4.2.2. Problematizarea 203 4.2.3. Învățarea prin categorisire 205 4.2.4. Metoda concasării 206 4.2.5. Cubul 207 4.2.6. Tehnica bisocierii 207 4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme 207 4.2.8. Recensământul problemelor 209
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția ocazională, spontană ori sistematică etc. 4.2.2. Problematizareatc "4.2.2. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 6. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 6. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și dificultățile resimțite pe parcursul desfășurării exercițiului. Această tehnică de învățare poate fi utilizată direct de către formator atunci când dorește să dezvolte prin problematizare un anumit conținut ce va fi delimitat în viitoarea secvență de instruire. În această condiție, tehnica presupune ca, după ce formabilii vor fi dezvoltat imaginea de ansamblu prin negociere, în cadrul prezentării noului conținut, formatorul le va „spulbera” analiza prin informațiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
joc de rol. 4. Formatul de tip tribunal presupune o desfășurare de tip dezbatere (debate), dezvoltând totodată mai mult dramatism prin tensiunea adusă. Două tabere opuse, reprezentate de „avocați”, își dispută identificarea adevărului în cazul propus. 5. Formatul învățare prin problematizare: Herreid aduce astfel în atenție o metodă de succes a folosirii studiului de caz, metodă utilizată pe parcursul a 25 de ani pentru a pregăti cursanții în domeniul medical la McMaster University (Canada); ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
profesie ajuns colonel de securitate, și Victorița - amanta vulgară a lui Dumitru Vinea, tip de femeie „infernală, versatilă și energică, nu lipsită de vocație erotică” (Eugen Simion) -, care, toate, conving prin impresia de prospețime și naturalețe a acțiunii directe, fără problematizări și ocoluri analitice obositoare. Expresie a preocupărilor moral-filosofice ale autorului este și romanul Racul, roman politic, parabolă a dictaturilor sud-americane, dar trimițând în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
așadar, o modalitate comună de acțiune a cadrului didactic și a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operații, de procedee.În anumite situații, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea poate fi inclusă într-o demonstrație). Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor utilizate în procesul de învățământ precum și teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în considerare: natura, funcțiile, clasificarea metodelor de învățământ, precum și caracterizarea, descrierea lor, cu precizarea cerințelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Mihaela Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1190]
-
121-122, 124, 179, 190, 220-223, 226, 228, 305, 310 prezentare scenică narațiune simplă, 220-221 prezentarea conștiinței, 123, 169, 171-172, 181, 205, 335 prezentarea spațiului, aperspectivală, 187-198 și perspectivă, 183-194 și schematizare, 185 v. și contiguitate problematica identității, 152, 169, 173 problematizarea identității eului narator, 240 probleme de demarcație, 211, 213, 225 proces de concepere, 62-72, 125, 268 proces de transmitere, 26, 33, 44-45, 48-49, 129, 225 profil narativ, 30, 115-118, 120, 125-127, 129, 228, 336 nivelare, 126-127 pronume personale, 67-68, 75
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe ce trebuie Învățat ci pe cum trebuie Înțelese valorile istoriei, Îl Învață pe elev cum să facă, cum să acționeze, cum să decidă, nu numai cum să reproducă. Asimilarea cunoștințelor are loc prin propria lui acțiune (Învățarea prin descoperire, problematizarea, jocul pe roluri, Învățarea prin cercetare etc.). Aceasta nu Înseamnă, Însă, că În predarea - Învățarea istoriei se renunță la metodele informative care Își au avantajele lor (povestirea, explicarea, comparația, conversația, demonstrația etc.). Ele sunt eficiente În măsura În care contribuie la formarea spiritului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că aceasta schematizare are ceva profund adevărat, pentru că tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea, frustrarea, dramatizarea, nemulțumirea, ranchiuna și problematizarea"124, căpătând fie nuanțe delicate (Caminito), fie grotești (Noches de Reyes), fie aspre și dramatice cum sunt celebrele tangouri ale lui Enrique Santos Discépolo. Sunt puține țări în lume în care sentimentul nostalgiei să se fi repetat atât: la primii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trebuie să-și dirijeze activitatea personală pentru a-și depăși propriile lacune, Înțelegând verigile de care depinde buna cunoaștere a fizicii. b) Învățarea prin descoperire Lecțiile de Învățare a fizicii prin descoperire se pot desfășura Într-un cadru general de problematizare, presupunând activizarea elevilor pentru cercetarea adevărurilor - printr-o investigare proprie, independentă. În această acțiune, profesorul trebuie să fie organizatorul și Îndrumătorul apropiat al activității elevilor; el trebuie să-i Îndrume pe elevi nu numai cum să folosească diferite instrumente și
Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]