962 matches
-
2.11. Listarea atributelor 333 13.1.2.12. Metoda divizării 334 13.1.2.13. Examinarea granițelor 335 13.1.2.14. Tehnica votării anonime 335 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor 336 13.1.3.1. Problematizarea 336 13.1.3.2. Metoda rezolvării creative de probleme (creative problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
remedierea acestora (spre exemplu, veți identifica o problemă în organizația dumneavoastră, în sensul că există un climat conflictual și dezvoltați o soluție prin pregătirea membrilor organizației în comunicarea eficientă și managementul conflictului; un avantaj al organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmă fiind esența creativității în sistemele haotice. Ideile necontestate sunt suspecte, iar puterea lor în fața inevitabilului curs al turbulențelor este foarte redusă (în proiectarea discursului știm că putem întâlni mai multe forme de conflict: conflicte în cadrul materiei studiate - rezolvate prin problematizare -, conflicte între interesele auditoriului și cele ale vorbitorului sau ale programei prezentării, conflicte între cursanți - de natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câteva direcții de dezbatere: este vorba despre expunerea cu oponent și prelegerea-dezbatere în cazul prelegerii și cursului magistral, folosirea activității pe grupe/echipe în interiorul metodelor bazate pe expunere (Phillips 66, grupurile „zumzăitoare”/buzz-groups, numbered students), structurarea la nivelul conținutului (prin problematizare spre exemplu), la nivelul timpului, folosirea experienței de viață a elevilor și utilizarea unor tipuri variate de feedback. Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth Benne și Paul Sheats - roluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru o astfel de discuție, care oferă un mod superior de a înțelege fenomenul. 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor tc "13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor " 13.1.3.1. Problematizareatc "13.1.3.1. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și dificultățile resimțite pe parcursul desfășurării exercițiului. Această tehnică de învățare poate fi utilizată direct de către formator atunci când dorește să dezvolte prin problematizare un anumit conținut ce va fi delimitat în viitoarea secvență de instruire. În această condiție, tehnica presupune ca, după ce formabilii vor fidezvoltat imaginea de ansamblu prin negociere, în cadrul prezentării noului conținut,formatorul le va „spulbera” analiza prin informațiile pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altfel, considerăm că această etapă de descoperire a problemei este cea mai dificilă în cadrul metodei de rezolvare creativă de probleme. Conjugarea tuturor elementelor componente într-o structură problematică poate fi operată, în opinia noastră, și într-un mod de tip problematizare (prin găsirea elementelor contradictorii, opozabile, și situarea lor într-un sistem care să ofere atât suportul motivant, cât și modul global, care include ambele perspective). În acest sens, se poate utiliza o varietate practic nelimitată de tehnici și procedee (așa cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
joc de rol. 4. Formatul de tip tribunal presupune o desfășurare de tip dezbatere (debate), dezvoltând totodată mai mult dramatism prin tensiunea adusă. Două tabere opuse, reprezentate de „avocați”, își dispută identificarea adevărului în cazul propus. 5. Formatul învățare prin problematizare: Herreid aduce astfel în atenție o metodă de succes a folosirii studiului de caz, metodă utilizată pe parcursul a 25 de ani pentru a pregăti cursanții în domeniul medical la McMaster University (Canada); ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
absurdul, grotescul, sublimul ș.a.). Cel mai reușit text rămâne însă Despre calitatea umană (2000): având în centru figura lui Ulise, împletește analiza textelor homerice cu „filarea” posterității personajului (la James Joyce, Jean Giraudoux sau Eyvind Johnson, de pildă), comparatismul cu problematizarea etică și erudiția cu decolările ficționale (capitolul final imaginează chiar un ipotetic solilocviu al lui Odiseu). Fascinația homerică se observă și în Orbul și dintele de aur (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad), un „roman” compus din douăsprezece „cânturi”, unde
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
din text expresii care redau anumite momente ale acțiunii; să sublinieze În text cuvinte indicate oral; să răspundă corect la Întrebările din manual; să răspundă oral la Întrebări privind aspecte generale legate de text. Metode și procedee: conversația, lectura explicativă, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demostrația, instructajul, exercițiul, lucrul În echipă. Material didactic: fișe de lucru, portretul scriitorului, volume ale lui Mihail Sadoveanu, dicționar, material audio cu vocea scriitorului, fragmente video din film, ilustrații, imagini. Material bibliografic: manualul de limba română
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
profesie ajuns colonel de securitate, și Victorița - amanta vulgară a lui Dumitru Vinea, tip de femeie „infernală, versatilă și energică, nu lipsită de vocație erotică” (Eugen Simion) -, care, toate, conving prin impresia de prospețime și naturalețe a acțiunii directe, fără problematizări și ocoluri analitice obositoare. Expresie a preocupărilor moral-filosofice ale autorului este și romanul Racul, roman politic, parabolă a dictaturilor sud-americane, dar trimițând în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
pasiv al elevilor și centrarea actului didactic pe profesor, mai ales a celor de tip expozitiv. Au fost propuse câteva procedee de modernizare a expunerii, printre care amintim: folosirea explicației, ancorarea în realitatea timpului, valorificarea cercetării personale a cadrului didactic, problematizarea, anunțarea în prealabil a planului și a obiectivelor urmărite, întrebări retorice, folosirea unor elemente ale artei dramatice, expunerea de tip dezbatere, prezentarea cu ajutorul calculatorului și folosirea foliilor, formularea unor judecăți de valoare, etc. 2. Folosirea strategiilor de tip activ participativ
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
și lăsându-i disponibilă energia spre a o utiliza în alte direcții; prin structura lor precisă și prin mânuirea repetată de către elev, acesta găsește în algoritmi un sprijin permanent în sensul disciplinării propriei gândiri și asigurării acurateții propriei activități. 2. Problematizarea Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
lăsându-i disponibilă energia spre a o utiliza în alte direcții; prin structura lor precisă și prin mânuirea repetată de către elev, acesta găsește în algoritmi un sprijin permanent în sensul disciplinării propriei gândiri și asigurării acurateții propriei activități. 2. Problematizarea Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
în cadrul unui exercițiu permanent de adaptare. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi și poate spori această relevanță prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice care să crească calitatea educației. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea devin puncte de reper ale predării: • se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă și evidentă între ce se învață și de ce se învață; • modelul proiectării curriculare de la învățământul general a condus
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
este prefigurat în mod obiective. Ca modalități de acțiune, unele metode îl solicită mai mult pe profesor (prelegerea, expunerea), altele mai mult pe elev (exercițiul, lectura individuală sau colectivă),iar altele presupun acțiuni didactice care antrenează deopotrivă profesorul și elevii (problematizarea, abordarea euristică). Învățarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare și însușire a unor cunoștințe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacitățile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Metodele
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
și lăsându-i disponibilă energia spre a o utiliza în alte direcții; * prin structura lor precisă și prin mânuirea repetată de către elev, acesta găsește în algoritmi un sprijin permanent în sensul disciplinării propriei gândiri și asigurării acurateții propriei activități. 2. Problematizarea Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
lăsându-i disponibilă energia spre a o utiliza în alte direcții; * prin structura lor precisă și prin mânuirea repetată de către elev, acesta găsește în algoritmi un sprijin permanent în sensul disciplinării propriei gândiri și asigurării acurateții propriei activități. 2. Problematizarea Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
elevilor, nevalorificarea până la atrofiere a puterii lor de inițiativă și creație. Disciplinele tehnice sunt prin excelență un domeniu în care meseria de profesor este pusă în evidență prin stimularea permanentă a creativității, prin dialogul viu, sistematic și permanent, prin adoptarea problematizării în discuție, a conversației și dezbaterii, prin dezvoltarea învățării colectiv-participative. Conformismul ca blocaj social este un element exclus în cadrul demersului didactic la aceste discipline. Libertatea de a gândi un eveniment sau act social dau posibilitatea elevului să și exprime propria
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
dovedească receptivitate față de interpretarea unui text literar; ¾ Să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice ; ¾ Să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură. Strategia didactica: 1. Metode și procedee: conversația euristica, lucrul pe grupe, problematizarea, lectură expresiva, dezbaterea, brainstorming 2. Mijloace de învătământ; tablă, fișe de lucru, fișe cu citate, flipchart 3. Resurse educaționale: capacitățile normale de lucru ale elevilor 4. Timp efectiv de lucru: 50 minute 5. Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]