18,757 matches
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că se poate formula contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 din Codul de procedură penală, că această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac, precum și că, prin reglementarea sa, intenția
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
deși legal citată, aceasta a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. S-a reținut că, în scopul asigurării celerității procesului penal, prin noul Cod de procedură penală legiuitorul a sporit garanțiile procesuale asigurate în faza urmăririi penale și a judecății în primă instanță și a prevăzut o singură cale ordinară de atac, respectiv apelul. În acest fel, Codul de procedură penală în vigoare a redus durata soluționării cauzelor penale, dând totodată eficiență
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 paragraful 1 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea a constatat că prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală reprezintă o aplicație în domeniul legii procesual penale a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), conform cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, coroborate cu cele ale art. 129, care fac referire la „condițiile legii“ în reglementarea constituțională a căilor
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
constituțională a căilor de atac. ... 20. De asemenea, Curtea a constatat că reglementarea de către legiuitor, alături de judecata în primă instanță și de calea ordinară de atac a apelului, a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
constatat că reglementarea de către legiuitor, alături de judecata în primă instanță și de calea ordinară de atac a apelului, a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, statuând, la paragraful 21 al aceleiași decizii, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 22. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală, încheierea judecătorului de cameră preliminară
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că procedura reglementată la art. 335 alin. (4^1) din Codul de procedură penală asigură garanțiile specifice accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil, chiar și în ipoteza excluderii încheierii pronunțate, conform dispoziției procesual penale anterior menționate, din categoria hotărârilor împotriva cărora poate fi formulată calea de atac a contestației în anulare, conform art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 24. Mai mult, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale, părțile procesului penal
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
poate fi formulată calea de atac a contestației în anulare, conform art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 24. Mai mult, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale, părțile procesului penal, parcurgând etapele procedurii penale, beneficiază de toate garanțiile procesuale specifice accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil asigurate de prevederile Codului de procedură penală. ... 25. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
de consiliu, la 8 martie 2022, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: OBIECTUL CAUZEI 1. Cererea are ca obiect condamnarea reclamantului în urma unui proces penal în cursul căruia acesta susține că nu a avut posibilitatea, în nicio fază procesuală, să interogheze sau să solicite audierea unui martor protejat a cărui declarație făcută în cursul anchetei penale a constituit baza stabilirii vinovăției sale [art. 6 §1 și 3 lit. d) din Convenție]. ... 2. În iunie 2011, agenți din cadrul Direcției
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
adăugat că are competență de reapreciere a probelor și că nu s-au identificat încălcări procedurale în administrarea probelor. ... 7. Reclamantul denunță condamnarea sa în urma unui proces penal în care susține că nu a avut posibilitatea, în nicio fază procesuală, să îi pună întrebări martorei I.N. ori să solicite audierea acesteia, deși declarațiile făcute de aceasta în Procesul-verbal întocmit la 8 iunie 2011 au constituit baza pentru stabilirea vinovăției sale [art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție]. ... MOTIVAREA
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
punerea în balanță a examinării caracterului echitabil general al procesului în raport cu art. 6 § 1 și 3 lit. d). ... 13. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că faptul că reclamantul nu a putut, în nicio fază procesuală, să pună întrebări martorei I.N. ori să solicite audierea acesteia a făcut ca procesul să fie inechitabil în ansamblu. Prin urmare, au fost încălcate art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție. ... CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
chemare în judecată și în contradictoriu cu ceilalți candidați admiși în procedura contestată în baza prevederilor regulamentare constatate ca nelegale. Așadar, fără a aprecia ca și judecătorul fondului asupra caracterului accesoriu al acestor capete de cerere, având în vedere cadrul procesual stabilit de către recurenta-reclamantă, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge capetele de cerere vizând: constatarea refuzului nejustificat al Ministerului Justiției de a soluționa favorabil solicitarea de accedere în profesia de executor judecătoresc cu scutire de examen, refuz materializat
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În drept, a invocat Legea nr. 554/2004, Codul de procedură civilă, Constituția României. În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse împreună cu acțiunea. Cererea a fost legal timbrată. ... 1. Poziția procesuală a pârâților 1.1. Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală juridică, a formulat întâmpinare la data de 11.01.2021, prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, excepția lipsei de interes
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
reglementată de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. Referitor la excepția lipsei de interes, pârâtul a menționat că pentru a fi parte într-un proces este necesar să fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes legitim, născut și actual, personal și direct. Interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să îl vizeze pe cel care
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
-numitele „acțiuni populare“ (actio popularis) formulate de persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu sunt în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și care își întemeiază demersul procesual exclusiv pe teza vătămării interesului public. Pe fondul cererii de suspendare a executării prevederilor H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. În motivare, a arătat că suspendarea poate fi dispusă numai după verificarea condițiilor impuse de art.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cauzei răspuns la întâmpinările MAI și Ministerul Sănătății, prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al MAI, excepția neștampilării și excepția lipsei semnăturii MAI și a solicitat amendarea MAI și MS pentru exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale. Cu privire la excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări, reclamantul a solicitat respingerea acestora. Astfel, cu privire la excepția inadmisibilității cererii de suspendare, raportat la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a susținut că la nivel național
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Ordinul nr. 874/81/2020 în sensul că obligativitatea purtării măștii „s-a instituit“ în toate spațiile publice, și nu în spațiile publice închise. Pentru toate acestea a solicitat admiterea excepției și constatarea nulității absolute a art. 1 din anexa nr. 2. Aspecte procesuale Prin Sentința civilă nr. 6 din 12.01.2021, Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Brașov. După declinare, dosarul a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și fiscal. La data de 4.05.2021 reclamantul a depus o notă de ședință prin care a invocat noi excepții și a adus noi argumente în susținerea suspendării și anulării actului administrativ atacat. Cu titlu preliminar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății și excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reclamantul a arătat că, deși la momentul promovării acțiunii a considerat
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
adus noi argumente în susținerea suspendării și anulării actului administrativ atacat. Cu titlu preliminar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății și excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reclamantul a arătat că, deși la momentul promovării acțiunii a considerat că cele două părți au calitate procesuală pasivă, așa cum ar fi decurs din prevederile Legii nr. 55/2020, după cum se
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Ministerului Sănătății și excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reclamantul a arătat că, deși la momentul promovării acțiunii a considerat că cele două părți au calitate procesuală pasivă, așa cum ar fi decurs din prevederile Legii nr. 55/2020, după cum se poate observa din preambulul actului normativ și din documentația administrativă depusă la dosar, cele două părți nu au nicio contribuție, în sensul că Ministerul Afacerilor Interne
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
are calitatea de inițiator al actului normativ, acest lucru nu atrage calitatea sa de parte în proces, simpla inițiere a actului normativ și copierea unei documentații (factorii de risc) în nota de fundamentare nefiind de natură a-i conferi calitate procesuală pasivă. Cu privire la excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021, reclamantul a menționat că hotărârea de Guvern a fost adoptată la propunerea CNSU, iar hotărârile CNSU sunt acte normative emise pentru punerea în executare în concret a legii și au
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal cu nr. 1.828/1/2021. Având în vedere dispozițiile deciziei de casare, potrivit cărora soluția în privința respingerii cererii de suspendare a rămas definitivă, reținând excepțiile invocate în cauză și faptul că în primul ciclu procesual a fost soluționată doar excepția lipsei de interes invocată de instanță din oficiu, la termenul de judecată din data de 30.06.2022 au fost puse în discuția părților și soluționate următoarele excepții, după cum urmează, potrivit considerentelor reținute în încheierea de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
interes invocată de instanță din oficiu, la termenul de judecată din data de 30.06.2022 au fost puse în discuția părților și soluționate următoarele excepții, după cum urmează, potrivit considerentelor reținute în încheierea de ședință: au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății; instanța a constatat că nu mai este învestită cu soluționarea excepțiilor invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a înțeles să renunțe la cererea de sesizare a Curții Constituționale. ... Analiza Curții Analizând cererea de chemare în judecată, Curtea reține următoarele: Reclamantul a învestit instanța cu acțiune având ca obiect anularea în parte a H.G. nr.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]