1,301 matches
-
noastră nonviolentă de astăzi, Cuvantul este Votul nostru pentru reîntregirea meleagului și neamului. Să fim Demni de numele înaintașilor noștri Dacii! LUPTA! SPERANȚA! CREDINȚĂ! VICTORIE! worldwideromanianforum@gmail.com Worldwide Romanian Forum - Forumul Românilor de Pretutindeni va ÎNDEAMNĂ să primiți această proclamație ca principale deziderate ale înfăptuirii Unirii! Nicholas Andronesco și Nicolae Bălcescu: cine lupta pentru libertate, lupta pentru Dumnezeu, iar Unirea neamului este libertatea, posibilă doar cu acțiunile entuziasmate ale oamenilor ce-o doresc. Congresul unionist din 27 martie 2016 decretează
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
excepțiile reprezentate de psihopați) niciodată nu va urmări în viață, cu îndârjire și frenezie, fanatismul și cruzimea, ci va urma calea cuminte a toleranței și respectului, poate chiar a iubirii tuturor semenilor... Apropo de patrie și popor: În celebra lui Proclamație de la Padeș din urmă cu aproape 200 de ani, Tudor Vadimirescu nu afirma clar și răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
important moment din istoria acestui neam, în clipa cea mai importantă în care s-a împlinit visul de secole al tuturor românilor, cu prețul a sute de mii de jertfe de vieți omenești...în clipa când episcopul Iuliu Hossu citea Proclamația, iar lângă el mai erau doar un soldat, patriarhul și un grup câțiva oameni adunați în față... așezat în stânga patriarhului, cu căciula lui țărănească, îmbrăcat în haină lungă și cu chip strălucind de emoție și de bucurie e surprins un
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ȘIMAND, a Transilvaniei și comitatului Aradului cu Patria Mama - ROMÂNIA, la Adunarea românilor ardeleni de la Albă Iulia din data de 1 DECEMBRIE 1918, cănd VASILE GOLDIȘ a citit Proclamația Unirii ARDEALULUI de bună voie pentru totdeauna cu ȚARA MAMA - ROMÂNIA. În aceste locuri sfinte am copilărit și cum le-am auzit de la bătrânii satului, cu litere de foc le port și azi în inima și-n sufletul meu... Fie
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
purtați de nesfârșite valuri de aplauze. Nu știam că trăiam clipe unice din viața mea...Dar în vara anului 1948, am trăit alte clipe unice la centenarul pașoptiștilor...Acolo, pe câmpia de la Izlaz, unde a citit Ion Eliade Rădulescu celebra Proclamație...Era într-o frumoasă zi de iunie, când părinții mei, tineri și dornici de distracție, m-au luat și pe mine la Izlaz, cu șareta. Ce bucuros am fost! Era prima dată când treceam Oltul, pe un pod de pontoane
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
ai Revoluției transilvănene de la 1848 - nu-și are statuia în parcul căruia i-a împrumutat numele. Îmi place să cred ca edilii orașului își vor repara greșeala și îl vor așeza la loc de cinste, în parcul său, pe autorul „Proclamației din 24-25 martie 1848”, în care și-a expus principiile sale, referitoare la națiunea română și soarta românilor din Transilvania. Anul 2010 îi aduce parcului statutul de monument și înscrierea sa în lista monumentelor istorice ale județului Cluj, listă elaborată
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
revoluției și s-a redactat un program revoluționar. La 9 martie 1848 s-a adoptat o declarație a nobilimii maghiare din Transilvania, prin care se cerea alipirea Principatului Transilvaniei, la regatul Ungariei. La 12 martie 1848 Simion Bărnuțiu a lansat Proclamația, cerând recunoașterea românilor transilvăneni ca națiune politică, și mai cerea desființarea iobăgiei. Un moment fundamental l-a constituit atitudinea de dezaprobare a alipirii Transilvaniei la Ungaria. „În ajunul Revoluției de la 1848, în această epocă de deșteptare națională, o seamă de
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
la Timișoara, în 21 la Oradea etc. În Principatul Transilvaniei au avut loc manifestații: „în 19 martie la Cluj, apoi adunări la Aiud, Alba Iulia (atunci Bălgrad), Dej (atunci Oșorhei) și Odorhei”. În 24 martie profesorul Simion Bărnuțiu a redactat Proclamația și a trimis-o, în copii, tineretului român din Blaj, Cluj, Târgu -Mureș și Brașov, cu dorința ca fiecare student să o trimită în satul său. Bărnuțiu pretindea recunoșterea națiunii române în sens politic. (3-pg.12-13) La 25 martie a
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
dă instrucțiuni ca Avram Iancu să fie reținut la Târgu-Mureș. După întrunirile de la Târgu-Mureș și Cluj, Avram Iancu, Al. Papiu-Ilarian ș.a au venit la Blaj pentru organizarea Adunării reprezentanților tuturor românilor. Prof. de filozofie Aron Pumnu a redactat o Proclamație către români chemându-i pentru ziua de 30 aprilie la Blaj, și a înscris: „Românii nu vor să-și dobândească drepturile prin arme, ci apelând la LEGILE MINȚII SĂNĂTOASE”. La 30 aprilie a avut loc Adunarea din Duminica Tomii, sub
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
a ajuns să se spună și minciuni pe post, cu apa otrăvită, sau teroriștii uciși la aeroport. Eram complet zăpăcit și nu mai înțelegeam mare lucru, dar realizasem că Ceaușescu nu mai este la conducere și noii veniți pregăteau o proclamație pentru țară. A doua zi dimineața, pe la ora opt, mergeam cu bagajul de-a lungul Triajului spre gară, să văd dacă pleacă vreun tren spre Mangalia. Pe peron am găsit un glonte de 7,32 mm din inox și încă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
Academie du Devotement National, Paris, „Medaille de bronze a titre de recompense pour services aux ouvres sociales et humanitaires”) 1991, membru fondator în Academia Civică (1997-2007)-membru al Consiliului Director, membru de onoare al Organizației „Salvații Copiii - România (2000). Redactează „Proclamația pentru România”, din aprilie 2005 și inițiază „Apelul pentru România” (2005), i se datorează „Raportul (neoficial) pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim și criminal”, publicat în octombrie 2005. Este ales vicepreședinte Alianța Civică, în 2005 și definitivează „Apelul
SORIN ILIEŞIU. ÎN RĂSPUNDEREA ŞI ÎNCREDEREA ROSTURILOR NAŢIUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377874_a_379203]
-
ale lui Iliescu și Băsescu? Nu cumva le are cineva bine puse și doar le flutură la nevoie. Toți erau o apă și-un pământ și trebuiau înlăturați din viața publică așa cum foarte bine a fost gândit Punctul 8 al proclamației de la Timișoara. Acești mizerabili trebuie DAȚI AFARĂ! Nu degeaba nu avem o lege a lustrației. Caracteristica principală pentru TRANZIȚIA din România (către o direcție necunoscută încă) este CORUPȚIA. Aceasta este, în istoria omenirii, geneza prin care a apărut și în
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
nu erau pregătiți, cu elevi, fii de oameni săraci, care nu aveau cu ce să se îmbrace pentru a frecventa regulat cursurile școlare. Problema unui învățământ pentru toți tinerii de ambele sexe a constituit preocupări încă mai înainte. Amintind numai Proclamația de la Islaz și Mesajul domnitorului Unirii observăm că se cerea ca toți fiii țării să se împărtășească din binefacerile învățăturii de carte. De altfel, în articolul XVI din Constituția pașoptistă se menționa că pe învățătură se întemeiază viitorul țării. Toți
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
rânduri se situa problema învățământului și cu deosebire gratuitatea lui. Legiuirea care urma să aibă la bază aceste principii a fost Legea instrucțiunii publice din anul 1864. Ideea obligativității învățământului o găsim prezentă la fruntașii mișcării revoluționare de la 1848. În Proclamația de la Islaz se preciza că "nici un fiu de cetățean din câți se află azi în vârstă de 12 ani și câți se vor mai naște de acum înainte, să nu rămână neîmpărtășiți de învățătură". Am văzut însă că, după înăbușirea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
surprinzător pentru că acești doi ardeleni au înalte funcții în stat. Dar că cei doi ardeleni au interzis ca un moldovean să le ureze bun venit și au socotit că actorul îmbrăcat precum Alexandru Ioan Cuza nu trebuie să mai citească Proclamația Unirii, acesta este un lucru pe care nu trebuia sa-l admitem. V-ați imagina ca la Alba Iulia doi moldoveni, indiferent cine ar fi aceștia, să vorbească despre Unirea Ardealului cu România, interzicând să vină cineva pe scenă întruchipând
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
admitem. V-ați imagina ca la Alba Iulia doi moldoveni, indiferent cine ar fi aceștia, să vorbească despre Unirea Ardealului cu România, interzicând să vină cineva pe scenă întruchipând pe Ion Rațiu sau pe vreun alt memorandist pentru a citi Proclamația de la Alba Iulia? V-ați imagina o scenă de acest fel? Eu mi-am manifestat indignarea, dar nu m-a ascultat nimeni. Păi de ce să acceptăm la noi acasă așa ceva? Sigur, noi putem alee un ardelean ca Președinte, nu asta
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
maghiarii și germanii trecuți la Reformă fiind persecutați. Prințul este de partea ortodocșilor favorizînd formarea tinerilor popi și întreținînd în acest sens o corespondență cu comunitățile ortodoxe de la Lvov. Succesorul lui Alexandru Lăpușneanul, Despot-Vodă, operează imediat o reîntoarcere radicală, iar proclamația de la Vaslui (1561) anunță tuturor protestanților din Europa că vor fi bineveniți în Moldova. Competiția între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Regulamentului organic, adeziunea unora la mișcarea de protest liberal din Țara Românească a anului 1840, toate acestea i-au transformat în patrioți. Prin tactică, ei se dovedesc a fi prudenți. Unitatea celor două principate moldo-valahe nu este revendicată oficial în Proclamația de la Islaz din iunie 1848, însă proiectul unirii circulă în cercurile revoluționare. Refugiați din Moldova la Brașov, Alecsandri și Russo pun în circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Poartă pentru șapte ani. Adunările sînt înlocuite cu divane ale căror membri sînt numiți de domni și de guvernul otoman. Trupele ruse vor rămîne în Principate pînă în 1851. Sfîrșitul revoluțiilor deschide calea exilului. Însă acesta nu înseamnă abandonarea luptei. Proclamația de la Islaz din iunie 1848 respingea Regulamentul organic și făcea apel la arbitrajul Franței, Germaniei și Angliei, "cărora românii le cer judecată și ajutor împotriva tuturor opresiunilor". Exilul păstrează visele revoluției: va fi acela al lui Bălcescu, care va miza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bismarck propune un demers abil, sugerînd tînărului Carol să ceară un simplu concediu în cadrul regimentului său de dragoni. Aventura este tentantă; chiar dacă ar eșua, experiența ar rămîne interesantă. Cîștigă politica loviturii de forță îmbinată cu un legalism de fațadă. O proclamație publică anunță poporului candidatura prințului chiar înainte ca acesta să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol". Camera ratifică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1864 Mutația esențială a României post-pașoptistc este aceasta și constă în transformarea raporturilor economice și sociale impuse de reforma agrară de la 1864. Statutul țăranilor, organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției valahe din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al marii mișcări ruse de reflecție asupra iobăgiei și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al căror număr crește zilnic trăiesc în mare parte pe seama băștinașilor și exploatează aproape toate resursele în dauna progresului industrial și a prosperității publice", afirmă un paragraf din Regulamentul Organic al Moldovei. Revoluția de la 1848 pune capăt acestei segregații, iar Proclamația de la Islaz, din iunie, declară, în prevederea de la articolul 21, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor compatrioților de orice alt rit. Întoarcerea la ordine va introduce o prevedere controversată în Constituția de la 1866, care limitează accesul la cetățenie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tisa, cuprinzîndu-i pe toți românii și numai pe români, apărător al muncii și al onoarei, credincios lui Dumnezeu și devotat țării și poporului", se afirmă în jurămîntul de credință al partidului. Meșteșugarilor, muncitorilor, soldaților și țăranilor le este adresată o proclamație: "Fraților, dinspre est se aud strigătele de ură ale dușmanilor noștri care vor să ne despartă, semănînd discordia printre noi. Dinspre Rusia, orbită de doctrinele false, vin chemări la distingere și luptă fratricidă". Acest militantism naționalist se integrează într-un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germane și trupele lor. Regele dictează textul decretului prin care îl numește pe Sănătescu președinte al Consiliului. Împuternicit de acest decret, generalul pleacă la Statul-Major pentru ca să dea ordin trupelor în vederea încetării ostilităților. La ora 22, regele citește la radio o proclamație care anunță încetarea ostilităților și acceptarea armistițiului. Mulțimea se adună în Piața Palatului. "Mii de oameni, povestește regele, care cîntau, strigau, se îmbrățișau și dansau." Unii chiar credeau că americanii sînt pe punctul de a debarca la Constanța. După căderea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ceea ce conta cel mai mult era, în condițiile războiului și ocupației germane, singura noastră speranță, Armata Roșie, aceea a generalissimului Stalin. Ascultam în fiecare noapte BBC, Aici Londra, și tresăream de emoție la fiecare bătaie a metronomului care preceda știrile. Proclamațiile lui Stalin, în acel stil laconic care îi era atît de personal, mă umpleau de curaj și speranță. Am trăit extraordinara epopee a Stalingradului ca pe o adevărată dramă". Brucan caracterizează ca "o generație de extremă stîngă", generația care s-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]