449 matches
-
jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un sfert de veac, tiranica dinastie Ceaușescu a profanat calendarul tradițiilor noastre desființându-ne sărbătorile și substituind multe dintre ele cu propriile aniversări. Revoluția a făcut ca ziua de 6 ianuarie să-și dobândească adevărata valoare, păstrată de fapt în conștiința întregului nostru popor. Este vorba despre sărbătoarea tradițională
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
intelectual îi pune și mai pregnant în relief trăsăturile psihologice minate continuu de o angoasă existențială ce are ca mobil principal simpla existență a unui personaj care constituie cauza aparentă a conflictului dintre Ioana și Sandu - „celălalt”, bărbatul care a profanat trupul femeii iubite.„Celălalt” apare astfel ca un fel de mediator în conflictul dintre cei doi. Voința de putere asupra femeii iubite se accentuează la extrem în momentul apariției în planul discuțiilor a celuilalt bărbat care a devenit mobilul geloziei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge cum au fost Irod, Neron, Dioclețian și alți păgâni, batjocorește și inversează, potrivit obiceiurilor satanice, slujba creștină, profanează locul sfânt din jurul bisericii, se simte bine în mijlocul cadavrelor, luând cu bucurie masa în mijlocul lor, mirosurile pestilențiale − alt element însoțitor al agenților satanici − nederanjându-l de fel." (Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 329). 256 Willem Frijhoff, Emblematic Myths: Anneke
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moștenire să-i revină fiului ei, Tiberiu, îl suspecta sau îl detesta de-a dreptul pe Ovidiu. Cauza exilului ar fi, deci, ura Liviei împotriva lui Ovidiu și ocazia i-ar fi fost oferită de faptul că Ovidiu ar fi profanat misterele lui Isis, la care Livia era afiliată 25. În opinia lui Nardi 26, versiunea lui Ripert ar fi fost "expusă anterior de alți scriitori francezi și italieni, dintre aceștia de către un concetățean de-al lui Ovidiu, de sulmonezul Francesco
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
intelectuali și maghiari unor suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt, situația ar sta tocmai invers, susține Viorel Roman. "În județele Harghita și Covasna, au fost imediat linșați securiști și milițieni români de către unguri revoluționari. La Timișoara au fost profanate mormintele săracilor și cadavrele sînt prezentate presei internaționale ca victime ale securității. O simplă masă de disecție a cadavrelor găsite într-un stadiu avansat de putrefacție de la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei din Timișoara este transformată de mass media într-
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în urmă pe ceilalți oameni 121. La scurt timp după aceasta, apare Antichristul, sub forma secretarului de stat al Națiunilor Unite. Înșelat de promisiunile sale, Israelul semnează un tratat de pace, urmat de reconstruirea templului din Ierusalim (deși acesta este profanat mai târziu de Antichrist). Acest eveniment declanșează "urgiile", în timpul cărora Dumnezeu trimite o serie de plăgi asupra pământului pentru a-i convinge pe cei îndărătnici să îmbrățișeze adevărata credință. Israelul este atacat de o serie de armate venite din regiuni
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și a unor imagini șocante (sau caricaturi jignitoare) către un public mult prea dornic să reacționeze la ele. În primăvara anului 2005, au izbucnit o serie de revolte mortale ca urmare a unui zvon neîntemeiat potrivit căruia soldații americani au profanat Coranul. Pentru a preveni incidente similare, liderii noștri trebuie să dea dovadă de o extraordinară disciplină în ceea ce fac și în ceea ce spun și să pretindă aceeași prudență din partea subalternilor lor. Această abordare nu ar trebui să fie, însă, unilaterală
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
rugă cătră bolta înstelată. Ai surîs?!... O! ești frumoasă... înger ești din paradis Și mă tem privind la tine... căci ți-o jur: nu m-ași mira Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura Privind lumea cea profană cum se pierde în abis. {EminescuOpIV 39} Înger venit din ceriuri, oiu plânge al tău nume, L-oiu sămăna-n flori palizi și-n stelele de foc, Cînta-te-aș ca și râul cel scuturat de spume În nopți ce stau pe loc.
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Arta ar mai putea destrăma fibra egoismului din noi. Am început să ne obișnuim cu arta refuzată de fior. Arta pur comercială atrofiază gândirea consumatorului. În surâsul trist al Giocondei există și semne al viitoarelor noastre alienări. Arta de consum profanează sensibilitatea umană. Avem cărți de tarabă, dar și cititori de același calibru. Și în artă mai obosesc grinzile. Artistul - un biet pălmaș sub steagul ferfenițit al absolutului. Poezia autentică operează pe cord deschis. Marii scriitori știu să aducă în raft
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
intră în categoria figurilor argheziene predilecte, dar și pentru că propune o viziune specifică asupra lumii. Comparatul abstract (= obiect polemic) este relaționat foarte ades cu un comparant concret, vizualizabil și simplificator, nu pentru a-l face accesibil, ci pentru a-i profana conținutul printr-o imagine devalorizantă. De pildă, asertând în registru ironic că "simțirea" unui filozof "fuge ca un gaz gâtuit într-o țeavă îngustă, pe la robinete și curbe...", în afara poziției ideologice pe care numai textul global o poate confirma, nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
43. Walter Benjamin se arăta mult mai puțin triumfalist decât academicianul ("aspectul distructiv" al filmului). Devenită reproductibilă prin procedeele fotosensibile, mecanice și industriale, opera de artă, spunea el, își va pierde valoarea cultuală, sacrificată valorilor de expunere. Tehnicile de reproducere profanează sacrul artistic, deoarece creațiile spiritului au o calitate de prezență unică, legată de acel "aici și acum" al unei apariții originale. "Prin multiplicarea exemplarelor, substituie un fenomen de masă unui eveniment care nu s-a produs decât o dată." Inaccesibila frumusețe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mistic și supranatural” (p. 187); „A vorbi limba maternă este un dar perfect al naturii și orice dar perfect se coboară de la Tatăl luminilor”; „Așadar în încurcarea limbilor se încurcă numai scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană mai presus de adevărul din cărțile sacre” (p. 187 urm.). Plasând diversitatea limbilor și „proprietățile frazei” la începuturi, Cantemir adaugă drept cauză principală a stării ulterioare negative a unor limbi neștiința de carte a barbarilor. Astfel, sărăcia spirituală a limbilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a văzut că încă mai bate. Georgie era de față și se pare că asta l-a fermecat. Și cred povestea asta, pentru că în Argonne scotea baioneta ori de câte ori vedea un neamț mort. Nu sunt foarte sigur, dar cred c-a profanat niște morminte și pe aici, prin America. Scalpuri, organe interne... Scârbos! Am avut dintr-odată o revelație. Jane Chambers îmi povestise că Georgie și Ramona puneau în scenă aventurile lui Emmett din Primul Război Mondial, iar acum doi ani, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sistemul castelor funcționează În selecția valorilor!“ „Nu mă interesează să fiu selectat de nimeni. Eu sunt eu. Singur. Doar sing...“ Vocea ei continuă să mă agaseze. „Ar fi fost amuzant să vii...“ Izbucnesc: „Ce să fac la Călinescu acasă? Să profanez intimitatea geniului și să simt cât este de ridicol? Să mă zgâiesc la nenorociții ăia de cercetători transformați În actorași? Nu vreau la Călinescu! Nu suport să-l văd simulând senilitatea. Îmi ajunge acel Călinescu sclipitor de la curs, acel Giove
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă iubească, va trebui să fiu mereu o actriță În fața spectatorilor, care văd numai masca de pe fața mea și corpul. Sufletul nu-l voi da nimănui. E un suflet mare, pe care nimeni nu l-ar Înțelege și l-ar profana, dacă l-ar cunoaște. Mai bine singură toată viața, decât adaptarea sufletului meu la meschinăria dragostei cotidiene, Înguste! Nu sunt tristă. Iubesc dragostea altora, dar eu nu pot iubi ca ei. Ia, mai bine culcă-te! E mai sănătos! 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iunie 1990): „Trăiască moartea“, „Moarte intelectualilor“ și „ Moarte inteligenței“, după care, într-un moment în care vacarmul se potolește, Unamuno își reia nimicitor intervenția: „Această universitate e templul inteligenței și eu îi sunt marele preot. Voi sunteți cei care-i profanați incinta sacră. Veți învinge pentru că aveți forța brută, dar nu veți convinge, pentru că vă lipsește rațiunea. Socotesc inutil a vă îndemna să vă gândiți și la Spania. Am spus.“ Fusese pe punctul de a fi împușcat pe loc sau arestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în care s-a învrednicit să facă modificări pretutindeni unde i s-a atras atenția că ar fi necesar. Poate în fervoarea zelului și a durerii cauzate de relele ce frămîntau Biserica (unde impietatea triumfă, iar numele lui Cristos este profanat), pana sa nu a mai zugrăvit acele rele, resimțite din plin, care ar fi putut leza în mare parte Clerul căruia se mîndrește că îi aparține. El cinstește întru totul sfințenia, doctrina și zelul neobosit al atîtor prelați și preoți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unitatea, servindu-L și omagiindu-L pe Cristos, creînd sufletului și minții dispoziția pentru a înțelege mai bine frumusețea și prețiozitatea științei evanghelice. Nu se dădeau pe atunci două tipuri de educație, una păgînă și cealaltă creștină, una dintre științe profană și cu spirit profan, alta ecleziastică, una opusă și inamică a celeilalte; nu erau stricați tinerii prin alimentarea sufletului lor cu spiritul scriitorilor neamurilor, iar, pentru a fi corectate scopurile greșite și omenești de lucru, se ținea seama de principiile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
această deosebit de importantă schimbare. Pe scurt, monarhia păgînă sau, dacă vreți, voi spune naturală, era absolută; iar Creștinismul a făcut-o constituțională. Nimeni nu se supăra din cauza acestui cuvînt și sînt convins pe deplin că în vremurile moderne a fost profanat. Dar să îmi expun mai întîi toate gîndurile și apoi să le analizăm; apoi se va observa că acestea sînt complet străine de chestiunile periculoase care apăreau în acele vremuri în care se dorea binele, dar nu se cunoștea îndeajuns
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
face <ținte> din marcajele de pe traseu și nu le distruge sau modifica direcția, fiindcă poți primejdui viața altor turiști din urma ta. 7. Admiră-mi frumusețile și soarbe-mi cu sete aerul și izvoarele, dar nu mă murdări! Nu-mi profana peisajul, împroșcându-l cu coji de ouă, hârtii, pungi de plastic, cutii de conserve și alte resturi ale ospățului tău, tu strânge-le ca să lași curat locul pe care te-ai ospătat și pune-le înapoi în rucsacul tău, ca să
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
rămăseseră, bodaproste, Costaichie. Cum ai spus? zice ăsta. Bodaproste, Costaicuie! Bodaproste, zice Costaichie sarcastic, să fie în c... morților... Auziți și dumneavoastră ce-i zice fiul tatălui său bătrîn! Auziți, dom' profesor! Fiul să-i spună tatălui bătrân măscări! Să profaneze morții! Moartă era și mama lui! Uitați-vă acuma la el cum pândește șobolanii!" N-a mai fost, zic, inspector financiar?" Păi nu l-au prins că n-a spus în autobiografie câtă avere a avut tat-său?" "Și?" " Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și va mări gloria sa; adună dar pe egipteni la teatru, unde li se espuse pe rând omul și cămila. Fiasco complect pentru mărinimosul principe: unii spectatori nu-și putură stăpâni râsul, alții, cuprinși de spaimă sau ca să nu-și profaneze mai mult simțimântul frumosului privind la acești monștri, fugiră din teatru. Cămila fu lăsată să moară de foame, sclavul fu dăruit. Tot cu doi monștri ne gratifică zilele acestea și maiestrul de conferințe, d. I. Crăciunescu: întîiul, discursul plagiat, omul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca bulgar. ) {EminescuOpXII 460} ["CEEA CE-MI ROADE INIMA... "] 2276 Ceea ce-mi roade inima în privirea viitorului acestei țări nu sânt ideile subversive și de răsturnare cari profanează gurile voastre, ci lipsa voastră de caracter. Ieri republicani, să fi rămas ceea ce erați, Dar învingeați voi, dar învingeam noi, indiferent la urma urmelor, tot adevărul, tot tăria învingea. Dar nu... pipăind pulsul mulțimii, ați simțit că ceea ce noi zicem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care le supune unui tir de hărțuire. Țintele sunt „ridicate” mai întâi în forma lor consacrată, pentru că apoi contururile lor solemne să se degradeze până la năruire. Simbolismul rămâne doar un drapel ferfenițit, căci poetica lui este subminată, motivele îi sunt profanate. Procedeele sunt prozaizarea șarjata și asocierile imagistice ironice, insolente: „Pe cer păsările nemișcate / Că urmele ce lasă muștele / Stau de vorbă servitori în pragul grajdului / Și-au înflorit pe cărare rămășițele dobitoacelor // Trece pe strada domnul în negru cu fetiță
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
descoperiri și prin publicarea mai multor lucrări traduse și comentate. În anul 1886, A.M. Ceriani a descoperit întâmplător în Biblioteca Ambrosiana din Milano un manuscris sirian al cărții lui Baruch, ce va fi publicat în cadrul colecției sale Monumenta sacra et profana. În 1904 Edgar Hennecke publică prima traducere în limba germană a scrierilor apocrife ale Noului Testament, cu titlul Neutestamentaliche Apokryphen indeutcher Uebersetzung și, în același an, apare lucrarea Handbuch zu den Neutestamentlichen Apokryphen. în a doua jumătate a secolului al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]