3,286 matches
-
se stabilește un program corespunzător; ... d) mutarea disciplinară într-un alt centru de reeducare. Măsurile prevăzute la lit. a-c se iau de către directorul centrului de reeducare, iar cea prevăzută la lit. d, de către organul ierarhic superior, la propunerea consiliului profesoral prevăzut la art. 30. Articolul 21 Minorul care refuză să se încadreze în colectiv, tulbură grav viață normală a acestuia, este refractar la măsurile educative sau care, în mod repetat, părăsește ori încearcă să părăsească centrul de reeducare, poate fi
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
să părăsească centrul de reeducare, poate fi separat în secții cu regim restrictiv. Separarea în secții cu regim restrictiv se poate dispune, pe o perioadă de cel mult 3 luni, de către organul ierarhic superior centrului de reeducare, la propunerea consiliului profesoral. Pe timpul separării se suspendă, partial sau total, de conducerea centrului de reeducare, dreptul minorului de a fi vizitat, de a primi învoiri, pachete cu alimente și de a efectua cheltuieli din sumele de bani de care dispune. Articolul 22 Pentru
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
învățătură, stăruința în munca și în deprinderea unei meserii, receptivitate la măsurile educative exercitate, precum și pentru participare activă la acțiunile organizate de centrul de reeducare, minorilor li se pot acorda următoarele recompense: a) evidențiere în fața colectivului de minori sau consiliului profesoral; ... b) încredințarea unor sarcini de răspundere în cadrul colectivului de minori; ... c) acordarea de premii pentru rezultate deosebite în activitatea școlară; ... d) trimiterea în tabere sau în excursii organizate de centrul de reeducare; ... e) învoiri duminică sau în alte zile de
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
au posibilități, cheltuielile de transport se pot suporta din fondurile Ministerului de Interne, pe baza aprobării directorului centrului de reeducare. Capitolul 5 Articolul 23 Directorul centrului de reeducare va lua măsuri că situația fiecărui minor să fie analizată în consiliul profesoral, la sfîrșitul fiecărui an școlar, precum și înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani. Potrivit prevederilor legii penale și în baza hotărîrii consiliului profesoral, directorul centrului va propune instanței competențe, după caz, liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
Articolul 23 Directorul centrului de reeducare va lua măsuri că situația fiecărui minor să fie analizată în consiliul profesoral, la sfîrșitul fiecărui an școlar, precum și înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani. Potrivit prevederilor legii penale și în baza hotărîrii consiliului profesoral, directorul centrului va propune instanței competențe, după caz, liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după data cînd va deveni major, dacă aceasta este necesar pentru terminarea învățăturii și desăvîrșirea pregătirii profesionale în una din formele prevăzute în
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
2/1971 privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste și Statutul personalului didactic, în raport cu specificul muncii cu minorii din centrele de reeducare. Articolul 30 În centrul de reeducare funcționează, pentru școala generală și școala profesională, un singur consiliu profesoral. Componentă atribuțiile și modul de funcționare a consiliului profesoral sînt cele stabilite pentru școlile generale și profesionale de legea învățămîntului și de prevederile prezentului decret. Articolul 31 Îndrumarea, coordonarea și controlul activității instructiv-educative din centrele de reeducare se fac de către
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
unitățile socialiste și Statutul personalului didactic, în raport cu specificul muncii cu minorii din centrele de reeducare. Articolul 30 În centrul de reeducare funcționează, pentru școala generală și școala profesională, un singur consiliu profesoral. Componentă atribuțiile și modul de funcționare a consiliului profesoral sînt cele stabilite pentru școlile generale și profesionale de legea învățămîntului și de prevederile prezentului decret. Articolul 31 Îndrumarea, coordonarea și controlul activității instructiv-educative din centrele de reeducare se fac de către organele Ministerului de Interne, împreună cu inspectoratele școlare județene sau
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
noțiuni și concepte. Este evident faptul că răspunsurile Gheorghe Grigurcu i le-a dat Dorei Pavel totdeauna în scris, partitura sa e totdeauna scriptică, elaborată, frazele arborescente și solemne, susținerile îndelung meditate. Discursul e scutit de oralisme, de spontaneități, e profesoral dar nu în sensul util pedagogic ci magistral (rostire de magistru). Nu am observat deosebiri de tonalitate, și aș spune că nici de substanță, între ceea ce spune Gheorghe Grigurcu în cuprinsul acestor convorbiri cu Dora Pavel, pretins improvizate, și în
Opera]iunea Grigurcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5875_a_7200]
-
multe liste și influențe aduce un corpus literar la școală, cu atât mai mort e. (Și mai digerabil de „cultura” oficială). Mie mi se pare atât de limpede acest lucru, încât abia pot să-mi despart o bucățică de înțelegere profesorală pentru ce zici. Activitatea unui creator viu constă integral în măturarea încrustației de „idées reçues” în jurul unui artist academizat. În forma lor de uriași „cantitativi”, foarte puțini scapă de radicalismul posterității: vezi ce i s-a întâmplat filozofiei lui Aristotel
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
a fi un colportor onest al ideilor altora: un comentator care își asumă nuanțele gînditorului pe care îl cercetează (de la Kant la Eminescu, de la Călinescu la Bergson). Onestitatea și acribia accentelor îi împrumută un aer didactic, Viorel Chițea avînd migală profesorală în redarea ideilor altora. Și fiindcă vorbește în cunoștință de cauză, textele sale inspiră încredere, motiv pentru care eseurile pot fi privite ca introduceri pertinente în opera cîtorva figuri: Hegel, Husserl, Sartre, David Bohm, Blaga, Platon, Cioran, Noica. Ridicat pe
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
Iordăchescu Ionuț Partidele politice salută la unison reacția organelor de anchetă pe tema scandalului pornit la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Capitală, unde corpul profesoral și comisia de supraveghere sunt acuzați de luare de mită. O dispută a fost stârnita totuși de PDL, prin vocea vicepreședintelui Raluca Țurcan, care a cerut reluarea la nivel național a probei la Limba și Literatura Română. Colegul său de
Răfuială politică în scandalul ”șpagă la BAC”. Ivan: PDL, iresponsabil. Radu F. Alexandru: Repetarea probei, idee forțată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36644_a_37969]
-
și responsabili, pe care au afișat-o și atunci când s-au aflat la guvernare”, spune Ivan, citat de Agerpres. Deputatul PNL al sectorului 5, Alină Gorghiu, nu crede nici ea că o întreagă generație trebuie să plătească pentru un corp profesoral care ar fi putut primi șpagă. Nu cred că pentru o problemă dintr-un liceu trebuie să fie pedepsite toate cadrele didactice din România. Cred că problema asta trebuie, în mod clar, cu subiect și predicat, rezolvată, și luate măsuri
Răfuială politică în scandalul ”șpagă la BAC”. Ivan: PDL, iresponsabil. Radu F. Alexandru: Repetarea probei, idee forțată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36644_a_37969]
-
Curtea de Casație din Franța a anulat recent excluderea din corpul profesoral a unei educatoare din Canteloup care purtase voal la ore. Deși școlile franceze interzic purtarea oricăror insemne religioase, și de către profesor, și de către elevi, înalta instanță s-a prevalat de faptul că școala cu pricina este privată. Desfacerea cărții de
Justiția (ne)laică () [Corola-journal/Journalistic/3747_a_5072]
-
triste a debutat-o si sprijinit-o, permanent, relevându-i talentul si meritele literare. Îndrumările si sugestiile pe care George Topîrceanu le dădea tinerilor scriitori, si nu numai, izvorau dintr-o cunoaștere profundă a psihologiei creatorului si nu conțineau nimic profesoral sau ostentativ. Si acest fapt e de reținut. Iași, 7 mai 1934, Str[ada] Ralet, nr. 7 Mult stimată doamnă, Am lipsit din Iași vreo 10 zile; am fost la București, de unde m-am întors bolnav de osteneală, nopți nedormite
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
sub 17 ani din Întorsura Buzăului, apreciat de juriu pentru precocitatea și omogenitatea sa; ca instrumentist s-a remarcat saxofonistul Alex Munte din Brașov, iar ca vocalistă Ana Cristina Leonte din Suceava; în fine, nu putea trece nerelevată prodigioasa activitate profesorală desfășurată de pianistul Florin Răducanu la Liceul George Enescu din București, unde a alcătuit o formație de mari perspective, distinsă cu Premiul Esperanza. Cred că ar fi injust să nu semnalez și pregnanța contrabasistică a lui Michael Acker, originalitatea grupului
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
secolului al XIX-lea a bisericii Mănăstirii Argeșului care pot echilibra opiniile specialiștilor referitoare la personalitatea extrem de controversată a arhitectului francez André Lecomte du Noüy, care le-a extras, catalogul oferă și o cantitate apreciabilă de documente inedite. Cu ajutorul corpului profesoral al Catedrei de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și prin grija domnului lect. arh. Horia Moldovan, prodecan al acestei universități, am reușit să publicăm pentru prima oară celebrul fond documentar îngrijit
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
secolului al nouăsprezecelea și cu un discurs, sintactic vorbind, foarte apropiat de acela al fotbaliștilor români de la începutul anilor nouăzeci. Spuneam în cronica la Căpșune în inima mea, că fiecare citat reprodus s-ar cuveni punctat prin câte-un „sic” profesoral. Agramatismele acestea (involuntare sau nu) făceau însă tot farmecul volumului. Fiindcă plasau poezia lui Hose Pablo într-o zonă a autenticului. Nimic nu era pedant, forțat sau contrafăcut acolo. În plus, la lectură, asemenea formulări deficitare produceau adevărate scintilații pe
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
ministru de Interne își face imagine trimițând Poliția la școli. Domnul prim-ministru își face imagine, dimpotrivă, trimițând Poliția acasă. Iată, aceasta este situația de acum și, din păcate, acțiunile câtorva profesori au aruncat o gravă nedreptate pe obrazul corpului profesoral și al elevilor care au muncit și au obținut notele cu multă sârguință", a acuzat Blaga. Întrebat dacă își menține declarația potrivit căreia a cerut demisiile ministrului Educației, Remus Pricopie, și a celui de Interne, Radu Stroe, pentru neregulile de la
Blaga a identificat vinovatul pentru neregulile de la Bacalaureat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36529_a_37854]
-
Al d[umnea]voastră, I.D. Ștefănescu * Paris, 10 iunie 1971 218 rue de Rivoli 1er Iubite domnule Rector, Vreau să pun în cuvintele mele cea mai călduroasă expresie a recunoștinței mele. Ați avut bunătatea să mă ajutați să împlinesc obligațiile profesorale la Paris. După ce mi-am făcut lecțiile la Institutul nostru, în atmosfera cea mai potrivită cu obiectul și dorința mea. În gară, m-a mișcat urarea de bun drum pe care mi-ați adus- o. La Paris, am sosit cu
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
de cărturarul de la Cluj. Impresionează prin acribie, punctualitate și o desăvârșită obiectivitate în ceea ce privește aprecierea și recunoaș terea unor contribuții originale datorate confraților săi de aici sau din alte centre culturale ale Europei. Unele din aceste epistole au un ușor ton profesoral, altele au o intensă tentă doctorală, care nu jignesc ci dimpotrivă îndeamnă la studiu aprofundat. * Cluj-Napoca, 20 ianuarie [19]76 Strada Rákoczi, nr. 72 Stimate d[omnu]le Duță, Revista noastră pregătește un număr despre Réalisme d’hier et d
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
și-a cucerit propriul stil, cuceritor prin echilibrul fragil dintre gravitate și anecdotic, prin refuzul de a participa la dezbaterea problemelor cetății printro retorică exclusiv nihilistă. Altfel spus, eseistul știe să fie profund și convingător fără să adopte o morgă profesorală. Fermecătoarele eseuri despre iubire ale lui Flaviu George Predescu pot fi citite cu folos la orice vârstă, aparținând unui „custode neobosit al coerenței între vorbe și fapte, al proprietății cuvintelor”, cum, inspirat, se definește autorul însuși. Lansarea, joi 21 noiembrie
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
nu a dorit să le expliciteze și, evident, nici să le nuanțeze. Unul dintre aceste momente este cel al îndepărtării din învățământul universitar în perioada anilor 1949-1956, apoi supravegherea permanentă a atitudinilor, articolelor și cărților sale, subminarea, continuă, a autorității profesorale, contestarea dreptului, conferit prin lege de a mai rămâne la catedră după 65 de ani, precum și respingerea, de două ori, după 1990, de a fi numit profesor consultant. Se cuvine să precizez că istoricul literar și profesorul universitar Al. Piru
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
școala cu disprețul arătat de cincisprezece ani încoace înseamnă a ne condamna la o vinovată subdezvoltare și chiar la dispariția de pe hartă. Sună sumbru, dar nu e deloc improbabil. A vorbi de ,interesul școlii" înseamnă cu totul altceva decât tonul profesoral al unor jurnaliști repetenți. Înseamnă, în primul rând, a restitui demnitatea meseriei de dascăl. Crunta școală a meditațiilor - alternativa la salariile de mizerie - e vinovată, în mare măsură, de deprofesionalizarea celor din învățământ: efortul intelectual și uzura au contribuit indubitabil
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
cum era obiceiul). Teza urma să fie totuși susținută în latină. Motivele invocate erau de ordin stilistic: abordarea ironiei la moderni nu putea fi întreprinsă în mod adecvat în latină. Lucrarea a fost acceptată, nu însă fără anumite rețineri: comisia profesorală considera neacademic tonul ei ironic, nepotrivit pentru un teolog. Conținutul s-a bucurat însă de apreciere, astfel că a putut vedea lumina tiparului în septembrie 1841. Pe 29 septembrie a avut loc susținerea, în cadrul unui examen care a durat șapte
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
Anca Măniuțiu Universitatea de Arte "George Enescu" are astăzi privilegiul de a primi printre membrii de onoare ai corpului său profesoral pe George Banu (sau Georges Banu, nume sub care e cunoscut de teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]