105,847 matches
-
faptului că atunci cînd se vorbește despre el este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
în primul rînd, scurtmetrajele, ci marele public. O strategie culturală națională ar trebui, poate, să impună proiectarea cîte unui film românesc scurt înainte de fiecare lungmetraj, în sălile de pe tot cuprinsul patriei, și nu doar la festivaluri sau la “acțiuni de profil”; apoi, așa cum legislația prevede, pentru televiziuni, o anumită pondere a filmului european față de cel american, ar trebui creată o breșă pentru difuzarea sistematică, de către televiziuni (eventual sub genericul Little Brother!), a scurtmetrajelor autohtone (cu atît mai mult cu cît ele
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și scrierile de prim-plan studiate în școală sau care ar putea completa profitabil
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a unuia dintre scriitorii cei mai implicați în viața socială; obiecte de artă din colecția sa personală, care întregesc profilul cultural al unui autodidact. Parcursul expozițional urmărește cronologic viața lui Moravia, din anii copilăriei până la ultimele luni din viață, insistând asupra unor momente care i-au semnat destinul uman și scriitoricesc și care ar putea fi sintetizate în trei mari
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
mai fusesem și aveam deja câțiva prieteni. Am văzut din plin țara, deoarece cumpărasem Înca din Europa un abonament de o lună pe linia de autobuze Greyhound, aranjament care Îți permite să-ți alegi orice rută. De la Unitek, companie cu profil dentar, am Învățat multe. La St. Louis m-am pus la punct cu cunoașterea proceselor metalurgice de care aveam nevoie. La New Orleans am Învățat cum să Înființez, organizez și conduc o companie americană: acolo i-am pus o bază
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Graber, supranumit și ”Papa Ortodonției”. În paralel, am fost ales consultant și referent pentru cea mai importantă revistă de specialitate, American Journal of Orthodontics. În România am reușit apoi o ciudățenie: să fiu ales profesor onorific la două universități cu profil total diferit, Universitatea Valahia din Târgoviște (Metalurgie) și Universitatea Carol Davila din București (Medicină). ND: Claudiu, ai rămas dator să descrii newsletter-ul pe care Îl scoți de peste 20 ani. Jenny, partenera ta de business, a calificat revista ”The Insider” drept
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în direcția întăririi educației prin
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
12MV/m, în condiții normale de temperatura și presiune. S-a observat că proba se comprima indiferent de sensul câmpului electric aplicat. Graficul reprezentând deformarea în grosime (S=Dl/l0), în funcție de intensitatea câmpului electric (E) aplicat, prezintă un profil simetric la inversarea polarității tensiunii electrice. Deformarea indusă depinde pătratic de câmpul electric aplicat ( până la valoarea de 3MV/m), sugerând natură electrostrictivă a deformării probei în acest domeniu.. Deformarea maximă indusă (4,2%) și coeficientul electrostrictiv aparent (1,7*10
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a ideii unice care le străbate. Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de reunire a contrariilor. Saxofonul a avut un aport complementar corului, suplinind rolul unor virtuale voci grave. În secțiunea Piu mosso,(إ = 76, măs. 23-64) acest lucru se va schimba; instrumentul se detașează de fundal, linia sa melodică având un profil crenelat, divers, caracterizat prin salturi ample, de o mobilitate intervalică destul de contrastantă față de secțiunea anterioară. Cu toate acestea, materialul sonor este același. Anterior el era observabil pe verticală, în timp ce în Più mosso același set de sunete (do, reb, re, mib
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
la discursul silabic și ethosul de la începutul piesei se realizează exact în punctul sectio aurea<footnote Sectio aurea apare în măsura 149 conform calculului: 42x0,618=149. footnote>. Subito meno mosso (măs. 148) păstrează dinamica de până acum (ff) dar profilul melodico-ritmic al vocilor amintește de cel din debutul piesei. Divizarea timpului în șaisprezecimi și intonația cvasi-ostinată a motivelor realizează trecerea spre o nouă sferă expresivă, anume luminozitatea sonoră. Omogenitatea melodică este o calitate a segmentului, atât vocile cât și saxofonul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
a segmentului, atât vocile cât și saxofonul fiind investite cu același tipar melodic. Cele patru diviziuni vocal-instrumentale (S1-6, S7-10+A1-2, A3-8 și saxofonul sopranino) evoluează pe perechi. Astfel, vocile înalte (sopranele 1-6 și saxofonul sopranino) au ritmuri aproape identice și profiluri melodice asemănătoare. Pe același principiu își desfășoară discursurile celelalte două divizii (S7-10+A1-2 respectiv A3-8). Cu toate că fiecare voce permută un număr restrâns de sunete, intensa disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității cu care ele au
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
armoniilor tonale continuă, culminând cu un acord de fa# minor spre sfârșitul compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat Sfintei Fecioare Maria. Filmul sonor derulat până în acest moment pare să fi întruchipat o rugă comună, aspirația tuturor spre
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Aceasta este impresia pe care o lasă, cronotopic, volumul lui Ștefan Agopian, Fric. Apărută În 2003 la Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Sfântul Ioan, este una dintre cele mai timpurii la un scriitor ortodox. Asupra relației Sfântului Iustin cu Sfântul Apostol Pavel, a se vedea Oskar Skarsaune, „The Proof from Prophecy: A Study in Justin Martyr’s Proof-Text Tradition: Text-Type, Provenance, Theological Profile”, Supplements to Novum Testamentum, 56, E. J. Brill, Leiden, 1987, p. 92-100, unde se precizează referințe complete la literatura existentă. Asupra relației sale cu Sfântul Ioan, a se vedea Henry Chadwick, Early Christian Thought and the Classical Tradition: Studies in
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
perspectiva curpinderii ondulare Vf se derulează ca fond (în adâncime) și nuanță (la suprafață). Sub aspectul surprinderii secvențiale Vf prezintă aspectele de câmp sau stare (de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
aspectul surprinderii secvențiale Vf prezintă aspectele de câmp sau stare (de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și durate conjuncte. Ne vom referi la fiecare reper particular. Profilul este
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și durate conjuncte. Ne vom referi la fiecare reper particular. Profilul este un reper calitativ de ordin prim, dat de orientarea între două margini sau zone de cuprindere. Marginile spațiale sunt denumite ca zone de registru în plan vertical: acut (în-sus) și grav (în-jos). Marginile temporale sunt indicate ca momente-limită (prim-
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
orientarea între două margini sau zone de cuprindere. Marginile spațiale sunt denumite ca zone de registru în plan vertical: acut (în-sus) și grav (în-jos). Marginile temporale sunt indicate ca momente-limită (prim-ultim) în plan orizontal: început (la-stânga); sfârșit (la- dreapta). Profilul se definețete prin direcția de orientare a unui interval. Spațial, profilul este înspre-acut/-grav. Temporal, întrucât timpul fizic este ireversibil, posibilitatea orientării în ambitusul unei durate este unică: început-(de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
denumite ca zone de registru în plan vertical: acut (în-sus) și grav (în-jos). Marginile temporale sunt indicate ca momente-limită (prim-ultim) în plan orizontal: început (la-stânga); sfârșit (la- dreapta). Profilul se definețete prin direcția de orientare a unui interval. Spațial, profilul este înspre-acut/-grav. Temporal, întrucât timpul fizic este ireversibil, posibilitatea orientării în ambitusul unei durate este unică: început-(de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un alt aspect, ținând de fenomenologia timpului muzical, care, deși ireversibil sensual
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sfârșit (la- dreapta). Profilul se definețete prin direcția de orientare a unui interval. Spațial, profilul este înspre-acut/-grav. Temporal, întrucât timpul fizic este ireversibil, posibilitatea orientării în ambitusul unei durate este unică: început-(de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un alt aspect, ținând de fenomenologia timpului muzical, care, deși ireversibil sensual, este repetabil sau ciclic în mod natural, ceea ce instrumental se recunoaște prin pulsație, iar interpretativ, ca tempo ori agogică (conduita mișcării). Așa cum intervalul (de/între înălțimi
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o Vf. o Volumul este un reper cantitativ de ordin secund, ca nuanță a
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o Vf. o Volumul este un reper cantitativ de ordin secund, ca nuanță a formei de undă, arătându-ne până-unde (în sus/jos) sau până- când (către-sfârșit) se întinde profilul unei unde. Pînă-undele se exprimă ca sumă a intervalelor concatenate unei aceleiași direcții de profil. Până-cândul se exprimă prin suma duratelor unui mod/nivel de pulsație. De exemplu, într-o cuprindere de octavă, intervalul suitor de la do la si are
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]