1,628 matches
-
naționale... Lovinescu se situează mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități deschise, împărțită cu aceea a națiunilor europene, într-un romantism sincronic; intelectualii occidentaliști sînt moștenitorii acestui fel de a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui specific dureros, sublimat. Viziunea viitorului este deposedată de o întreagă credință față de fatalitatea arhaicului înălțată la rangul de destin național. Analizele lăsate de Lovinescu în vasta Istorie a civilizației române moderne, publicată între 1924-1926, sînt revelatoare pentru acest credo progresist. Curajul autorului este total și răstoarnă în același timp credințele conservatorilor tradiționaliști și pe acelea ale adepților unei revoluții conservatoare dirijată împotriva influențelor democratice ale Occidentului francez și anglo-saxon. Într-un anumit fel, viitorul va merge de la sine spre o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se inspiră din spiritualitatea orientală își găsesc punctul de sprijin în ofensivele occidentale împotriva moștenirii carteziene și iluministe. Influențele se întrepătrund și au ca notă dominantă frecvența manifestării reflexelor de autoapărare. Este vremea respingerii iluziilor și a minciunilor umanismului progresist. În anii '30 se împart taberele dușmane, fie că este vorba de un crez cultural ori de angajamente politice. Lupta radicalizată dintre dreapta naționalistă și stînga antifascistă provoacă elitele românești la confruntare. Această lectură dualistă, care poate părea schematizantă, a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la poezia populară demonstrîndu-i încă o dată virtuțile". Beniuc este un cenzor virulent, dar un critic precum Crohmălniceanu distribuie cu abilitate elogiile, știe să discearnă talentele, de exemplu pe cel al lui Marin Preda, și să le încadreze într-o lectură progresistă istoricizantă. Refacerea în întregime a instituțiilor în 1952 exprimă dimensiunile globale ale sovietizării. Pe de o parte, este vorba de mitul după care revoluția creatoare poate transforma totul, victoria omului asupra naturii, stăpînirea științei. Istoricul Lilly Marcou scrie: "Omul căruia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
60, denunță gulagul și represiunea, ale căror victime sînt opozanții din Uniunea Sovietică ceea ce Pierre Daix va denumi "socialismul tăcerii". Europenii, care profită de ani buni de capitalism, au nevoie de un fel de spiritualitate care să hrănească un umanism progresist. Această stranie oglindă a relațiilor Est-Vest transmite cetățenilor din Est o imagine asupra lor înșiși, dacă nu mulțumitoare, atunci cel puțin tolerabilă. Imaginile pe care manualele românești ale acestor ani le oferă copiilor nu sînt resimțite ca mincinoase: vaste cîmpii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiune, punerea în scenă a patriei socialiste, merg pînă dincolo de gestiunea recuperatoare a tuturor valorilor în avantajul puterii: este vorba de a defini sensul unei totalități care-1 înglobează pe "ieri", pe "azi" și compune un viitor fixat în ritualul discursului progresist împietrit în repetiție. Analiza discursurilor șefului statului român din 1965 pînă în 1989 produce un fel de amețeală. Dogma enunțată este celebrată cu regularitate, lustruită cu critici și autocritici care provoacă uitarea sau riscul uitării dogmei. Întoarcerea la națiune este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat definit de drept în care legea să fie intangibilă, iar drepturile tuturor cetățenilor să fie ocrotite, unde, fără riscul pierderii libertății, omul să poată să nu mintă". Pentru că s-au înșelat sau pentru că au avut nevoie de o URSS progresistă îndreptată împotriva imperiului american, intelectualii occidentali denunță minciuna rusească. Este redescoperit Custine și Rusia lui, cea a întunericului, și este recunoscut, odată cu Alain Besancon, trecutul rusesc despotic în prezentul sovietic. În Est, imaginea Occidentului se schimbă: anii '50 și '60
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o societate instalată în posturile conducătoare ale aparatului de stat. Această societate a rămas la fel după ce a tremurat din cînd în cînd, local, în decembrie; aceleași fețe exprimă aceeași autoritate înainte ca și după 1989. Conservatorismul brucanian este, paradoxal, progresist. Dej, apoi bunul Ceaușescu al anilor '60 au transformat cu totul peisajul economic românesc. Iliescu și consilierii lui, cel mai adesea remarcabili tehnocrați care au un cap marxist-leninist și o formație de experți internaționali, sînt conduși de o voință de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pretinde o bună gestiune: jumătatea de reformă, liberalismul sălbatic și menținerea prin subvenții a structurilor industriale controlate de stat, adică vechile nomenclaturi, după februarie 1991 privatizarea la sate fără mijloacele de a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parlamentar, sistemul reprezentativ, cu supremația maiorităților, cu miniștri responsabili, cu organizarea partidelor luptând pentru idei câteodată, pentru putere totdauna. De la 1859 dar s-au arătat în țară un partid conservator, un partid roșu. Până atunci desigur erau idei conservatoare, idei progresiste, idei revoluționare și oameni carii le reprezintau mai mult sau mai puțin. Însă aceste idei s-au grupat și s-au disciplinat numai de la 1860, de când cu Convenția care, cel puțin în teorie, a admis ca guvernul să fie icoana
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mănținut decât până la 76. Deodată cu căderea puterii în mâinile progresiștilor noștri, cari guvernează până astăzi tot după tipicul de la 66 - 67, a căzut în baltă și progresul constituțional realizat cu privire la regularitatea votării bugetelor. În acești patru ani de regim progresist țara nu s-a învrednicit o dată măcar să aibă bugetul votat la vreme. Camerele au lucrat aproape în permanență pierzîndu-și zadarnic vremea și lăsând totdauna până la ultimul moment votarea bugetelor, așa că, nerămânând vreme pentru dezbaterea lor, într-un rând s-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca niște acte ce nu merită nici un interes. De la cel mai mic până la cel mai mare radicalii nu au vreme să se ocupe decât cu politica înaltă. Desigur instituțiile noastre reprezentative și de control dau bune roade sub acest regim progresist de vreme ce finanțele ni se află într-o stare așa de - ca să întrebuințăm un calificativ favorit oficioșilor și rămas proverbial - așa de "strălucită". [ 13 martie 1880] [""LE NORD", ZIAR DE ÎNCREDERE... "] "Le Nord", ziar de încredere al Cancelariei rusești, scrie în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Conta spune în scrisoarea de care am vorbit mai sus că trebuie a se face silințe "pentru a nu lăsa să se sporească rândurile opoziției tocmai în momentul în care ca se agită și se organizează". Chipul cu care partidul progresist administrează țara n-a fost poate fără influență asupra acestei redeșteptări a opoziției, care preocupă pe ministrul instrucției publice. D. Codrescu a interpelat, într-alt rând, în Camera deputaților, pe prezidentul Consiliului, ministru de finanțe, asupra alterării așezării impozitului, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pavoazarea instituțiilor din Sectorul nostru. 37.Începând de la 15 ianuarie, vom organiza bilunar conferințe cu caracter ideologic și profesional, pe linie sindicală. 38.Pentru educarea maselor și ridicarea lor, se va da o deosebită atenție tuturor spectacolelor cu caracter progresist, prin cumpărarea de spectacole teatrale și cinematografice, prin vizionări în masă ale filmelor sovietice și prin discuții în legătură cu piese sau filme progresiste. În acest scop, se va citi (sic!) și cunoaște toate criticele asupra spectacolelor din revistele Rampa și Flacăra
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sindicală. 38.Pentru educarea maselor și ridicarea lor, se va da o deosebită atenție tuturor spectacolelor cu caracter progresist, prin cumpărarea de spectacole teatrale și cinematografice, prin vizionări în masă ale filmelor sovietice și prin discuții în legătură cu piese sau filme progresiste. În acest scop, se va citi (sic!) și cunoaște toate criticele asupra spectacolelor din revistele Rampa și Flacăra. 39.Se va accentua asupra deschiderii de biblioteci în fiecare instituție din Sectorul nostru, antrenând tovii și masa de salariați spre cititul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de muncă, de luptă pentru construire mai departe a comunismului în Uniunea Sovietică, program care ducând la întărirea marelui stat socialist va contribui la întărirea întregului nostru lagăr socialist, va fi un sprijin puternic pentru mișcarea comunistă internațională, pentru forțele progresiste din toată lumea. Toate acestea eu consider că sunt probleme care trebuie să fie în atenția partidului nostru, care trebuie serios lămurite și să constituie o serioasă călăuză în activitatea noastră, să tragem învățăminte, pentru munca noastră. La acest congres s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nouă, calitativ superioară, deschizând drumul unor mari și profunde transformări revoluționare, democratice, al înfăptuirii năzuințelor populare spre libertate națională și socială, spre făptuirea propriului destin independent și suveran. Organizată și condusă de partidul comunist, care a mobilizat și însuflețit forțele progresiste în lupta pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, insurecția a constituit momentul de cotitură istorică ce a jalonat drumul spre cucerirea puterii de către clasa muncitoare, în alianță cu țărănimea și masele largi populare, spre dobândirea și manifestarea - pe toate planurile - a dreptului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nou, capabil să îndeplinească cu intransigență și discernământ obiectivele și sarcinile revoluției. Concepția și practica partidului nostru în aplicarea acestei teze fundamentale a marxism-leninismului s-au concretizat în transformarea revoluționară a vechiului aparat de stat, menținându-se ceea ce a fost progresist, ceea ce s-a atașat trup și suflet intereselor revoluției și înlăturându-se, totodată, ceea ce s-a opus noului. Toate acestea au fost însoțite de crearea structurilor specifice aparatului de stat necesar noului regim, de permanenta orientare politică a activității sale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau „tema este strict subordonată comandamentelor politice actuale” și, nu în ultimul rând, referindu-se la caracterul colonialismului rus, sesiza cu subtilă ironie că, în încercarea de a-l comenta, se putea ajunge la „paradoxul de a vorbi de jafuri progresiste și jafuri neprogresiste”. Evident și firesc, capitolul nu a putut fi publicat, după cum nici proiectul științific pe de-a-întregul nu a mai fost finalizat. Nu cunoaștem în ce măsură ceilalți colaboratori ai săi și-au încheiat „partiturile”, dar știm că studiul coordonatorului a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
honorum nu numai impresionant, ci și foarte semnificativ pentru poziția pe care a ocupat-o în gândirea economică și politică a Imperiului Habsburgic în deceniile V-VI ale secolului al XIX-lea. Unii dintre contemporanii săi îl considerau un „spirit progresist”, un liberal „nepronunțat”, aprecieri insuficient de justificate dacă avem în vedere că liberalismul lui nu trecea dincolo de ideea susținerii parlamentarismului ca un important sprijin al creditului de stat. În ceea ce ne privește, se cuvine să subliniem că von Bruck a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totul periferic. A. V. Fadeev dezvoltă ideea că Rusia, fiind mai înapoiată pe scara evoluției sociale, a suferit mai puțin influența contradicțiilor fundamentale între capitalismul în ascensiune și feudalismul muribund, ceea ce a îngăduit țarismului să acționeze decisiv împotriva forțelor sociale progresiste nu numai în Rusia, ci și pe arena internațională, politica externă a Rusiei înfățișându-se, cu adevărat, ca o prelungire a politicii interne reacționare; țarul nu se gândea la eliberarea națională a popoarelor, ci doar la folosirea străduințelor lor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urcau către punctul culminant al curbei. Actualmente, istoriografia sovietică face o distincție între popoarele aflate în componența U. R. S. S. și cele din afară. Părăsind examenul pur științific, ea afirmă că primele s-au unit la Rusia, fapt pozitiv și progresist, cea de a doua categorie a purtat însă o luptă justă pentru emancipare. S-a ajuns până acolo încât anexarea la Rusia a teritoriului dintre Prut și Nistru este socotită o unire obiectivă. Așadar, nu este un fapt obiectiv istoric
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la așa ceva, ceea ce trebuie să precizăm, nu mai corespunde realității. Autorii ultimului tratat de Istoria URSS fac remarca că Nicolae I n-a părăsit cursul politicii sale externe, care a luat un caracter restaurator și contrarevoluționar tot mai ascuțit, ideilor progresiste el neputându-le opune altceva decât învechitul steag al Sfintei Alianțe, ceea ce nu excludea, dimpotrivă, ideea preponderenței exclusive ruse acolo unde îi dictau interesele. Agravarea crizei orientale în vara lui 1832 a prilejuit politicii externe ruse, după cum vom vedea, atingerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din Italia. Revoluțiile din Prusia și Austria îl izolează pe țar. În replică, el lansează manifestul din 14/26 martie 1848 prin care arată că este gata să intre în război cu întreaga Europă revoluționară, ceea ce a exacerbat ura cercurilor progresiste europene în contra țarului și a îndemnat Petersburgul să publice, sub semnătura lui Nesselrode, un articol ușor moderat în „Journal de Saint Petersbourg”. Nesselrode preciza că manifestul nu însemna încă intenția de război a Rusiei, că aceasta din urmă va lua
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mod surprinzător, Verdi a arătat mult mai multă considerație ideilor lui Cammarano decât o făcuse în trecut în cel privea pe mult mai maleabilul sau colaborator, Piave ( Un argument în plus de ce Rigoletto și La Traviata au rezultat mult mai progresiste). Pe masura ce lucrul la operă Îl Trovatore înainta, era tot mai clar pentru ambele parți că rolul Leonorei urma să devină mult mai substanțial decât fusese conceput inițial. Din nefericire, spre finalul colaborării lor, libretistul a murit subit și pe neașteptate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]