632 matches
-
este costisitor în timp și foarte complex. Sistemul propus de Hutt în 1960 (apud Hoeksema, S.N., 199847) acesta propune un sistem de cotare și interpretare care se bazează pe principii psihanalitice. El este interesat de utilizarea testului Bender ca test proiectiv de investigare a personalității. În ciuda acestor limite, proba Bender rămâne un instrument extrem de popular (este al 4-lea cel mai frecvent utilizat test), ușor de administrat și eficient, mai ales atunci când este utilizat un sistem de cotare și interpretare obiectiv
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Probe pentru investigarea personalității 3.2.2.1. Tehnicile analitice Tehnicile destinate surprinderii tendințelor și structurii personalității se pot grupa în două mari categorii de metode vizând diversele aspecte ale personalității, distingându-se două grupe aparte: teste analitice și tehnicile proiective. Grupa tehnicilor analitice de examinare a personalității cuprinde: metodele de observație, chestionarele și metodele obiective. Metodele de observație, scalele de evaluare clinică a. Convorbirea în ciuda caracterului empiric, nesistematizat, a dificultăților de cantificare și standardizare, precum și a puternicului grad de subiectivitate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
R.C.R.T. (Role Construct Reportery Test) al lui Kelly este folosit în vederea determinării modului în care un individ reflectă și interpretează lumea exterioară și interioară. Interpretarea rezultatelor acestui test se face de obicei prin analiza factorială. 3.2.2.3. Testele proiective Dintre diferitele clasificări ale metodelor proiective, clasică este considerată cea datorată lui Frank și bazată pe criteriul utilizării funcționale: a) metode constitutive subiectul trebuie să structureze și să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lui Kelly este folosit în vederea determinării modului în care un individ reflectă și interpretează lumea exterioară și interioară. Interpretarea rezultatelor acestui test se face de obicei prin analiza factorială. 3.2.2.3. Testele proiective Dintre diferitele clasificări ale metodelor proiective, clasică este considerată cea datorată lui Frank și bazată pe criteriul utilizării funcționale: a) metode constitutive subiectul trebuie să structureze și să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri mai cuprinzătoare, pornind de la un material
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu ajutorul Rorschach-ului, cât și observa stilul mental în T.A.T. Distincția rămâne însă valabilă în ceea ce privește majoritatea informațiilor pe care le oferă cele două tipuri de probe. Testul interpretării petelor de cerneală, creat în 1921 de Rorschach este dintre metodele proiective cel mai utilizat în clinică. El constă în 10 planșe standardizate conținând pete de cerneală alb-negru și color, simetrice față de mijlocul planșei și care sunt prezentate subiectului în ordine, de la 1 la 10, cu instructajul de a spune examinatorului cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unora dintre factori. Alegerea culorilor este folosită ca mijloc diagnostic în piramida culorilor (Pfister-Heiss) și în testul culorilor al lui Luscher. Toleranța la frustrare este parametrul căruia i se adresează testul de frustrare al lui Rosenzweig (Picture Frustration Test). Tehnici proiective constructive urmărind să determine geneza conflictelor sau a bolii. Caracteristica generală a acestor probe ce încearcă să stabilească originea conflictelor și a tulburărilor este faptul că scopul determină modalitatea de interpretare. Materialul pe care îl furnizează testele, precum și comportamentul subiectului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din unghiurile biografic, genetic, psiho și socio-dinamic (W. Schraml, 1973)58. Această modalitate de interpretare poate fi desigur aplicată și testelor care de obicei sunt folosite în alte scopuri. Cel mai bine se pretează totuși acestui gen de interpretare testele proiective tematice. T.A.T. (Thematic Apperception Test) al lui H. A. Murray (1950) solicită subiectului să interpreteze o imagine, alcătuind o poveste care să explice ce s-a întâmplat înainte și ce se va întâmpla după. Testul este format din 20
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003)76. Pentru, conturarea unui psihodiagnostic complet se utilizează corelat testele de dezvoltare(abilități sau achiziții educaționale), instrumentele de măsurare tip screening, testele de inteligență și performanță și testele proiective. Testele de măsurare de tip screening Identifică acei copii cu risc de dezvoltare psiho-comportamentală sau care prezintă mai multe handicapuri. Aceste teste cuprind anumite expectații privind diferitele dimensiuni ale comportamentului copilului pentru o anumită vârstă (motor, limbaj-comunicare, cognitiv, afectiv, relațional
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a problemelor sale emoționale, precum și a relațiilor sale cu familia, a traumelor pe care le-a suferit, a nivelului de anxietate existențială, a capacităților și a dificultăților sale de a se adapta la mediul social (Mitrofan, I., 2003)89. Testele proiective bazate pe desene utilizate de specialiști sunt: * Testul "femeii plimbându-se în ploaie" (testul H. Fay), permite evaluarea nivelului de inteligență. * Testul desenul liber a lui G. Minkowsk (reprezentând personaje sau orice altceva), permițând aprecierea tipului senzorial și tipul rațional
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de psihopatologie, editia a IV-a, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2007. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, ediția a II-a revizuită, Editura Tehnică, București, 2001. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, Editura Tehnică, București, 2005. Enăchescu, C., Elemente de psihologie proiectivă, Editura Științifică, București, 1973. Engelkamp, J,. &Wippich, W., Implicit and Explicit Memory, vol. 57, nr. 3-4, 1995. Erikson, E.H., Identity and the life cycle, W.W. Norton New York, 1959. Erikson, E.H., The life cycle completed, W.W. Norton, New York, 1982
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și febra. Deznodământul hotărârii mele rămâne învăluit în mister. Orice risc presupune această ignorare a mersului lucrurilor și a felului lor de a sfârși. Hotărârea este această trecere a pragului în necunoscutul riscului. Și tocmai pentru că trăiește riscul în mod proiectiv, pentru că îl epuizează în gândire, cel nehotărât nu poate trece acest prag. El nu poate colabora cu necunoscutul, livrîndu-se unui mers al lucrurilor ce nu depinde de el. Dar deoarece știe totodată că orice gest important presupune această colaborare și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deznodământ. Pentru că nu este pregătit să transfigureze eșecul, pentru că nu este dispus să piardă nimic (cînd de fapt doar în felul acesta el ar avea ce dobîndi), cel nehotărât trăiește riscul doar în negativitatea sa și, o dată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat eul decât pierzîndu-l pe cel pe care-l apără sub forma regretului proiectiv (micul lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între regretul proiectiv, acela care ar însoți actul, și cel actual, al neacționării, nehotărâtul cunoaște sfâșierea tăcută a unui chin nesfârșit. El este singur, dar altfel decât cel hotărât, care e singur doar în clipa hotărârii sale. Căci hotărârea este în vederea a ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează "natura din noi" - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita interioară se dovedește a fi impediment, punct
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci că limita ei era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o transformă în "dincolo", în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile "dincolo" nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată "de partea cealaltă" în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită în negativul ei (și, anticipând, putem spune că la greci ea nu a fost niciodată resimțită astfel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *per- într-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a "încercării" lor, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine a boicotat-o, aproape a reprimat-o, făcând astfel totul pentru a se așeza în tabăra celor care-și trăiesc înfrîngerea într-o manieră fictivă și proiectivă, înainte de a fi dat vreo bătălie, deci înainte de a fi cunoscut fiorul încleștării cu materia rezistentă a ceva din afara sa. Speriat de tot ceea ce ar trebui să întreprindă, ușor valetudinar și făcând din propria lui risipire și inerție carcasa în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
jurnalului, care este și unic personaj. Rezultă de aici că viețile lor coincid? Răspunsul este: da, în posibilul lor. Splendoarea afectivității umane vine din faptul că ea este mai vastă decât realitatea unei experiențe trăite. Ea este, în esența ei, proiectivă și din această cauză ea poate trece dincolo de granițele unei vieți și poate străbate până la limita ultimă a experienței umane. Telescopate la scara omenirii, toate viețile se întîlnesc; se întîlnesc în posibilul lor. Aș fi putut trăi asta", "aș fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei, numai pe buzele unui copil bolnav murmurul și delirul își păstrează prestigiul intact, numai în ochii rătăciți ai unui copil neajutorarea este infinită și suferința completă, uimită și, în esența ei, de neînțeles. Toate aceste lucruri le-am trăit proiectiv, ducîndu-le dorul, crestat de lipsa lor până în străfundul sufletului, căutând să le compensez mai târziu și mutîndu-le, din prea lunga frustrare, într-un registru aproape matern. Eram la Heidelberg în 1983, ca bursier al fundației Humboldt, când el a împlinit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
inovare adaptivă, când personalul firmei găsește o modalitate mai bună de a-și îndeplini sarcinile sau o soluție la una din problemele firmei; - inovare creativă, când se găsește ceva cu totul nou, la care până acum nimeni nu a gândit proiectiv, factual și care conduce la un avantaj competitiv decisiv sau măcar consistent. Altă definiție dată inovării<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 44-45. footnote> este cea utilizată în prezent de Comisia Europeană: Inovarea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
metodei blocurilor funcționale complementare, și nu prin reducție la elementele substanțiale, energetice sau informaționale. Personalitatea este o dimensiune supraordonată, cu funcție integrativ - adaptivă a omului, care presupune existența celorlalte dimensiuni - biologică și fiziologică, dar nu este nici o prelungire, nici o imagine proiectivă a conținutului acestora. „Prima naștere a personalității” se leagă de momentul cristalizării „conștiinței de sine”, care presupune și raportarea critică la propriile acte de conduită, la propriile dorințe, prin comparare cu alții; aplicarea la sine a acelorași criterii, condiții și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]