520 matches
-
în ceea ce privește lirica lui erotică. Dintr-un sentiment de fraternitate și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
mai multe, RL, 1994, 14; Nicolae Mecu, Al. Piru, RITL, 1994, 1; Ovidiu Ghidirmic, Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994, 160-170; Al. Piru comentat de Marin Iancu, București, 1995; Andrei Grigor, O primă carte despre Al. Piru, CC, 1995, 3-4; Nițescu, Proletcultismul, 268-270; Romul Munteanu, Alexandru Piru, LCF, 1997, 47; Dicț. esențial, 665-668; Manolescu, Lista, III, 90-93; Simion Bărbulescu, Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2001; Alex. Ștefănescu, Al. Piru, RL, 2002, 10; Remember Al. Piru, CC, 2002, 1-2 (semnează Eugen
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
rând de constanta sa esențială: ironia. Cu această „armă”, mai mult decât o unealtă, P. s-a fixat în zona denumită de el însuși „calmul plat”, în toate timpurile prin care a trecut, deși acestea au fost deseori contradictorii: reculul proletcultismului, explozia vitalistă a lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru, revoluția metaforizantă a lui Nichita Stănescu, textualismul, revolta surdă a optzeciștilor, postmodernismul și toate celelalte tendințe ale liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
familiar proletcultiștilor sovietici), erau hiperbolizați proletarii cu salopetă, șapcă și pumnul ridicat dârz, se celebra mașinismul și noul decor citadin, saturat de drapele și lozinci; în anii ‘45-’46 a fost lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului” (Ana Selejan): „cultura pentru mase” sau „cultura cu sens unic”, pregătind trecerea spre realismul socialist. Al doilea fenomen raportabil la p. a fost ofensiva demolatoare asupra valorilor literaturii naționale, prin vasta acțiune de interzicere și epurare a fondurilor de carte
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, îngr. M. Ciurdariu, București, 1995; Marian Papahagi, Literatura în criză: din epoca cenzurii până la revoluție, ECH, 1998, 1-3; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Liviu Teghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Timișoara, 2000; Alexandru Ștefan, Politici culturale
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității / modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001, 45-72, 113-120; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003. D.Mc.
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
82-94, passim; Corneliu Vadim Tudor, Mândria de a fi român, 209-263, passim; Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, tr. Mona și Sorin Antohi, București, 1994, passim; Ștefan Aug. Doinaș, Protocronismul recurent, „22”, 2001, 35; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim. F.M.
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning, New York, 2001; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-66, 99-128, 183-220; Dan Eugen Rațiu, Disputa modernism-postmodernism, Cluj-Napoca, 2001; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 213-321; Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, tr. Dan Popescu, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, postfață Mircea Martin, Pitești, 2002; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002; Gheorghe Crăciun, Literatura - posibilități
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, Reșița, 2001, 73-108; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003; Aurel Buzincu, Literatura română și realismul socialist, Suceava, 2003. D.Mc.
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat la „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a Mult comentat în epoca proletcultismului, întrucât aborda teme „centrale”, „de cea mai acută actualitate”, înfățișând mediul industrial, satul în curs de transformare socialistă, conturând chipuri de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
1993, 15; Ioana Bot, Despre iubire și umilință, ST, 1993, 6; Grigurcu, Peisaj, I, 7-10; Simuț, Incursiuni, 118-126; Dicț. esențial, 618-621; Manolescu, Lista, III, 55-63; Mircea Martin, Cultura română între comunism și naționalism (II), „22”, 2002, 44; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 144-160; Zamfirescu, Istorie, II, 362-373. St.V., A.Tr.
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română târgumureșeană postbelică, „Târnava”, 2000, 1-3; Micu, Ist. lit., 749; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 39-41; Petraș, Panorama, 409-500; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen, Pitești, 2002, 154-157; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 290. C.H.
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
pierdut viața la cutremurul din martie 1977. Evoluția scrisului lui P. poate fi văzută ca o „diagramă” a presiunilor politice exercitate de autoritățile comuniste, după încheierea celui de-al doilea război mondial, asupra criticii literare și a literaturii naționale: de la proletcultismul agresiv al primului volum, interesat nu de valoarea în sine a cărților abordate, ci de consonanța ideilor dintr-o scriere cu interesele partidului aflat la putere, demersul analitic al autorului câștigă, de-a lungul anilor, adâncime teoretică și subtilitate stilistică
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
devină membru al Partidului Comunist Român, în intervalul 1969-1972 șomează. Din 1972 până în 1984, când este pensionat, lucrează ca redactor la „Viața românească”. Se retrage în comuna natală, de unde va continua să pledeze, fără succes, pentru publicarea volumului Sub zodia proletcultismului, redactat în 1979, dar editat postum, abia în 1995. Debutează la „Viața românească” în 1969, iar editorial, cu volumul Între Scylla și Charybda. Delimitări critice, apărut în 1972. Modelul criticii lui N. este, neîndoielnic, cel maiorescian. O confirmă nu numai
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
din Repere critice (1974) - „Maiorescu rămâne [...] un reper fundamental, iar atitudinea față de el, un test” - sau obstinația autorului de a șterge orice urmă de pată de pe statuia maestrului, „cazul” Titu Maiorescu fiind singurul asupra căruia criticul stăruie în Sub zodia proletcultismului, ci și similitudinea programatică dintre scrierile lui N. și cele ale mentorului junimist. Astfel, Între Scylla și Charybda cuprinde o substanțială Introducere la poezia actuală, în fond un pandant peste un secol, o „cercetare critică” a poeziei române din jurul anului
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
critica creatoare” (Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu). E drept că talentul literar nu-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se află una din primele sinteze documentate asupra fenomenului, spulberându-se totodată orice iluzie de a „recupera” această formulă literară. Atitudinea autorului, formulată
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
Manolescu, Ion Negoițescu). E drept că talentul literar nu-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se află una din primele sinteze documentate asupra fenomenului, spulberându-se totodată orice iluzie de a „recupera” această formulă literară. Atitudinea autorului, formulată dintru început, nu
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
totodată și contradicția fundamentală a doctrinei - „situarea între dogmă și realitate, între propria-i mitologie și istorie”. SCRIERI: Între Scylla și Charybda. Delimitări critice, București, 1972; Repere critice, București, 1974; Poeți contemporani, București, 1978; Atitudini critice, București, 1983; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, îngr. M. Ciurdariu, București, 1995. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Între Scylla și Charybda”, RL, 1972, 51; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Nicolae Manolescu, Cronicari literari, RL, 1975, 7; Culcer, Citind, 53-56; Nicolae Manolescu, Din
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar” (Aurel Baranga), „Cronica ideilor”, „Cronica socială”, „Probleme de literatură contemporană”. Discursul estetic se diluează pe parcurs, apropiindu-se de retorica triumfalistă ce prefigurează proletcultismul. De altfel, O. prezintă o radiografie a tranziției de la estetica avangardistă, suprarealistă, la expresia de tip realist-socialist. Redactorul-șef își menține scrisul între limitele esteticului, în schimb atitudinea colaboratorilor este mai puțin consecventă. Se întâlnesc, astfel, aici Nina Cassian, influențată
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
raport tematic, pe unii avangardiști (Geo Bogza ș.a.) și pe unii dintre poeții „dinamitarzi” afirmați în perioada 1945-1948, fără să aibă vigoarea expresivă și energetismul acestora. S-a opinat, pe de altă parte, că ar fi schițat un fel de „proletcultism avant la lettre”, afirmație exagerată și inoportună, deoarece entuziasmul în fața modernității și a tehnicii era la P. autentic, de altfel în spiritul epocii. A dat și un volum de nuvele, Pe vifor (1938), cu piese fără relief deosebit, un recenzent
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
cea dintâi iubire sunt evocate cu nostalgie și emoție. Autoficțiunea continuă cu altă etapă: odată cu intrarea în învățământ, la Bistrița și Năsăud, începe calvarul profesorului și poetului, care se întâlnește la fiecare pas cu semnele trădării, lingușelii, delațiunii, cu ofensiva proletcultismului și a stalinizării. Romanul În colț lângă fereastră narează astfel de întâmplări, pe care spiritul de dreptate al autorului nu le poate oculta, sperând într-un fel de justiție divină a istoriei. Alte două volume, Tărâmul izvoarelor și Pinii de pe
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
intitulată Pentru o teorie a criticii literare. Demersurile teoretice sunt dublate de alcătuirea câtorva antologii cu extrase semnificative din critica literară românească: Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare (1975), Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice (1976), Aesthesis carpato-dunărean (1981), De la proletcultism la postmodernism, (2002). Un experiment aparte îl reprezintă lucrarea Introducere în opera lui Mihai Ralea (1997), realizată la capătul muncii de pregătire a volumelor IV-VII din ediția Scrieri. Dominanta preocupărilor lui M. a fost aproape în permanență critică literară, atât
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
și atitudini literare, introd. edit., București, 1975; Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice, introd. edit., București, 1976; N. Iorga interpretat de..., pref. edit., București, 1979; Aesthesis carpato-dunărean, postfața edit., București, 1981; Mircea Eliade et les horizons de la culture, Aix-en-Provence, 1985; De la proletcultism la postmodernism, București, 2002. Ediții: Mihai Ralea, Scrieri, IV-VII, București, 1988-1989. Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 242-245; Georgescu, Printre cărți, 76-80; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, București, 1975, 299-300; Georgescu, Volume, 119-123; N.Tertulian, Perspective contemporane, București, 1981
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70; Teodor Vârgolici, O nouă istorie a literaturii române, ALA, 1995, 300; Nițescu, Proletcultismul, 257-278; Ion Bălu, Istoria literară, astăzi, APF, 1996, 3; Nicolae Bârna, O „Istorie” prietenoasă, CC, 1996, 9-10; Ion Bălu, O istorie integrală a literaturii române, APF, 1998, 3; Mircea Popa, Dumitru Micu - portret întârziat, ST, 1999, 5, 6; Dicț. esențial
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
analitic, multe informații au fost transferate În capitolele Note și comentarii. Relevanța lor cognitivă este aceeași, deci sugerez neomiterea lor la lectură. Ediția a II-a a acestei cărți aduce totuși ceva nou: trei texte teoretice așezate În Anexă, despre proletcultism, realism socialist (istoricul și manifestările acestora În literatura română), despre apropierile și diferențierile dintre aceste direcții și realități literare. Fac această adăugire pentru rotunjirea cunoștințelor În domeniu și cu limpeziri teoretice și delimitări conceptuale, dar și pentru că, În onorabile dicționare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]