419 matches
-
națiuni războinice. Arica e un port mititel care n-a pierdut Încă amintirea stăpînirii dinainte, cea peruană, și formează un fel de punct de Întîlnire Între cele două țări, atît de diferite, În ciuda apropierii lor geografice și a strămoșilor comuni. Promontoriul, mîndria orașului, se ridică 100 la de metri de sol Într-o masă impozantă de stîncă pură. Palmierii, căldura, fructele subtropicale vîndute În piețe, toate acestea Îi conferă fizionomia unică de oraș caraib, sau ceva de acest fel, complet diferit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
c’est la meilleure part! Mihai, de la Constanța, lui Pierre la București Joi, 24 iulie 1952 Petia, Mă gândesc la tine mult, în fiecare zi; invers proporțional cu numărul scrisorilor nescrise, invers proporțional cu pătratul distanței dintre noi. Stau pe promontoriul extrem al digului plăjii constănțene: aici nu ajung nici coconeturile cu cărnuri moi și basmale multicolore, nici domnii cu burtă, nici bohema care infestează plaja și nici - supremă fericire - orchestra simfonică a cinema tografiei. Pe blo curile mari de piatră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu voioșie. Pe cei aleși, cu firea lor cinstită, Tu știi că-s dârji și sunt neprihăniți. Nu-s deputați de oligarhi năimiți Deprinși cu sinecură și cu mită.“ („Alegătorul“, Gazeta literară, nr. 9, 27 februarie 1958) „De-atunci în promontoriul tău mă mișc osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece prin inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nu știu cum mi-a trecut prin minte să cumpăr chefali și să-i arunc departe, în mare, să-i găsească Dumnezeu și să-i țină de foame. Cumpăram zilnic chefali aurii și, retrăgându-mă într-un loc ferit, unde era un promontoriu pe o stâncă udată de spuma valurilor, având grijă să nu mă vadă nimeni, am aruncat câteva zile la rând, în valuri, cât de departe se putea, peștii aceștia afumați. Nu știam însă dacă ajung unde trebuie, la Dumnezeul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută de documentaristul, muzicologul și folcloristul ieșean Theodor Burada, N. Beldiceanu, împreună cu D. Butculescu, va sonda, între 29 și 30 mai 1885, însoțit de patru lucrători, promontoriul „Cetățuia” de la BăiceniIași. Astfel el devine primul descoperitor al celebrei culturi neolitice „Cucuteni” care câștigă în curând notorietate mondială. Cuprinzând versuri și o prezentare a descoperirilor de la Cucuteni, opera lui Beldiceanu e alcătuită dintr-un volum de Poezii (prima ediție
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
amenajate cu canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a culturilor agricole contra inundațiilor, s-au realizat diguri încă din Evul Mediu. Apoi în anul 1976 s-a construit barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
au ca protagonist un tânăr medic în anii petrecuți pentru specializare la Paris, înaintea și în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. SCRIERI: Lebede negre, Iași, 1936; Eternul spirit, Iași, 1940; Satire, București, 1955; Răscoala, Iași, 1957; Un om pe promontoriu, București, 1961; Tainicul arhipelag, București, 1964; Pe limba lor, București, 1967; Carmen terrestre, București, 1968; Melos, Iași, 1970; Cartea mea de lut, București, 1971; Manuscrisul de la Marrakech, Iași, 1972; Poezii și poeme, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1974; Elipse orfice, București
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuța (insula stâncoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V î.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priză stației de pompare pentru irigații Sălcioara. b) Caracterizare ecologică ... Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V î.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priză stației de pompare pentru irigații Sălcioara. b) Caracterizare ecologică ... Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
reproducerea naturală a peștilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salău (Stizostedion lucioperca), plătica (Abramis brama) etc. 2.14. Istria-Sinoie (400 ha) a) Delimitare ... Zona Istria-Sinoie este amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Saele și cuprinde promontoriul constituit din șisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Saele, situată între șoseaua Cetatea Histria-Satul Nuntași și partea estică a grindului Saele având o lungime spre sud de circa 6 km și o
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Ostrov, descrise mai jos, conform hărților scara l:25000 anexate registrului cadastral al comunei Ostrov și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-139-D-d. Limita nordică: începe de la promontoriul stâncos din nord-vestul lacului (NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se îndreaptă, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge la punctul pescăresc Bugeac, continuă paralel cu intravilanul localității Bugeac, apoi se îndreaptă spre sud-est, ocolește spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nordică: începe de la promontoriul stâncos din nord-vestul lacului (NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se îndreaptă, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge la punctul pescăresc Bugeac, continuă paralel cu intravilanul localității Bugeac, apoi se îndreaptă spre sud-est, ocolește spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când intersectează digul de compartimentare de la limita nord-estică a rezervației; Limita nord-estică: este constituită din digul de compartimentare ce se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului; Limita estică și sud-estică: urmează malul sinuos al lacului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comuna Aliman, descrise în continuare conform hărții cadastrale sc. 1:25000 - anexată registrului sus menționat și/ sau hărților topografice sc. 1:25000, L35-140-B-C și L-35-140-D-b. Limita nordică și nord-estică: încep de la promontoriul situat la poalele vestice ale dealului Musait (82,0 m), unde limita lacului se intersectează cu partea vestică a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se îndreaptă spre nord și nord-est, până la latura estică a parcelei menționate, după
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
orientează spre sud-est, limitrof pășunii P268 și terenului arabil A271. Ulterior, continuă spre sud și apoi est, mărginind terenul arabil A263, până când intersectează un canal de irigații; Limita sudică: se îndreaptă spre sud-vest până ajunge la malul Dunării, la un promontoriu stâncos, la extremitatea sudică a terenului neproductiv Nb259; Limita vestică: pornește spre nord-,vest, pe malul Dunării pe care îl părăsește ulterior, prelungindu-se de-a lungul drumului De258, limitrof pășunii P255 și terenului agricol A254, face un ocol apoi
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
zona dintre extremitatea lacului Tâncăbești - pod DN 1 până în dreptul pontonului Oficiului de Căpitănie Snagov, unde viteza maximă de deplasare este de 20 km/oră; ... b) zona a II-a, care cuprinde zona dintre pontonul Oficiului de Căpitănie Snagov până la promontoriul Liceul "Mihail Kogălniceanu" Snagov, unde viteza maximă este de 40 km/oră; ... c) zona a III-a, care cuprinde zona dintre promontoriul Liceul «Mihail Kogălniceanu» Snagov și extremitatea lacului Siliștea Snagovului - pod deversor, zonă fără limită de viteză și în
REGULAMENT din 27 noiembrie 2003 (*actualizat*) de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154357_a_155686]
-
20 km/oră; ... b) zona a II-a, care cuprinde zona dintre pontonul Oficiului de Căpitănie Snagov până la promontoriul Liceul "Mihail Kogălniceanu" Snagov, unde viteza maximă este de 40 km/oră; ... c) zona a III-a, care cuprinde zona dintre promontoriul Liceul «Mihail Kogălniceanu» Snagov și extremitatea lacului Siliștea Snagovului - pod deversor, zonă fără limită de viteză și în care se permite practicarea schiului nautic și tractarea diferitelor obiecte de agrement nautic gen plase, plăci, colaci și alte obiecte gonflabile ocupate
REGULAMENT din 27 noiembrie 2003 (*actualizat*) de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154357_a_155686]
-
văzute din amonte și din aval: - B 6 (40 km/h) - obligația de a respecta limita de viteză de 40 km/h - A 14 - interzicerea practicării schiului nautic - B 3-b - obligația de a ține partea șenalului situat la tribord 3. Promontoriu Coada Linții ● următoarele semnale văzute din amonte și din aval: - B 6 (40 km/h) - obligația de a respecta limita de viteză de 40 km/h - A 14 - interzicerea practicării schiului nautic - B 3-b - obligația de a ține partea șenalului
REGULAMENT din 27 noiembrie 2003 (*actualizat*) de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154357_a_155686]
-
văzute din amonte și din aval: - B 6 (40 km/h) - obligația de a respecta limita de viteză de 40 km/h - A 14 - interzicerea practicării schiului nautic - B 3-b - obligația de a ține partea șenalului situat la tribord 5. Promontoriu Liceul "Mihail Kogălniceanu" Snagov a) următoarele semnale văzute din amonte: ... - E 11 - sfârșitul unei interziceri sau al unei obligații valabile pentru un singur sens al navigației sau sfârșitul unei restricții - E 17 - permiterea de a practica schiul nautic - E 21
REGULAMENT din 27 noiembrie 2003 (*actualizat*) de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154357_a_155686]
-
văzute din amonte și din aval: - B 6 (40 km/h) - obligația de a respecta limita de viteză de 40 km/h - A 14 - interzicerea practicării schiului nautic - B 3-b - obligația de a ține partea șenalului situat la tribord 5. Promontoriu Zonă Palat Snagov a) următoarele semnale văzute din amonte: ... - E 11 - sfârșitul unei interziceri sau al unei obligații valabile pentru un singur sens al navigației sau sfârșitul unei restricții - E 17 - permiterea de a practica schiul nautic - E 21 - zonă
REGULAMENT din 27 noiembrie 2003 (*actualizat*) de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154357_a_155686]
-
a ambarcațiunilor mici de sport sau de agrement; - B 3-b - obligația de a ține partea șenalului situat la tribord; b) văzute dinspre aval, semnalele: ... - E 11 - terminarea zonei de restricție (interzicere); - B 6 (20 km/h). 2. Clubul Sportiv Dinamo, promontoriu intrarea Coadă Linții, restaurantul "Muntenia": a) văzute dinspre amonte, semnalele: ... - B 6 (20 km/h); - A 14; - A 18; - B 3-b; b) văzute dinspre aval, semnalele: ... - B 6 (20 km/h); - A 14; - A 18; - A 1 - interzicere de trecere
REGULAMENT din 30 iulie 2001 de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137995_a_139324]
-
C.F.R. Snagov: a) văzute dinspre larg, semnalele: ... - B 6 (20 km/h); - A 14; - A 18; b) văzute dinspre Complexul C.F.R. Snagov, semnalele: ... - E 11; - E 17; - E 21. ÎI. Pe malul stâng: 1. Debarcaderul Palatului Snagov, Mănăstirii Snagov și promontoriu vizavi de Mănăstirea Snagov spre Siliștea Snagovului (intrarea spre Complexul Sportiv Național Snagov): a) văzute dinspre larg, semnalele: ... - B 6 (20 km/h); - A 14; - A 18; b) văzute dinspre Palatul Snagov, Mănăstirea Snagov și Complexul Sportiv Național Snagov, semnalele
REGULAMENT din 30 iulie 2001 de navigaţie pe lacul Snagov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137995_a_139324]
-
deschidere care poate descărca debitul pentru irigații, cu dimensiunile 5 x 2,25 m, echipată cu vană segment. ... (30) Barajul de pământ mal stâng (tronsonul I) închide albia râului și completează pe înălțime malul înalt din stânga evacuatorului de ape mari (promontoriul natural format din pământuri argiloase). Are o lungime de 1000 m și o înălțime de la fundație de 18 m. Barajul de pământ mal drept (tronsonul II) închide albia râului din partea dreaptă a evacuatorului de ape mari și apără gospodăriile din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
rezultat debite crescute și antrenări de material nisipos. ... b) în februarie 2001 a apărut fenomenul de antrenare hidrodinamică la drenuri. S-a estimat un volum de 4-5 mc material solid colectat din rigolă și conducta colectoare. ... c) taluzului aval al promontoriului a fost afectat de alunecări de profunzime medie. Pentru stabilizarea promontoriului și a barajului de pământ mal stâng în zona izvoarelor și a alunecării de teren, s-au executat bretele drenante. Înainte de finalizarea bretelelor, pe taluzul aval al promontoriului a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
2001 a apărut fenomenul de antrenare hidrodinamică la drenuri. S-a estimat un volum de 4-5 mc material solid colectat din rigolă și conducta colectoare. ... c) taluzului aval al promontoriului a fost afectat de alunecări de profunzime medie. Pentru stabilizarea promontoriului și a barajului de pământ mal stâng în zona izvoarelor și a alunecării de teren, s-au executat bretele drenante. Înainte de finalizarea bretelelor, pe taluzul aval al promontoriului a avut loc o alunecare mai profundă, stabilizată prin blocare cu refuz
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]