792 matches
-
însemnat este că guvernul [î]și determină definitiv atitudinea în cestiunea Dunării. Aci însă observăm că fraza nu mai este atât de norocită și nu menește tocmai a bine {EminescuOpXII 408} Această credință (că libertatea Dunării este... condițiune esențială pentru propășirea țării) a fost, în alte împrejurări, unul din cuvintele puternice cari ne au făcut să declinăm cu nestrămutare propunerea de retrocedare a Basarabiei. Tot această credință ne impune datoria de-a nu consimți la combinațiuni cari ar avea de efect
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va ridica ilustrului învățător o statuă în București și deci nu mai voim să insistăm asupra acestui soi de literatură pretinsă clasică. Ceea ce voim însă să amintim scriitorilor noștri în genere sânt următoarele: Nu în imitarea formelor străine consistă adevărata propășire. Luați de la străini gustul de-a pili și a lucra cu dalta toate scrierile voastre, luați de la ei iubirea de adevăr, lipsa de suficiență, respectul ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează cât și pentru publicul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știm că vina nu e a științei, ci a expunătorului, nu obiectul strică, ci nepriceperea aceluia ce-l tratează. Rezultatul acestei confuzii și obscurități este nespus de rău: este discreditul filozofiei aproape general; acest rezultat ne explică oarecum lipsa de propășire ce se constată în istoria acestei științe. El se datorește ușurinței cu care multe capete nechemate s-au crezut și se cred cu atât mai savante cu cât sânt mai obscure. Cu cât ele s-au cufundat în forme încurcate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
istoria României epoca modernă: întemeierea în Țara Românească și în Moldova a învățământului național și a teatrului, precum și a presei în toate ținuturile românești. În 1840 revista „Dacia literară” imprimă acestei mișcări o pronunțată orientare națională, susținută în continuare de „Propășirea”, „România literară”, „Steaua Dunării” ș.a., iar în Transilvania de cele două publicații ale lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Denunțând „mania primejdioasă” a imitării literaturilor străine, Mihail Kogălniceanu recomandă în Introducția la „Dacia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
străin (și chiar cel autohton) s-a pus mai totdeauna în slujba unor interese imperiale vecine. Astfel, în loc ca elitele să fie elementul dinamizator al națiunii, ele s-au văzut în postura ingrată și absurdă de a fi stavilă pentru propășirea neamului, conservatorismul poporului constituind singura frână în nimicirea nației. Câtă vreme organicitatea etnică s-a conservat prin țărănime, primejdia n-a fost mortală. Numai că, așa cum atrage atenția Constantin Stere, social-democrația a deschis pentru prima oară porțile nimicirii acestei organicități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intelectuală și politică, își declină apartenența ori de câte ori se ivește ocazia. Nu și statutul obținut prin mari sacrificii. Azi, limba lor, odată românească vrea să rămână moldovenească. Din burta unui pește mare orizontul e mai tot timpul întunecat, dar și prielnic propășirii materiale și deci spirituale. Basarabia stă departe de România. La ce folos reîntregirea fostului teritoriu. "Ce să unești? Două sărăcii?". Răspuns politic demn de ideologia comunistă. În ceea ce privește România, sau ce a mai rămas din ea, a devenit utilă Occidentului pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să se refacă în preajma zilei de 28 iunie 1883, când rivalii liberali și conservatori și-au dat mâna "pe l-apus de soare" pentru a înfăptui "moartea civilă" a celui care apără interesul național lovind în cei care "își apărau "propășirea" personală și de grup". Prin urmare, susținerea cu consecvență a tezei luesului eminescian prin autoritatea (?!) unor nume medicale precum Gh. Marinescu, Francisc Iszac sau Șuțu era doar o strategie, o mască pentru ca de înlăturarea poetului sa nu fie nimeni acuzat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
italienistul Alexandru Marcu, filologii Claudiu Isopescu, Ștefan Bezdechi, I. I. Russu, George Uscătescu, H. Mihăescu ș.a. Au fost studiate, printre altele, prezența în Italia a lui Vasile Alecsandri sau a lui Duiliu Zamfirescu, precum și contribuția unor italieni la cunoașterea și propășirea României în secolul al XIX-lea: publicistul Giovenale Vegezzi-Ruscalla sau filologul Graziadio Isaia Ascoli (membri de onoare ai Academiei Române încă din 1869 și, respectiv, 1877), ca și raporturile culturale italo-române din timpul Evului Mediu și chiar mai vechi. Au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
din care făceau parte: Abatele Charles Irénée la Saint-Pierre cu lucrarea Projet de paix perpetuelle entre les potentas de l’Europe, anul 1713, pe Jean Jacques Rousseau - Discurs asupra ingelității dintre oameni și Contractul social, pe Herder cu Scrisori pentru propășirea umanității etc. Totuși nimeni n-a conceput această speranță cu atâta ardoare și profunzime ca Immanuel Kant. După cum scria K. Fischer - unul dintre cei mai importanți comentatori ai filosofului - Kant Înfățișează speranța, această speranță În legalitatea unui sistem adânc cugetat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
au scris G. Crețeanu, A.I. Odobescu, D. Berindei și G. Lecca, paternitatea colaborărilor fiind stabilită ulterior. Articolul-program, Scopul nostru, redactat probabil de G. Crețeanu, vorbea despre datoria tinerilor români, „soldați necunoscuți, dar entuziasmați de amorul patriei”, de a propaga ideea propășirii naționale. În intenția lor era să trateze „arte, literatură, istorie, politică, morală”, tocmai pentru a se întemeia „o literatură națională, o industrie națională, arte naționale”. Redactorii J.r. își exprimă credința în fraze exaltate, cu accente patetice. Înrâuriți de ideile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287684_a_289013]
-
intitulat „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia în lanțul robiei fasciste a clicii lui Tito” prezintă o atmosferă ce ar putea contura impresia „iadului pe pamant”. Autorul relatează despre comisii fiscale ce controlează satele, inventarul agricol complet depășit, „jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriilor chiaburești” etc. De-a dreptul înfiorător sunt etichetate, prin comparație, prețurile produselor. De exemplu, un kilogram de cuie reprezintă contravaloarea a 50 kg de grâu sau un costum de haine țărănești ar costa aproximativ cât 1200 kg grâu. Nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fier, 43% din lemn, iar 20% deloc. Dacă produsele exportate, de regulă agricole, au prețuri „de nimic”, armele furnizate de occidentali costă neobișnuit de mult. Conducerea de la Belgrad creează, pe de altă parte, „toate condițiile pentru jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriei chiaburești”. Funcționează, de asemenea, un sistem de „grele cote de predare”, rechiziționarea forțată a cerealelor devenind un fenomen cotidian. „Bande înarmate de titoiști blochează sate și raioane întregi” și fac percheziții în casele oamenilor luându-le, de regulă, întreaga
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
demnă de invidiat. Absolutismul austriac a fost o adevărată școală de deprindere la muncă fizică și spirituală și sub acel regim sobru florile deșerte a tinerei și neîncercatei Asociațiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sâmburi de propășire. Formele, primite și susținute acolo de bună voie și prin contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului de căpățînele frizate la Paris. Poporul nostru din România are de susținut cu miile formele goale de cultură, în care nimica nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în graiul de miere al coborâtorilor armiilor romane Sfânta Scriptură și preceptele blândului nazarinean? N-a fost ea care s-a ridicat cu putere contra naționalizării, iudaizării bisericei creștine prin Luther și Calvin? Patriarhi și mitropoliți au făcut față cu propășirea repede a reformației și dezbinării; mitropolia Moldovei și a Sucevei au ridicat glasul contra lui Luther și au arătat totodată că reforma era în sine de prisos. Nu reformă - reîntoarcere la vechea și toleranta comunitate bisericească, precum o încearcă astăzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se mișcă ținutașii din Neamț? Foi literare în provincie ar putea să facă un serviciu nemăsurat literațurei și lexiconului român. Limba de rând a ziarelor politice amenință a îneca, ca buruiana rea, holda limbei vie a poporului. Afară de aceea, cu propășirea realismului modern, se șterg legende și povești, proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gîndirei poporului {EminescuOpIX 299} românesc. Dacă acele foi ne-ar da icoana locului prin culegerea exactă a formelor caracteristice ale gîndirei poporului, ele ar fi neprețuite. Dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în limbă. și o normă unică în pronunție. [26 august 1877] {EminescuOpIX 422} ZIAR NOU ["AU APĂRUT LA 26 AUGUST... "] Au apărut la 26
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simțit trezindu-se în sufletul lor nedumeritul dor de regenerare și renaștere. Popor tânăr și plin de viață, oțelit în cumplitele suferințe ale timpurilor, aprins de emulație în fața celorlalte popoare, el s-a aruncat c-un entuziasm nespus pe calea propășirei, a alergat ars de setea cea mai crudă - la izvoarele dorite ale culturei. Dar nenumărate și grele sunt lucrurile ce trebuie împlinite pentru a face fericirea unei nații. Chiar un individ, până s-ajungă binecrescut, asigurat în esistența sa, luminat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o parte din răul pe care tu Însuți l-ai produs. Ai avea sentimentul, deloc de neglijat, că ești o părticică dintr-o comunitate umană care așteaptă de la tine nu numai să bați mingea pe maidan, ci și să contribui propășirea ei. În cadrul acestor ore În folosul comunității au fost incluse și prelegerile mele despre istoria așezării noastre - despre care v-am spus data trecută că sunt convins că e cea mai veche din lume. Cei care vor aduna În carnetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajunsese veteran și nu trezea prea multora chef de păruială: asta era pentru bibănașii din ciclul Întâi. De o lună, conducerea de partid și de stat a țării hotărâse ca el, militarul șofer, să muncească pe ogoarele patriei socialiste, spre propășirea materială și spirituală a Întregului popor. Se improvizase un soi de cazarmă În curtea cea mare a IAS-ului din sat. Camioanele care cărau recolta din fosta Baltă - de ani buni desecată - erau niște gioarse străvechi, care ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
e altă poveste și mă grăbesc să Închei paranteza, căci știi bine ce părere am despre puterile minții tale de a ține pasul cu mine...) nu se ostoise În urma eșecului. Avea, probabil, obsesia să lase ceva palpabil În urma lui, spre propășirea obștei. Nu se știa prea bine de ce, locul În care autobuzul oprea să descarce și să Încarce poporeni de la și către oraș fusese ales chiar Într-o curbă În unghi drept. Pe Întuneric, mai ales, s-au petrecut destule accidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
neromanice. Cum am afirmat în paginile de mai sus, cărturarii români reproduceau lupta din spațiul culturii grecești, dintre „purișiti“ (cei care doreau menținerea nealterată a formelor limbii vechi, culte) și „dimoticiști“ (care considerau limba vie, populară, drept vehiculul potrivit pentru propășirea culturii grecești). Soluțiile neogrecești la această problemă interesează elita culturală română 29, care le aplică uneori în propria limbă 30. Traducerile din limba greacă 31, mult mai reduse numeric decât în perioada turco-fanariotă32, aceasta și datorită contactului direct al cărturarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
său, Dionisie Fotino. Cum din opera sa nu răzbat adesea termeni grecești, ca în cazul altor contemporani, dar ei nu lipseau din vorbirea cărturarului, se poate concluziona că se îngrijea de stilul operei scrise, pe care o considera importantă pentru propășirea limbii și a culturii românești. Vezi Demosthene Russo, Studii și critice, București, 1910, și Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, Editura Cartea românească, 1935. • A luat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
își menține acest caracter în tot cursul apariției. În primul număr, C.Z. Buzdugan susține necesitatea ca provincia „să-și cucerească și ea dreptul la o viață literară și culturală proprie (Descentralizare). Revista este dedicată celor „cărora nu le repugnă propășirea prin cultură a maselor populare”, propășire ce trebuie „stimulată prin înrâurirea curentelor cultural-poporaniste ce se formează în jurul unor publicații ca «Viața românească» și altele” (Partizanii descentralizării). Ca și „Gazeta săteanului”, D. de J. conține numeroase informații practice de interes pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
cursul apariției. În primul număr, C.Z. Buzdugan susține necesitatea ca provincia „să-și cucerească și ea dreptul la o viață literară și culturală proprie (Descentralizare). Revista este dedicată celor „cărora nu le repugnă propășirea prin cultură a maselor populare”, propășire ce trebuie „stimulată prin înrâurirea curentelor cultural-poporaniste ce se formează în jurul unor publicații ca «Viața românească» și altele” (Partizanii descentralizării). Ca și „Gazeta săteanului”, D. de J. conține numeroase informații practice de interes pentru locuitorii din mediul rural. Rubrici: „Mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
dacă ele au o semnificație politică anume. Un exemplu care ne vine în minte este gafa lui Ilie Serbănescu, la ceremonia de învestitură în funcția de ministru al cabinetului Ciorbea: „Jur să contribui cu toate forțele mele la prăbușirea ... pardon, propășirea economiei românești”. Folosiți un stil direct, fără fraze lungi și căutate. Evitați ironiile. Eventual, plasați-le inteligent la finalul textului. 6.2.2. Conferința de presă. Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]