787 matches
-
substanțial a primit societatea prin constituirea bibliotecii (în 1919-1920 avea 1 683 de cărți, în 1923 - 2 874 de cărți). De remarcat că publicațiile „Revista noastră” (1912-1915), sub îngrijirea succesivă a profesorilor D. Papadopol, C. Chifu și C. Bondescu, și „Propășirea” (1915-1916), sub conducerea lui V. V. Haneș, sunt inițiate de societate, iar profesorul C. I. Lupu va scoate „Buletinul Societății elevilor din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900), în care vor apărea câteva încercări literare ale elevilor focșăneni. Între
SOCIETATEA LITERARA „GRIGORE ALEXANDRESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
apărarea demnității celor ce conlucrează la această acțiune, precum și la punerea în valoare a forțelor literare locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
îngrijirea lui Liviu Rebreanu și a lui Mihail Sorbul. „Misiunea” pe care și-o propune această publicație „de teatru și muzică” este de „a stabili o legătură mai strânsă, mai intimă între public și teatru și a contribui astfel la propășirea unuia și cultivarea celuilalt”. Colaborările îi conferă o calitate deosebită în ceea ce privește prezentarea vieții teatrale, mai ales a celei din țară. În rubrica de cronică dramatică, pe care o susține Liviu Rebreanu, se comentează mai cu seamă spectacolele bucureștene de la Teatrul
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
la Mitropolie și catihet al școlilor publice de la Trei Ierarhi, fiind ridicat la gradul de protosinghel. Într-un Cuvânt rostit în 1840, cu prilejul deschiderii cursurilor Gimnaziului Vasilian, S. pomenește de „soarele științelor” și face apologia educației, principala cauză a „propășirii sau căderii unei nații”, pledând pentru o cultură în limba națională. Suspectat de a fi propagat idei progresiste, acuzat de a-l fi citit pe Voltaire și de a fi cântat la vioară, i se percheziționează chilia, fiind silit să
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
bun, numit generic Malacul, exponent al „socialismului multilateral”, are un accident și se trezește, printr-o ciudată transgresiune spațială, în lumea liberă, de Dincolo, în Centru. Revenit în Cartier, adică în țară, el este invidiat de semeni, pentru a căror propășire trudise și care trăiesc cu iluzia vieții ușoare de acolo. A doua oară, însoțit de un student într-un fel de călătorie inițiatică, el ia contact direct cu emigranții, reduși la o existență de ghetou, frecventându-se doar între ei
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
ai Partidului Național Român, amintind prin titlu de „Tribuna” și de „Foaia poporului” de la Sibiu, T.p. afirmă în Cuvântul redacțional din numărul de probă: „Intrăm în luptă cu un singur gând: să facem totul cât ne stă în putință pentru propășirea cauzei naționale [...]. Redacția se va însufleți pururea numai din sentimentul poporului. Vom întreține legături strânse cu cei mai încercați sprijinitori ai cauzei naționale”. Articolele de fond, ideologice, politice și culturale sunt semnate îndeosebi de Vasile Goldiș, Ioan Russu-Șirianu, Vasile Mangra
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
multe demnități în ministerul ce se ocupa de învățământ: director, ministru ad-interim în guvernul lui Mihail Kogălniceanu, iar în 1881-1882 ministru în guvernul condus de I.C. Brătianu; în câteva rânduri este și senator sau deputat de Covurlui. Perseverent partizan al propășirii prin cultură, ubicuu, neobosit, U. își leagă numele de întemeierea și activitatea a numeroase instituții: societatea și revista „Ateneul român” (Iași, 1860-1861), Ateneul Român (figurează între fondatori în 1865, devine, în timp, vicepreședinte și președinte, e în redacția „Atheneului român
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
înmatriculat la Liceul „Gh. Lazăr”. În decembrie, ca elev, vorbește alături de episcopul Miron Cristea, I. G. Duca - ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice - în Piața Universității, în fața delegației Marii Adunării de la Alba Iulia. Începe să se afirme în societățile culturale școlare (Propășirea, Înfrățirea Românească) cu lucrări și conferințe despre filosofia existenței, cunoaștere și recunoaștere, mecanismul psihologic al recunoașterii, conștiința națională la români. Nu ignora nici creația literară: compune acum poemul Spânzurătoarea. Își prepară studiile tot în particular, în 1920 promovând clasele a
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
prezentării unor programe artistice la nivel de oraș sau sat, fie sub forma publicării unor cuvântări deosebite care subliniau solemnitatea evenimentului. Astfel, pe lângă consacratele reviste Albina, Convorbiri didactice și Revista generală a Învățământului, cele locale sau naționale, cum ar fi: Propășirea - Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț, Școala și Biserica (București), Școala modernă (București), Școala poporană a Olteniei, Noua Revistă Pedagogică, precum și revista pentru elevii școlilor primare Școlarul (Alexandria) punctau În paginile lor, prin diverse articole, importanța evenimentului. Într-una
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
și n-au permis inaugurarea activității acesteia <ref id="15"> 15 Ibidem. </ref>. Sankt Petersburgul aplica aceleași interdicții intransigente și În cazul unor publicații periodice care apăreau În Principatele Române. Documentele rusești de arhivă aduc mărturii ale faptului că revista Propășirea (1842) a lui M. Kogălniceanu a fost suprimată datorită presiunilor exercitate de autoritățile rusești din capitala imperiului asupra domnitorului M. Sturdza <ref id="16">16 Arhiva de Politică Externă a Imperiului Rus (În continuare, APEIR), fond SPB GA I-9
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lucrare, autorul formulează „rugăminți și avertismente” privind aplicarea „marii reforme”. El le cere savanților și politicienilor să nu se eschiveze de la obligațiile ce le reveneau. Oare nu este datoria unui bun cetățean de a întreprinde tot ce este posibil pentru propășirea patriei sale și să nu îi priveze prin nimic pe concetățenii săi de posesiunea comună? ș...ț Acela nu ar fi un prieten al neamului omenesc care ar aprecia ceva mai mult decât binele comun ș...ț25. Observați: „bunul suprem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
PROMETEU, publicație apărută la Brașov, lunar, din aprilie 1934 până în februarie 1939, cu subtitlul „Revistă de luptă pentru propășire, frumos și adevăr”. Director: Ioan Al. Bran- Lemeny; redactori: Victor A. Beldiman, Horia E. Frunză (Ioan Gh. Iordache); comitetul de redacție: Mircea Suciu-Sibianu, Ioan Popa, G. Tulliu, Ioan Brânzea. Din 1935 secretar de redacție este Aurel Navrea, din noiembrie-decembrie 1935
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
PROPĂȘIREA, publicație săptămânală, cu profil științific, literar și social, apărută la Iași, la Cantora Foaiei sătești, între 9 ianuarie și 29 octombrie 1844, sub redacția „răspunzătoare” a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Panaiot Balș. Difuzarea întâiului număr tipărit
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
proza satirică, R. șarjează o serie de ciudățenii sau fapte compromițătoare, ridicole, din viața boierului sau a burghezului arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul, Păun Burlacul, Pavel Clopotarul, Harță sau Balaban Răzeșu, toate publicate în 1857) dau în vileag, cu năduf, dar și cu ironie, păcate morale și anomalii sociale. Însemnările prilejuite de
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
RENAȘTEREA MOLDOVEI, publicație apărută la Chișinău, bilunar, de la 1 aprilie 1920 până în iulie 1921, sub direcția lui Nicolae Dunăreanu și a lui Liviu Marian. Orientarea revistei se cristalizează pe parcurs, identificându-se cu idealul de propășire culturală a Basarabiei, obiectiv pe care redactorii înțeleg să îl atingă prin familiarizarea cititorilor cu literatura română contemporană și prin încurajarea scriitorilor din zonă. R.M. a animat considerabil climatul cultural basarabean și s-a remarcat prin calitatea conținutului său. Se
RENASTEREA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289171_a_290500]
-
academie română de drept”, încearcă să organizeze o școală agronomică, contribuie la înființarea societății brașovene Reuniunea femeilor române, lucrează eficient în Astra. Este ales în 1877 membru onorific al Societății Academice Române. Ca ziarist interesat în tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii din Principate, M. recomandă cititorilor scrieri istorice, literare și folclorice, îndeamnă la culegerea și publicarea documentelor, a tradițiilor populare, solicită sprijin pentru editarea de cărți și periodice în limba română. Versurile
MURESIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
din cultura națională” și că nu crede în alt „adevăr” decât în acela profesat de „Sămănătorul”. La fel ca „Neamul românesc”, N. r. l. cultivă tradiția și spiritul național, dar, în același timp, promovează și acele valori literare universale care servesc propășirii naționale. Susține ideea solidarității naționale într-o epocă în care era pregătită Marea Unire din 1918. Colaborează mai ales scriitori tradiționaliști, iar criteriul de selecție a contribuțiilor literare este în primul rând mesajul social și național al acestora și mai
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon
NEGRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea identității poetice, LA, 1980, 23 octombrie. I.C.
NEGRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
dublei învestituri a lui Cuza, prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat. A colaborat la „Propășirea” și, mai mult la insistențele unor amici (era covârșit de înrâurirea lui V. Alecsandri), a trimis câte ceva la „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”, „Calendar pe 1853”, „România literară”, „Steaua Dunării”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Căimăcămiei, în două rânduri membru al Consiliului Administrativ Extraordinar al Moldovei; în 1856 revine ca director al Vistieriei, în același an lucrând împreună cu Gh. Asachi în cadrul Cenzurii, ale cărei rigori le suferise el însuși cu prilejul publicării nuvelei Toderică în „Propășirea” (1844). În timpul domniei lui Al. I. Cuza este numit director al Statisticii Centrale (1859) și devine ministru interimar la Finanțe (1861). Cu V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și P. M. Câmpeanu luase în antrepriză, fiind și codirector, Teatrul Național din Iași (1840-1842
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova, e pus la contribuție un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente atingătoare de istoria Moldovei, trase din istoria Rosiei, după N. M. Karamzin, apar în „Magazin istoric pentru Dacia”. Din 1835
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
pentru Dacia”. Din 1835 N. e un colaborator prețuit al publicațiilor lui Gh. Asachi („Albina românească”, „Alăuta românească”, „Spicuitorul moldo-român”) și I. Heliade-Rădulescu („Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Gazeta Teatrului Național”, „Muzeu național”). A mai scris în „Dacia literară”, „Propășirea” - unde a fost redactor - și în presa unionistă („România literară”, „Steaua Dunării”, „Zimbrul”, „Tribuna română”). Ca redactor la foaia sătească „Săptămâna” (1853-1854), atitudinea scriitorului rămâne una retrogradă. Propovăduind smerenia înaintea lui Dumnezeu și a stăpânirii, el consideră că adevărata cauză
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
și folclor, memorialul de călătorie Câteva ore la Snagov. Primește în acești ani funcții înalte: director (1862), apoi ministru al Cultelor (1863) și ministru ad-interim la Externe. Se implică în problema secularizării averilor mănăstirești, interesat de posibilitatea folosirii veniturilor pentru propășirea culturală; are o atitudine potrivnică guvernului, ceea ce îl determină să-și dea demisia din minister. Își argumentează poziția în broșura Étude sur les droits et obligations des monastères roumains dédiés aux Saints-Lieux d’Orient (1863, sub pseudonimul Agathon Otmenedec). Tot
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
istoria României epoca modernă: întemeierea în Țara Românească și în Moldova a învățământului național și a teatrului, precum și a presei în toate ținuturile românești. În 1840 revista „Dacia literară” imprimă acestei mișcări o pronunțată orientare națională, susținută în continuare de „Propășirea”, „România literară”, „Steaua Dunării” ș.a., iar în Transilvania de cele două publicații ale lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Denunțând „mania primejdioasă” a imitării literaturilor străine, Mihail Kogălniceanu recomandă în Introducția la „Dacia
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]