500 matches
-
fost accentuată latura contrainformativă, de prevenire a acțiunilor subversive la adresa siguranței statului. Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Secția a II-a, a emis Noțiuni generale asupra activității informative și subversive, în care se prezentau activitățile nocive depuse de spioni, propagandiști, teroriști și agenți de sabotaj. Spionajul era definit ca fiind „procurarea de informații privitoare la situația militară, politică și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la maximum
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
19 unguri, șase ruși, patru români și câte un bulgar, evreu și sas. Aceștia erau vinovați, în cea mai mare parte, de apartenență la comunism dar, în cadrul acesta, existau câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în serviciul sovietelor, propagandist comunist, membru în Sindicatul Unitar comunist etc., la care s-au adăugat patru sectanți (trei baptiști și un adventist), doi iredentiști cu „sentimente ostile țării”, respectiv câte un dezertor și un șovinist. O altă situație numerică, întocmită tot de Divizia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minoritară (maghiară, bulgară, ucraineană, germană, rusă, turcă, evreiască, iugoslavă, polonă și supușii străini), populația urbană (în măsura legăturilor cu acțiunile ce se desfășurau pe teritoriul rural deoarece „manifestările își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii”) și cetățenii cu situații speciale în angrenajul statului (funcționari, liber-profesioniști, intelectuali, pensionari, comercianți, industriași, meseriași, muncitori etc.). Totodată, într-un subcapitol erau precizate foarte clar și organizațiile iredentiste care activau pe teritoriul românesc și trebuiau să se afle în atenția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
recrutați din mijlocul populației de origine română din Basarabia” care, în majoritatea cazurilor, au venit în România sub formă de refugiați. Acțiunile revizioniste maghiare din România s-au desfășurat, cu precădere, în județele Brașov, Târnava Mică, Turda, Arad și Timiș, propagandiștii incitând populația minoritară să aibă o atitudine de „rezervă și ostilitate” față de tot ceea ce este românesc, adică atât față de autorități cât și față de populație. Sectele religioase existente în țară au făcut și ele obiectul unor acțiuni informative din partea Jandarmeriei. Obiectivul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Biblie, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Nazareninenii, Adventiștii reformiști, Secerători, Inochentiști, Stiliști, Lipoveni, Tudoriști, Molocani și Bezopopoviți). Ordinul de Informații nr. 124 emis de Serviciul Jandarmeriei la 2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale acestor secte”, sub masca diferitelor ocupații. Ordinul atrăgea atenția că mulți dintre propagandiști sunt „în slujba comunismului”, iar ideile propovăduite de aceștia erau opuse intereselor națiunii și statului român. Un alt Ordin de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nr. 124 emis de Serviciul Jandarmeriei la 2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale acestor secte”, sub masca diferitelor ocupații. Ordinul atrăgea atenția că mulți dintre propagandiști sunt „în slujba comunismului”, iar ideile propovăduite de aceștia erau opuse intereselor națiunii și statului român. Un alt Ordin de Informații, nr. 145 din 11 octombrie 1941, a arătat că, după eliberarea Basarabiei și Bucovinei, baptiștii, stiliștii și inochentiștii au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Aceasta avea la bază planul de acțiune elaborat pe concluziile și constatările din anul precedent: - stabilirea zonelor în care acțiunile subversive se dezvoltă; - stabilirea intensității acțiunilor subversive în fiecare zonă; - precizarea mijloacelor de acțiune subversivă cu care se lucrează; - identificarea propagandiștilor, periculoșilor capabili de acte de violență și de terorism; - stabilirea și manevrarea mijloacelor de supraveghere informativă (mijloace normale și suplimentare). Operațiunea de culegere a implicat cunoașterea completă a scopurilor urmărire, metodele de lucru ale mișcărilor clandestine și alte aspecte de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Basarabiei, la sfârșitul lunii iunie 1940, N.K.V.D. a instalat în absolut toate localitățile românești „nuclee de spionaj și terorism și comitete de propagandă cu elemente verificate” care, anterior, își dovediseră loialitatea prin „activități remarcabile”. Aceste persoane de încredere au devenit propagandiști care, sub masca colectării de fonduri pentru înzestrarea armatei sovietice, recrutau tineri între 16-21 ani cu scopul constituirii unui organ auxiliar al N.K.V.D. La școala comsomolistă tinerilor li se predau, printre altele, metode de propagandă, mânuirea armelor, aruncarea grenadei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
154 Asociația Studenților Comuniști / 159 Echipele de conducere / 159 Organizare și mod de lucru / 163 Resursele umane / 166 Relația cu PCR. Limitele autonomiei / 177 Coabitarea tensionată cu UTC / 183 Forumul tinerei generații / 194 Probleme diverse / 198 Studenții partidului: membrii și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
partidului în comuna Lețcani. Dar am avut și Țibănești, și Tătăruși. S.B.: Erați plătit în plus pentru aceste lectorate? D.T.: Nu, erau în fișa postului. Eu, unul, nu am primit niciodată bani pentru așa ceva. Era în fișa postului obligația de propagandiști ai Comitetului Județean de Partid. Iar după înființarea Consiliului Educației și Culturii Socialiste, Cabinetul Județean de Partid avea un sediu la etajul I - "intrarea dinspre garaj", cum îi ziceam noi - unde se desfășura, în ultima sâmbătă a fiecărei luni, învățământul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
înființarea Consiliului Educației și Culturii Socialiste, Cabinetul Județean de Partid avea un sediu la etajul I - "intrarea dinspre garaj", cum îi ziceam noi - unde se desfășura, în ultima sâmbătă a fiecărei luni, învățământul politico-ideologic al cadrelor de științe socio-umane, al propagandiștilor, care era gândit altfel decât cel în care mergeam în calitate de conferențiari. S.B.: Era, de fapt, o formare de formatori, propagandă pentru propagandiști. D.T.: Acesta era sistemul. Noi, absolvenții de filosofie, formam o grupă și era o încântare să-i auzi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noi - unde se desfășura, în ultima sâmbătă a fiecărei luni, învățământul politico-ideologic al cadrelor de științe socio-umane, al propagandiștilor, care era gândit altfel decât cel în care mergeam în calitate de conferențiari. S.B.: Era, de fapt, o formare de formatori, propagandă pentru propagandiști. D.T.: Acesta era sistemul. Noi, absolvenții de filosofie, formam o grupă și era o încântare să-i auzi pe profesorii Raveica, Știrbăț și Negru ce hermeneutică făceau și unde ajungeau vizavi de programele și documentele de partid și stat. Discursurile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și de alte privilegii. Prim-secretarului îi veneau de la Secția de Propagandă a PCR celebrele buletine de informare și documentare AGERPRES, săptămânale și lunare, în care erau scrise chestiuni ce nu apăreau în presa oficială și care erau pentru uzul propagandiștilor (de pildă, de ce România adoptase o anumită poziție față de China sau ce comenta Europa Liberă despre invazia în Cehoslovacia). Mi-a plăcut zona aceasta și i-am cerut lui Bujor să mă treacă pe lista pe care se mai aflau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
câte ceva? Doru Tompea: Despre Manciuc, primarul, și despre Florea Pavel am mai vorbit. Ultimul răspundea de cultură și învățământ - era un activist dur, de temut. S. B.: Despre Soroiu Constantin ce știți? D. T.: Soroiu s-a ocupat de pregătirea propagandiștilor, apoi a fost director al Cabinetului județean PCR. S. B.: Biliuță Eugen. D. T.: Era secretar cu economicul la CM al PCR. Avea pregătire economică, era pe economic mai mult sau pe agricultură, era un bun organizator. S. B.: Despre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nume des întâlnit: Jofa Constantin. D. T.: Coleg de catedră la Politehnică, preda socialismul, era absolvent de istorie. Preda istoria PCR și socialismul. Jovial, glumeț, plin de poante. S. B.: Pe linie? D. T.: Da, pe linie. S. B.: Un propagandist vesel. D. T.: Vesel, vesel. Așa-i păstrez memoria. S. B.: Leocov Mandachi, omul al cărui nume e legat de Grădina Botanică. D. T.: Era un nume și atunci, era "tăticul" Grădinii Botanice, pe care a reorganizat-o. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Constantin Romanescu era un profesor cunoscut. Vasile Cepoi mi-a rămas în memorie ca un activist etalon al ASC, un reper peste ani. Petre Vancea era mare oculist, se ocupa direct de formația Seringa. Gheorghe Marinescu era profesor de istorie, propagandist pe linie, iar după Revoluție a devenit anticomunist. Ioan Triandaf a fost un mare profesor, un doctor important, șeful clinicii pe baza căreia s-a creat Institutul de Gastroenterologie al lui Carol Stanciu. A fost foarte puțin implicat politic. Despre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D.T.: Simion Natalia preda materialism dialectic la Istorie. Era soția unui mare director de atunci. S.B.: Cu Bulimar Miluță ați făcut ore? D.T.: Bulimar Miluță tocmai terminase filosofia, ne-a predat filosofia culturii, din cartea lui Drimba. Era folosit ca propagandist, cuminte, pe linie. S.B.: Și mie, după Revoluție. Plicticos și obositor om! Dar Prisecaru Gheorghe? D.T.: Prisecaru Gheorghe nu mi-a fost profesor, nici Puha Elena. S.B.: Cu Radu Negru cum ați colaborat? D.T.: Pe Negru Radu l-am avut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în condiții necorespunzătoare a practicii productive, procesul de autogospodărire realizat defectuos. Propune ca în viitor atenția Comitetului de partid pe Centrul universitar să stea calitatea actului didactic, îmbunătățirea modului de desfășurarea a practicii productive, îmbunătățirea cercetării științifice studențești, creșterea calității propagandiștilor, atenție sporită activității cu studenții străini"77. Vă amintiți atmosfera de la acea ședință? Credeați în Ceaușescu sau rosteați o formulă obligatorie? D.T.: Era o mantră care trebuia bifată și, de regulă, eu o făceam într-o frază, când trebuia. Așa
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
principala sursă de informare liberă, dar și spațiul în care, dacă erai lăudat, erai un om sfârșit. S. B.: ...deveneai interesant. D.T.: Acolo era greu dacă apăreai. Eu deja apăream cu Kriterion, cu ungurii, cu Divertis. Studenții partidului: membrii și propagandiștii Studenții membri de partid Sorin Bocancea: Să vorbim puțin despre studenții membri de partid, pentru că și ei erau o categorie importantă în toată economia conducerii. Într-o ședință de Birou din 12 ianuarie 1, Elena Jeanrenaud, conferențiar la UAIC, semnala
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
partid, la o zi după ziua mea. Atunci, tovarășul Ion Iliescu, primul secretar al CJ al PCR, făcând o analiză a calității de partid, a statutului de partid al cadrelor didactice care predau științe sociale și care aveau calitatea de propagandiști, a constatat cu stupoare că acestea nu erau membre de partid. Situația aceasta era în toate liceele din Iași, unde științele sociale erau undeva periferic predate de către oameni care nu erau de specialitate, ci erau profesori de filologie, educație fizică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Căci și ASC avea sarcini de propagandă, făcea politica partidului în afară de latura sindicală. De ce a creat partidul o altă structură de propagandă? D. T.: Era nevoia de a răspunde la itemul și la măsura vizavi de perfecționarea pregătirii politico-ideologice a propagandiștilor. Profesionalizarea activității de propagandă. S. B.: Acești studenți aveau funcții și în structurile ASC sau erau în afara structurilor ASC? D. T.: Puțini erau în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC. Mergeam foarte mult pe recomandarea catedrelor de profil, de unde luam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Cum erau racolați ca propagandiști? D. T.: Prin recomandări venite de la catedrele de științe sociale, cei care erau buni la seminar, doritori. S. B.: Se făceau instructaje? D. T.: Da, periodic. La Izvorul Mureșului mergeau cadrele ASC în domeniu, propagandiștii, cadrele toate și se făceau instructaje. Rodica Boer mergea în institutul cutare și în amfiteatre și erau ținuți până seara la ora 20 și li se spuneau teme actuale de politică externă, internă și li se dădeau și țintele. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era profesionalizarea activității de propagandă, să constituim un corp de propagandiști nu numai la partid, ci și la studenți. La profesionalizarea activității ASC, șef comisie la Centru era un student, dar șef comisie în spate l-am băgat pe Sandu Ion, ăla cu invențiile. El a luat câteva premii, era în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
propagandiști ce conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor, educație ateistă. În 1973, cei ce răspundeau de activitățile grupului de lectori erau: A. Bîrleanu, C. Morariu, Vasile Popovici, Dumitru Turtă, Em. Bujor și șefii de catedră de științe social-politice7. D.T.: Acești responsabili se vor schimba în timp, fiindcă interveneau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]