1,877 matches
-
necontrafăcut și carismatic în emoțiile sale necomplicate de teorii și roluri fantasmagorice. Autoportretul lui Kusturica însă ne arată un om sfârșit, care și-a epuizat resursele, artificial și resentimentar, încercând să compenseze cum nu se poate mai prost prin cosmeticale propagandistice cu iz de scandal, printr-un mesaj ideologic care falsează pe un potpourri balcanico-argentinian. De o prostie sfâșietoare este ideea de a trece revoluționarismele latinoamericane care s-au lăsat cu mizeriile dictatoriale tipice atât regimurilor de dreapta cât și celor
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
periferie. Într-un sistem politico-literar stratificat poate interveni oricând ruptura, iar procesul de teritorializare nu poate fi desprins de inițiativele culturale de deteritorializare. M. H. Simionescu bricolează o structură romanescă rizomatică, rupând orice înțeles al literaturii mimetice și al ideologiei propagandistice. În același timp, satira și/sau parodia prozatorului se adresează "fatalității abrevierii în societatea de consum", dar și relației dintre un dictator și un opozant (Bibliografia generală). Așadar, primele două volume ale tetralogiei reușesc să se desprindă de tiparul romanului
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
profesorului Vladimir Tismăneanu, despre trecutul comunist al României, urmată de discuții și întrebări la fel de provocatoare. S-a vizionat apoi o expoziție de fotografii cu tematică românească, realizată de Irina Hasnas Pascal, prin recondiționarea și re-contextualizarea unor vechi imagini de iz propagandistic. De altfel, caracterul interdisciplinar al conferinței nu s-a rezumat la prezența diferitelor arii disciplinare pe agenda discuțiilor teoretice, ci s-a regăsit și în vizionările de filme sau în expoziția de fotografii menționată. Recepția de deschidere a fost prefațată
Ora României by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/9715_a_11040]
-
acționeze peste limitele știute. A fost citit cu pasiune, versurile lui au fost recitate și cântate cu vehemență, cum nu știm să fi fost vreodată recitați și cântați poeții neamului. Dar nu putem uita că a atras într-o cursă propagandistică sufletele candide ale adolescenților, izbutind să deverseze energiile lor explozive în numele supraviețuirii unui regim odios. Din perspectiva dăinuirii acestuia, se poate spune că interzicerea Cenaclului Flacăra - la insistența unor membri ai clanului care au profitat de moartea unor tineri în timpul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
transferat în Vest prin Serbia, în anii dictaturii comuniste. Să ne înclinăm cu respect în fața acelor înotători de excepție. Pe stradă se apropie de reporter un grup de manifestanți care se antrenează pentru marșul de a doua zi. Duc materiale propagandistice, cum ar fi portrete ale lui Lionel făcute după legitimația de la clubul pescarilor de crap sau pancarte pe care scrie: „Salvați-l pe Lionel!“, „Lionel, suntem cu tine!“, „Nu, morții arbitrare!“ Sunt și pancarte mai puțin angajante, cum ar fi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
din Occident, pe de altă parte, ambele state se acuzau reciproc de pregătirea unui "atac nuclear", desi niciuna din ele nu avea mijloacele necesare pentru a întreprinde o asemenea acțiune. Era evident că ambele state au recurs la folosirea armei propagandistice, încurajate fiind de "superiorii lor"; încercarea URSS care recurgea des la armă propagandistica deoarece se aștepta ca diplomația comunistă să obțină succese prin expunerea intențiilor agresive ale guvernelor imperialiste, sperând prin această să reușească să mobilizeze opinia social-democrată și masele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unui "atac nuclear", desi niciuna din ele nu avea mijloacele necesare pentru a întreprinde o asemenea acțiune. Era evident că ambele state au recurs la folosirea armei propagandistice, încurajate fiind de "superiorii lor"; încercarea URSS care recurgea des la armă propagandistica deoarece se aștepta ca diplomația comunistă să obțină succese prin expunerea intențiilor agresive ale guvernelor imperialiste, sperând prin această să reușească să mobilizeze opinia social-democrată și masele din întreaga lume împotriva politicilor agresive ale guvernelor imperialiste 120 a determinat Occidentul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din URSS. Pe lângă această, enorme sume de bani au fost cheltuite din bugetul armatei pentru a se achiziționa armament sovietic "modern", destinat apărării țării în fața unui atac iugoslav "imediat". S-au întreprins o serie de acțiuni și manevre, cu scop propagandistic: s-au organizat parade militare în Craiova și Timișoara, în prezența lui Gheorghiu-Dej toate având menirea de a-l descuraja pe Tito. Aceste evenimente s-au derulat în primă fază a războiului rece și această fază s-a întins până la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
caracter economic, s-a dorit a fi transformată și folosită de către Stalin (și mai apoi Hrusciov) ca si instrument de influență politică asupra membrilor săi. Prin acest Consiliu, înființat în ianuarie 1949,129 URSS voia să dea și un răspuns propagandistic planului occidental de refacere a economiilor distruse de război 130 (statele din blocul sovietic nu aveau nevoie de dolarii americani; ele se puteau reface și în sistemul rublei); în același timp s-a urmărit că prin crearea unei dependente economice
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
explicit, acest acord reprezintă de cele mai multe ori numai o parte a ceea ce rezultă din negocieri. Rezultatul negocierii poate include o reorientare a obiectivelor naționale, noi angajamente către terțe părți (grupuri de interes domestice, opinia publică mondială), sau poate avea efecte propagandistice.238 Multe din aceste rezultate colaterale pot depăși în importantă acordul la care s-a ajuns.239 Se poate menționa faptul că semnarea acestui acord era și un act cu încărcătură politică;240 pe langă întâlnirea lui Tito și Dej
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a identificat și schimbarea de atitudine a acestor persoane în direcția coexistentei pașnice. Iar dacă această deschidere avea să fie făcută de Hrusciov cu scopul consolidării poziției sale politice în interiorul PCUS și în cadrul aparatului de stat sovietic, si cu scop propagandistic, pentru a câștiga prestigiu pe arena internațională, schimbarea persoanelor și a atitudinii acestora avea să favorizeze tendințele centrifuge în interiorul blocului sovietic. Potrivit afirmațiilor Kremlinului, relațiile de putere tindeau, cel puțin din punct de vedere juridic, să se îndrepte spre poziții
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
construirea Sistemului de la Porțile de Fier. Moartea lui Stalin a produs imediat o relaxare a tensiunii înregistrate de-a lungul graniței româno-iugoslave. Schimbarea liderilor sovietici și a atitudinii acestora a dus la încercarea Moscovei de a-și face o prezentare propagandistica, gest ce a culminat cu vizita lui Hrusciov la Belgrad în anul 1955. Și dacă vizitele externe reprezintă echivalentul simbolic al unor egalizatori de putere substanțiali,262 această vizită era o dovadă evidență a noii ordini pe care Moscova caută
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
scopul de a mobiliza opinia publică din cele două state. Se cunoaște că între România și Iugoslavia nu a existat niciodată o stare de război, iar în perioada vieții lui Stalin, acesta era cel care caută prin diverse mijloace, inclusiv propagandistice, să îndrepte opinia publică românească împotriva lui Tito. Afirmarea publică a dorinței celor două state de a construi împreună obiectivul de pe Dunăre avea scopul de a mobiliza opinia publică din cele două state în direcția dezvoltării legăturilor de colaborare bilaterală
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a romanului. Pe de altă parte, deși destul de aseptic, livrescul de antologie dăunează întrucâtva naturaleții realiste puse în pagini de Iulian Ciocan. Întregul farmec imund, vascularizat abundent în povești, capătă o contrapondere nițel rigidă, ostentativă și repetitivă prin toate citatele propagandistice selectate și expuse din loc în loc. Le recunoașteți? Vi le amintiți de undeva? "Lozinca partidului despre lichidarea deosebirilor dintre sat și oraș, dintre munca fizică și cea intelectuală, o vedem în realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
voința adversarilor. Așa se face că patrimoniul universal nu se obține prin contribuțiile particulare ale națiunilor, ci prin impunerea anumitor valori în dauna altora. Selecția este acerbă, iar mecanismul ei nu e unul al reprezentativității numerice, ci unul al insistenței propagandistice. Totul stă în propagare, adică în propagandă, adică în misionarism laic. Spiritul uman nu există decît dacă iradiază în alții, iar tocmai acesta e principiul propagării. Ceea ce se întîmplă în tabăra filozofilor se întîmplă și pe scena umanității. Majoritatea concurenților
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
Curistul, credeți că e o utopie? Utopie nu, dar prostie, da, îl ia Părințelul în serios. Și cum mai credea el c-o să devină un fel de al doilea Căpitan, se distrează Curistul. Adică visa să împartă din nou cărticele propagandistice la colțul străzii, c-o să reorganizeze vechile cuiburi și așa mai departe. La vremuri noi, doctrine noi, zice Roja, mecanismul însă este același, trebuie să-ți găsești doar o masă de manevră, încolo totul merge ca pe roate, se gîndește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
armă, sîngele și creierii împrăștiați pe jos. Dacă asta voiau să vadă românii, zice Tîrnăcop, asta li s-a dat, moartea Tiranului, și încă mult mai frumos decît se așteptau, i se pare. — De Crăciun, printre programele de colinde, spoturi propagandistice, mesaje mincinoase, știri internaționale despre ecourile Revoluției, Nașterea Domnului, și Executarea Dictatorului, recapitulează Dendé. — Alo, da! țipă din nou Roja în microfon părîndu-i-se că aude pe cineva la celălalt capăt. Uite de-asta nu mă las eu păgubaș, ați înțeles
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Obiectivul fundamental al Marii Adunări Naționale era adoptarea unei noi Constituții. Încă din primul articol se stabilea noua formă de stat: «Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran». [...] Desigur că o asemenea precizare avea un caracter propagandistic în condițiile în care România era, practic, o țară ocupată de sovietici, care aveau aici Armata Roșie, consilieri, agenți KGB, societăți mixte (savromuri), iar liderii politici români nu întreprindeau nici o acțiune fără avizul prealabil al Kremlinului. Desigur, proclamarea acestor drepturi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
eforturi financiare imense. Datoria externă crește rapid. Iar în ultima etapă a industrializării comuniste (1981 1989), criza economică devine cronică. Regimul Ceaușescu supune economia unui efort imens pentru achitarea datoriei externe. În paralel, resursele sunt distribuite spre obiective cu caracter propagandistic, fără valoare economică. Izolarea economică se accentuează. Produsele de primă necesitate sunt raționalizate;” După 1970, Ceaușescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fără a ține cont de indicatorii economici reali. Aceștia au fost supliniți de un dirijism economic absolut
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a mediului (Copșa Mică, Baia Mare) și depopularea satelor. Autoritățile au investit în trei domenii: industrie grea (siderurgie, construcții de mașini, aeronautică, industrie extractivă și industrie chimică); infrastructură: Canalul Dunăre - Marea Neagră, Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari; proiecte cu caracter mai mult propagandistic decât economic: Canalul București - Dunăre și transformarea capitalei în port la Dunăre, Centrul Civic și Casa Poporului, transformarea satelor prin sistematizare, în orașe agroindustriale. Administrării defectuoase a investițiilor industriale i s-au adăugat datorii externe împovărătoare (11 miliarde de dolari
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
optat pentru această doctrină în urma năpârlirii foștilor activiști PCR ce îi alcătuiesc nucleul central. Pentru «băieții» grupați în jurul lui Ion Iliescu în decembrie ’89, o doctrină de stânga era cel mai ușor de asimilat, presupunând doar mici adaptări ale formulelor propagandistice învățate. Iar dl. Iliescu știa foarte bine cum «se mănâncă» social democrația. Populismul discursurilor sale a convins în cel mai înalt grad o comunitate deformată mental de ani de îndoctrinare comunistă, deși el acoperea o realitate deosebită, realitatea transformării elitei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
există aviație națională, LARES-ul se trambala dintr-un loc în altul făcînd și neguțătorie, își băgaseră coada și italienii cu Ala Littoria și Avio Linee Italiane, puteai crede că o făcuseră ca să nu lase descoperit spațiul pe hărțile lor propagandistice care erau afișate pînă și în băcănii, din Italia se răspîndea, se întrețesea deasupra Europei și pînă în Africa și Orientul Apropiat o plasă bine gândită, care să te facă să-ți spui că ai de-a face cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un domeniu atât de sensibil cum este presa scrisă. În Elveția, țară dezvoltată economic, dar și democratic pe măsură, a putut constata că prin muncă și insistențe sunt posibile breșe și pentru penetrarea în presă și în arte cu materiale propagandistice favorabile țării noastre. În Argentina (1967-1970), a răspuns de mai toate domeniile, mai puțin cel economic. Ambasadorul având probleme de sănătate și lipsind de la post 6-7 luni, a răspuns de toate sarcinile, în condițiile în care nu era nici lucrător
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Curistul, credeți că e o utopie? Utopie nu, dar prostie, da, îl ia Părințelul în serios. Și cum mai credea el c-o să devină un fel de al doilea Căpitan, se distrează Curistul. Adică visa să împartă din nou cărticele propagandistice la colțul străzii, c-o să reorganizeze vechile cuiburi și așa mai departe. La vremuri noi, doctrine noi, zice Roja, mecanismul însă este același, trebuie să-ți găsești doar o masă de manevră, încolo totul merge ca pe roate, se gîndește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
armă, sîngele și creierii împrăștiați pe jos. Dacă asta voiau să vadă românii, zice Tîrnăcop, asta li s-a dat, moartea Tiranului, și încă mult mai frumos decît se așteptau, i se pare. — De Crăciun, printre programele de colinde, spoturi propagandistice, mesaje mincinoase, știri internaționale despre ecourile Revoluției, Nașterea Domnului, și Executarea Dictatorului, recapitulează Dendé. — Alo, da! țipă din nou Roja în microfon părîndu-i-se că aude pe cineva la celălalt capăt. Uite de-asta nu mă las eu păgubaș, ați înțeles
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]