306 matches
-
-nchin ție cu toate înălțimile și cu [toate] adâncurile ei. Din două elemente poate să constea lumea - din unul neciodată; forma materiei bielementare ar atârna de la proporțiune, de la densitate, de la coloare, care se reduce la una și-aceeași, adică la proporțiune și la împregiurări, și lumina însuși n-ar fi decât un rezultat al împregiurărilor acestui element, d. e. apa curată -n nouri groși apare neagră, apa[-n] nouri albi apare albă, apa-n vântul serei apare roșie, apa-n curcubeu apare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-o încerc decât foarte parțial. Cunoașteți mai bine decât [2 de ]2 mine greutățile pe cari le poartă poporul nostru rural și știți că sub dânsele el sărăcește din zi în zi și că numărul populației noastre scade în proporțiuni înspăimîntătoare pentru orice econom politic. Cauzele sunt lesne de aflat. Înaintea înființărei căilor de comunicație exportul nostru era minim; cerîndu-se puțin, noi lucram puțin; astăzi ni se cere mult și noi lucrăm mult. Și știți că la noi nu lucrează
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe artist în el însuși și să usuce izvorul puterei sale creatoare. Dacă s-a ivit o asemenea stare de lucruri atunci e de plâns ) ca o nenorocire pentru arte și artiști, dar e de privit ca o smintire a proporțiunei celei (adevărate) drepte dintre artist și public, în care și-a pierdut fiecare din ei atitudinea cea (dreaptă) adevărată. NECESITATEA CEA URGENTĂ A UNEI ARHITECTONICE A ARTEI DRAMATICE. DILETANTISM ȘI ARTE Prin progresul civilizațiunei, și anume prin acea mișcare grandioasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin (spiritul) direcțiunea (Richtung) timpului, fiindcă aplecarea de-a pune generalul și idealul asupra (reprezintărei) reproducerei personalităților concrete îl degradă pe urmă în simplu declamator. În dreptul acestei direcțiuni însemnate de noi se ridică antiteza ei, din care rezultă a treia proporțiune a actorulai față cu caracterele dramatice. Reversul tipurilor ideale formate pe conta sau cu subordinarea vieței individuale ne prezintă figurele acelea în cari individualul a nimicit și a mistuit idealitatea și generalitatea, astfel încît ele în aparițiunea lor nu satisfac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în istoria artelor rezistența ce-o face publicul operelor poetice mari chiar la aparința lor, pentru că publicul trebuie educat anume spre-a le înțelege. Artistul are așadar adeseori să-și elupte valoarea sa, și adeseaori stă profunditatea opcrei sale în (proporțiune opusă) disproporțiune cu impresiunile ce face la aparițiunea sa. Numai cei ce cugetă asemenea lui, cei înrudiți lui prin simț, și cari sunt totdeuna într-un număr foarte mic, discopere pe dată în el manifestațiunile unui geniu, de-abia cursul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a nu vedea darurile natnrale (preschimbate) schimbate într-o proprietate spirituală (morală), de-a nu vedea făcut din ele un apel puternic unei dezvoltări libere, e trist pentru că conține oarecum ultragiul omului pentru chemarea lui așa de clar marcată. O proporțiune frumoasă a membrelor, o figură nobilă, potrivită pentru esprimarea unor personalități remarcabile, și o fizionomie arhitectonice regulată, ce resplendă tot ce-i cu adevărat uman, și {EminescuOpXIV 256} mișcăcioasă totodată sunt favorile pe care natura poate să i le acorde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la măsura îndoită, pentru că ea reprezintă în sine o unitate prin întrunirea arsei și tezei în vocala lungă. Această origine nu mai e observabilă în pronunția vocalei {EminescuOpXIV 292} lungi, însă ea nu se poate esplica decât numai din duplicarea proporțiunei de timp a vocalelor curate. În repetițiunea aceasta se prezintă împreunarea de arse și teze a două vocale egale la greci, văzut [ă], după cum se știe, în semn simbolic (caracter -). Cât de puțin cunoaște limba germană pentru sine o ținoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care o silabă e ridicată față cu altele, care-a produs așadar o distincțiune de valoare a silabelor pentru ureche, este accentul vorbei. Acest accent pare prin urmare formatorul propriu a unității din vorbă, de vreme ce aduce pe silabe în (relațiunea) proporțiunea de domnitoare și domnite, adică de intonate și (fără ton) neintonate. Se-nțelege că nu trebuie să confundăm acest accent al vorbei, care împreună într-o unitate silabele, cu coprinsul (ținoarea) sunetului sau cu accentul logic or gramatical, ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 297} și se conduc numai de cătră deprindere. Artistul e și prin aceea artist că știe mai multe despre elementele artei sale decât un om laic. Condițiunile negative ale pronunției corecte ne-au adus la legea producerei și a proporțiunei elementelor sunetale. De treapta cea mai naltă din această sferă recunoscurăm pe acea reprezentare a sunetelor care lasă să transpară (pervază) prin ea și însămnătatea sunetelor. Momentul al doilea ne-a arătat legea legărei sunetelor întrolaltă cu privire la pronunție, la diferitele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a declamațiunii dramatice. Modulațiunea tonului e condiționată prin necesitatea de-a-l face purtătorul simțământului și a pasiunei. Xenopol-muzica Căci nemărginitei varietăți a mișcărilor sufletului corespunde numai o nemărginită movibilitate a vocei. Tonul și mișcarea sufletului trebuiesc puse așadar într-o proporțiune astfel încît cea din urmă să fie totdeuna în pozițiune de-a face [să] răsune tonul care-i corespunde ei. Omul care poartă în sine o bogăție de tonuri e numai pe-atâta stăpân peste această lume a tonurilor pe cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în urmă nimerește pe neconștient împărțirile corecte ale respirațiunei. Procesul respirațiunei trebuie așadar, după cum am văzut, să se subordoneze legei logice; îutretăierile formate de cătră cugetare formează puntele naturale și pentru. ea. Pauzele mai mari or mai mici condiționate prin proporțiunea și relativitatea frazei ni vor da așadar și întretăierile naturale pentru o respirare mai tare or mai slabă (mai mult or mai puțin [tare]). Această arte e mai cu seamă grea la perioade întortocheate (întrețesute) și pline de cugetări, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ideale. Propusăciunea e unitatea superioară pe care și-a creat-o sufletul formator din vorbă. Accentul [logic sulevează deocamdată relațiunea dintre subiecte și predicate, care e sufletul simplu al proptisăciunei. Acest accent al propusăciunei goale se arată a fi o proporțiune asemenea celei dintre arse și teze sau viceversa, după cum e să se apese asupra subiectului față cu predicatul sau asupra predicatului față cu subiectul. Întru cât e propusăciunea o unitate ideală încheiată în sine, care reprezintă raportul reciproc dintre singular
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al propusăciunei față cu elementul mai general or mai abstract, prin urmare caută a subordona pe cele din urmă celui dintâi, fără însă ca cu asta să ridice vrodată unitatea propusăciunei. Accentul logic se arată în propusăciunea lărgită că e proporțiunea lărgită dintre arsea și tezea propusăciunei simple. Arsea și tezea, cari ridică la vedere proporțiunea ideală a elementelor propusăciunei, ni aduc înaintea sufletului numai unitatea propusăciunei când aceasta e mai largă. Însă acest accent logic se dă-napoi față cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe cele din urmă celui dintâi, fără însă ca cu asta să ridice vrodată unitatea propusăciunei. Accentul logic se arată în propusăciunea lărgită că e proporțiunea lărgită dintre arsea și tezea propusăciunei simple. Arsea și tezea, cari ridică la vedere proporțiunea ideală a elementelor propusăciunei, ni aduc înaintea sufletului numai unitatea propusăciunei când aceasta e mai largă. Însă acest accent logic se dă-napoi față cu momentele propusăciunei conținute în determinațiunile (Bestimmungen) laterale. Aceste momente, după gradul importanței lor și după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e mai largă. Însă acest accent logic se dă-napoi față cu momentele propusăciunei conținute în determinațiunile (Bestimmungen) laterale. Aceste momente, după gradul importanței lor și după mai multa or mai puțina lor preciziune, intră din parte-le iarăși în proporțiunea arsei și tezei prin intonare. Propusăciunea lărgită are așadar înăuntrul primitivei sale relațiuni de arse și teze, care exprimă raportul logic al propusăciunei simple în genere, încă o a doua arse și teze, cari sulevează hervorheben (? ) un alt raport, acela
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Propusăciunea lărgită are așadar înăuntrul primitivei sale relațiuni de arse și teze, care exprimă raportul logic al propusăciunei simple în genere, încă o a doua arse și teze, cari sulevează hervorheben (? ) un alt raport, acela al determinațiunilor individualizatoare puse în proporțiunea lor corectă. Acestea de-a doua arse și teze, cari pentru auditori apar ca mult mai tari, cari sulevează determințiunile laterale și le coordonează după valoarea lor, puse pe lângă cea dentăi, care nu arată decât întonarea reprezentantă a unității propusăciunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg ritmic, cari formează o unitate ritmică, cari însă, cu toate astea, metric sânt de sine stătătoare; accentul logic însă care în propusăciuni împreunate arată auditorului dependința uneia de cealaltă seamănă cu un picior de vers a cărui membre reprezintă proporțiunea de arse și teze. Daca accentul logic care unește propusăciunea principală de cea subordinată le lasă să răsune ca o unitate de arse și teze, asta nu mai e cazul la propusăciunea incidentă (Zwischensatz). Aceasta desparte membrele propusăciunei sale supraordinate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se poate realiza nimica alta decât ceea ce e viu și în fantazie însăși. Va să zică prima activitate a artistului dramatic e conceperea caracterului. Pe această concepere se-ntemeiază reprezentarea întreagă, căci cea din urmă nu e decât confirmarea celei dentîi. Proporțiunea dintre concepere și esecutare e egală cu cea dintre voință și acțiune și cu cea dintre noțiune și realitate. Primul act al creării e pentru actor conceperea sau intuițiunea internă a unui caracter. Acest act implică în sine complectarea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spețială prin chemare sau înclinațiune individuală), atuncea părțile deosebite ale întregului cerc se vor deosebi prin aceea că unele vor fi mai aproape, altele mai depărtate de centru, de interes; diferitele terenuri ale științei vor sta în astă privință în proporțiunea reciprocă de cercuri concentrice mai mari or mai mici, din care câte unul s-ar arăta nu ca un cerc simplu, ci ca un cerc de cercuri. Așa, d. es., dacă istoria în genere ar forma un cerc de o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu-i vine în minte cum că s-ar putea lucra și simți și altfel; pe când un adept de școală a regulei morale va fi în stare în orice moment de a da contul cel mai riguros despre raportul și proporțiunea între faptele sale și lege - îndată numai ce vorba maestrului său o va pretinde. Viața celui din urmă va semăna unui desemn unde regulele sânt însemnate prin trăsuri aspre și la care un învățăcel ar putea într-adevăr să învețe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fața complectei ei îngăduințe, să râd din ce în ce mai tare. " Ce curios lucru: toți ai tăi au ceva strâmb în ei. Poartă haine demodate și sclipitoare, amestecă româneasca cu franțuzeasca într-un mod caraghios. Tu singură din toți ești precisă, ai simțul proporțiunilor, n-ai fost influențată de casă, de oameni și de păsări!" Irina surâse măgulită și primi vorbele mele ca pe un compliment. Timpul trecea, scenele se repetau întocmai. Irina îmi suporta firea. Nici una din speranțele sau din deziluziile mele n-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
prezentă. Căci această voință este el însuși. Va câștiga și mai mult. Obiectele pe lângă el se mișcă. Universul se poate mișca. Această voință este întotdeuna aci, asemenea umbrei lui. Prin urmare toată dezvoltarea omenească este aparentă, ea consistă pe mișcarea proporțiunilor obiectelor de dinafară sau a sâmburelui de viață care este întotdeauna aci. Această voință poate fi negată - adică nu vrea să trăiască -, atunci încetează toată mișcarea averilor dimprejurul [ei], și cu ea stat *** drept * o ciclație * și câte celea toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mijloacele cele mai mari ce i se pot [pune] la dispozițiune. Pe când la o națiune mare e o glorie de a fi într-un post însemnat, la una mică e*** *** și o consumțiune de puteri ce nu stau defel în proporțiune. O națiu[ne] mare e apărată prin mărimea ei deja - una mică trebuie să studieze toată cazuistica întîmplărilor pentru de-a putea trăi ca vai de ea. [SELECȚIA ELEMENTELOR CONDUCĂTOARE] 2261 Nu e indiferent în virtutea cărui principiu se selectează elementele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului] și a animalelor într-o mreajă de cuadrate. Maeștrii dăduse modele, meseriașii în arte se țineau de determinările propuse în acele cuadrate. Proporțiuni determinate. Corpul omenesc în 6 părți, cam un picior de lungi. Se numără de la talpă până la ceafă (începutul părului). Trebuie să fi avut picioare foarte mari, căci un picior din hieroglif merge tocmai de 6 ori în corp. Dacă voiau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să fi avut picioare foarte mari, căci un picior din hieroglif merge tocmai de 6 ori în corp. Dacă voiau a desemna un părete cu figuri se făceau linii, apoi linii din sus în jos, cu puncte roșii, se desemnau proporțiunile. Berl. Museum Grabkammer. Figura se zugrăvește mai întîi cu roșu, apoi c-o linie foarte sigură, neagră, apoi venea maestrul și se lucrau în bas-relief. Aceste proporțiuni rămaseră neschimbate în vremea întregului imperiu vechi, abia sub din[astia a] 6
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]