150,059 matches
-
Roxana Racaru I Volumul de analize critice al lui Mircea Dinutz ne propune, în prima sa parte, investigarea unor formule de roman, în diferite vîrste ale istoriei genului la noi: romanul clasic (avînd ca repere Dafnis și Chloe și Scrisorile persane), romanul primului război mondial și romanul copilăriei rurale. Autorul căruia i se
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
Ciprian Mihali vorbește despre cronometrie (timp al măsurătorii precise, omogen, ciclic și simetric), cronologie (timp liniar prin excelență, ireversibil, avînd ca punct de plecare un eveniment fondator), cronografie (scrierea timpului, cronicile sau biografiile, timp episodic și neregulat, irepetabil) și cronosofie (propune o chestionare a viitorului, cuprinzînd toate tipurile de divinație). Calendarul este o mediere între timpul societăților și timpul cosmic, astfel "refigurează timpul" și "cuprinde în sine forma esențializată a sensului pe care o comunitate și-l acordă și cu care
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
Mircea Mihăieș Ca în aproape fiecare week-end, mi-am propus și săptămâna trecută să las deoparte pesimismul, obsesiile catastrofice, umoarea neagră și să intru în rândul oamenilor. De la o vreme, mi-am dat seama că vorbesc ca proasta-n târg, ridicând tonul și gesticulând energic, pe când cei din jur par
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
înregistreze mărturia jenantă a judelui, legată de femeia infidelă. Să se ferească de tirania anticipărilor în somn e și dorința doctorului Marcu. Fusese odinioară în căutarea unor pastile care să-l ajute să viseze în timpul ațipirii tot ce și-a propus seara, înainte de culcare, apoi "nici măcar nu urmărise să viseze ceva la comandă, ci mai curînd să nu viseze anumite vise". O pondere aparte e atribuită viselor colective. Ele circulă din gură în gură, povestite pe stradă, la cafenea, sunt apanajul
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
singură Poliție Internațională sau înființarea unei Societăți Antigregare cu Răspundere limitată, avînd... un singur membru "de rînd" (pe Ștefan Borbely), ci și prin însuși militantismul cu miză maximă al creației: Această carte are un caracter militant prin excelență. Ea își propune să fixeze cîteva repere pentru un nou mod de a înțelege lumea contemporană și să ofere cîteva puncte de sprijin pentru o nouă paradigmă morală". Să specificăm că nu e vorba de un militantism plat, moralizator, ci de unul fantast
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
sau Erich Fried. Producției lui Augustin Pop i s-ar potrivi un titlu arghezian: Tratat de morală practică. Moralizînd deopotrivă istoria și oamenii, generalitățile solemne și particularitățile umile ale epocii noastre, poetul îi fixează trăsăturile într-o imagine ce se propune ochiului interior. Ne oferă o reconstrucție sensibilă, deci un documentar sui generis. Dacă există cronici evenimențiale, de ce n-am admite, în paralel, și cu o egală îndreptățire, cronicile limbajului subiectiv, vizînd moralitățile sub un unghi personal, contribuții și ele la
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Bizonii sînt, de cîte ori pot,/ bandiți./ Hipopotamii sînt,/ de cele mai multe ori,/ escroci" (Cele patru animale care i-au condus și care îi vor conduce pe minori). Totala deziluzionare a poetului rezultă din similitudinea ce crede de cuviință a o propune între supunerea noastră față de puterea sovietică și cea față de Occident: "După 50 de ani/ de rusificare forțată,/ în următorii 50 de ani/ România trebuie/ cocacolizată./ Regimul impus/ de greoaiele tancuri sovietice/ trebuie înlocuit/ cu un regim liber consimțit,/ democratic,/ supravegheat
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
amestecă armonios cu ce-le noi, sosite în valuri. Coborînd în sala Studio, arhiplină într-o zi din săptămînă, am descoperit cu reală bucurie că Hora iubirilor este o demonstrație de virtuozitate a coexistenței generațiilor într-o distribuție care își propune să fixeze ștacheta valorii sus. Și reușește. Textul lui Schnitzler ar putea, în destule momente, să devină vulgar, într-un fel ieftin sau chiar comercial. Eroticul și sexualitatea sînt temele celor zece întîlniri. Zece dialoguri construite de autor într-o
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
omului. Toate patru sînt romane fără intrigă. Nu se întîmplă mare lucru în afara trăirilor personajelor. Un psihologism la fel de exclusiv nu găsim nici la Camil Petrescu, acela care l-a teoretizat primul și pentru teatru, nu numai pentru roman. Ce-și propunea, în definitiv, Camil Petrescu în Suflete moarte, tot acel stendhalianism al conflictelor lăuntrice, Holban realizează în romane. Motorul acțiunii e format din reacții, comportări, obsesii, iar mediul și raporturile dintre personaje nu mai au nimic din statura așa-zicînd eroică din
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
contempla, cu multă fidelitate, și aspirațiile juvenile, și spaimele de singurătate, și nevoia patetică de comunicare și de socializare, și visul îmbogățirii prin providențiala ignoranță a celorlalți, și stările suspecte de oboseală și de crepuscul. Avînd în vedere toate acestea, propun declararea talciocului din Pantelimon drept bun de patrimoniu sau, după caz, monument național, și ridicarea lui, prin însuși sufragiul celor care îl compun, la demnitatea de Parlament al României. Pentru că aici suntem reprezentați cu toții, dar absolut cu toții, morții și vii
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
ar cuprinde, în curgerea firească a faptelor din ordinea în care a fost concepută ediția, publicistica anilor 1919-1955. "În periodicele vremii, scrie Teodor Vârgolici în Nota la volumul de față, au rămas însă uitate extrem de numeroase articole, pe care ne propunem să le scoatem la lumină în volumele următoare ale ediției noastre, dacă împrejurările ne vor fi favorabile." Observație de o deosebită importanță. În ce constă importanța? În faptul că atrage luarea aminte că volumele intitulate Publicistică au în vedere numai
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
de o parte. Pe de alta, cunoașterea operei dinlăuntrul ei, structură, prezențe umane, conștiințe, principii, rațiunea și tonalitatea comportamentelor, suflul personal al exprimării. Toate se numără printre atributele care au contat mult ca temeiuri pentru Teodor Vârgolici când și-a propus să se implice în înaintarea pe terenul deloc ușor de abordat, esențial totuși al publicisticii lui Gala Galaction. Pentru îngrijitorul de ediții, publicistica este adevărată piatră de încercare. Există momente din viața unui scriitor, pe care dacă nu le-a
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Băieții erau mai pudici decât invitatele emisiunii. S-au lăsat dezbrăcați și pictați pe spate și pectorali..., ei au fost puși să facă masaje fetelor așezate pe scaune, la care Mirabela Dauer exulta de bucurie, dându-le "indicații prețioase", ba propunându-le să vină acasă la ea să îi învețe să pună discuri, să asculte muzică. Apoi cu o scoică îi mângâia pe obraji, se unduia pe lângă ei... Oricum Petrecerea cu Tatu a fost mai tare ca Vacanța Mare. Există CNA
Când Tatu sare calu'... by Ecaterina Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14391_a_15716]
-
de adunări, să urmăresc ca toți ceilalți pionieri să-și îndeplinească sarcinile, să particip la ședințele conducerii pionierilor pe școală și așa mai departe. Profesorii îmi spuneau în mod direct pe cine să pun în discuția adunării, pe cine să propun să fie exclus din rândul pionierilor sau cum să mai fie sancționat. Trebuia să particip personal la discutarea acelor rezultate proaste la învățătură și a acelora ce încălcau disciplina. Odată, învățătoarea noastră m-a chemat din nou la o asemenea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
înțeleg mai bine “Lumea Veche”, chiar dacă și în ea e, cel mult, pitoresc hamalul napolitan care, într-o toamnă de prin anii ^70, stătea rezemat de un perete, în gară la Napoli, fredonând “O, sole mio”, iar când i-am propus să-mi ducă valizele, m-a refuzat: “Nu, domnule, am mâncat azi”. Impresia mea e că lumea de azi traversează o criză. Am și un nume pentru această criză: “neobarbarie”. Pentru prima oară, barbaria nu mai vine cu bâta, îmbrăcată
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
N-am avut, însă, ce vedea. Aproape totul e vulgar și de prost-gust. Inevitabil, mi-am adus aminte că “aniversările” mele au fost mereu niște zile goale; nu prea am știut ce să fac ca să le umplu. Azi, mi-am propus să renunț definitiv la ipocritul “sunt un om în vârstă” pentru mai onestul “sunt un om bătrân”. Cum ar zice Marc Aureliu, ai colindat mările și ai ajuns în port. Trebuie să fii gata să debarci. Dar ce “mări” am
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
egida sa nu susțin poziția de autoritate pe care și-o arogă respectiva instituție, dar merg pe aceeași linie cu ceea ce aș numi gafa ortografică. Deși se știe, e bine de reamintit în context că, la vremea cînd s-a propus noua reformă ortografică, nici un lingvist din cadrul Academiei nu a votat în favoarea ei. Au votat alții. Lingviștii se ceartă acum de mai bine de zece ani, făcînd paradă de argumente, pentru a demola sau susține o măsură luată în răspăr. Ceea ce
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
un actor dinafara trupei, cum este Cristian Iacob. În primul rînd, există printre actorii tineri de la Bulandra destui care ar fi putut fi distribuiți în acest rol și să se achite cel puțin onorabil. În al doilea rînd, cum să propui unui teatru două texte - Roberto Zucco și Ben - pentru care protagonistul nu se găsește nicicum în trupă și trebuie adus? Mai ales că actorul "împrumutat" de la Teatrul Mic nu se remarcă nici într-un spectacol, nici în celălalt. Max din
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
Cronicar Sfîrșit de an, început de an Cronicarul își propune în acest număr un caleidoscop de publicații culturale. Din mulțimea de apariții din decembrie (cele de pe ianuarie nu ne-au sosit încă), el reține cîteva, pe care vi le prezintă succint. SATUL NATAL este o publicație pe care o putem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
o manifestau, uneori mare, le-au favorizat cele două totalitarisme ale veacului abia apus. În Franța cea iubitoare de libertate și îndeajuns de tolerantă, ne reamintește Bujor Nedelcovici, a luat ființă, după 1944, Comitetul național al scriitorilor, care și-a propus drept țel examinarea autorilor ce au colaborat cu ocupantul nazist, unii nedîndu-se în lături a face parte din formații militare ori propagandistice progermane. Exemple arhicunoscute: Brasillach, Drieu de la Rochelle, Céline, Rabatet. Cu ce au fost aceștia mai vinovați decît colaboraționiștii
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
nedemnitate națională"? În schimb, "noi am preferat continuitatea, tăcerea și răbdarea de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat timp de aproape 50 de ani". Într-o Scrisoare deschisă adresată Președintelui Uniunii Scriitorilor, Domnului Laurențiu Ulici, în 1997, Bujor Nedelcovici îi propunea ca Uniunea să aleagă un "Comitet de onoare", compus din scriitori nepătați din punct de vedere politic, care să analizeze cele trei mari perioade de oportunism ale literelor românești: "Oportunismul explicabil: 1950-1964, Oportunismul naiv, dar vinovat: 1964-1971, Oportunismul rușinii: 1971-1989
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
politice un scurt istoric al propagandei prin poezie, iar o versiune engleză intitulată Litterature and Propaganda in Communist Romania a apărut în 1999 la Fundația Culturală Română. în acest prim volum al temerarei întreprinderi, E. Negrici se oprește asupra prozei propunând o neobișnuită clasificare în funcție de reacția spiritului creator la presiunile cenzurii, tentativele disperate (reușite sau nu) de a găsi culoare de expresie cât mai liberă pe fundalul sinistru al strategiilor diabolice ale propagandei și cenzurii. Un impresionant tablou al stratagemelor de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
e în tradiția scriitorului român atentatul sinucigaș". Mai mult, atât Fănuș Neagu cât și Nicolae Breban, consideră Eugen Negrici (nota bene!), și-au încheiat, fiecare în felul lui, misiunea scriitoricească, iar reușitele din acei ani "vin din ceea ce nu-și propune să ne spună scriitorul, din ceea ce atinge el în trecere și involuntar ". Senzația de tezism și schelăriile teoretice vor fi întotdeauna o piedică în lectura tinerilor pentru care situațiile din roman, atmosfera și mentalitatea eroilor sunt tot mai străine. Este
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Odeon, Alexandru Dabija (și ambiția actualei directoare, Dorina Lazăr, de a o continua) prin care a pus la dispoziție scena și trupa ca poligon de încercare pentru un grup de regizori tineri, cărora li s-a acordat posibilitatea de a propune ce piesă vor, de a-și alege distribuția și de a o pune în scenă fără nici un amestec din afară. Nu toate piesele sunt grozave, spectacolele văzute până acum nu sunt egale ca valoare, nu toți actorii se simt bine
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
vor, de a-și alege distribuția și de a o pune în scenă fără nici un amestec din afară. Nu toate piesele sunt grozave, spectacolele văzute până acum nu sunt egale ca valoare, nu toți actorii se simt bine în ambianțele propuse de tinerii directori de scenă, dar cele mai bune montări sunt unite printr-o anume încrâncenare comună, o dorință acută de a spune că trăim într-o lume rea, bolnavă din cauza nesimțirii, a surzeniei, a dizarmoniei create de vocile discordante
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]